După părerea lui Iulian Chifu, blogger la Adevărul, anul 2021 a început prost pentru Republica Moldova. Și nu pentru că niște miniștri au plecat „ca la piață” din guvern, fără să mai aștepte, cum e legal, să le fie numiți înlocuitori. Nu pentru că e pandemie și moldovenii mor pe capete. Nu pentru că în Parlamentul „total compromis” toți spun că vor anticipate, dar când e vorba să le stabilească o dată se codesc, ci pentru că actul de justiție e compromis de noi reglementări care golesc baroul de avocați. În 2021 sunt cu 372 mai puțini avocați decît în anul precedent. Motivul stă în închiderea unor instanțe, dificultățile create de pandemie, dar mai ales în creșterea exorbitantă, cu peste 260%, a taxei impuse meseriei liberale de avocat. În Republica Moldova, la fiecare două zile un avocat pleacă din sistem. Cei care rămân vor crește nivelul onorariilor pentru a supraviețui, iar totul se varsă în capul cetățeanului aflat în situația de a-și căuta dreptatea.
Ziua Culturii naționale, stabilită pe 15 ianuarie, data nașterii lui Mihai Eminescu, a adus în atenția presei nu atât evenimente culturale, cât petiții ale artiștilor și oamenilor de cultură. Ei reclamă lipsa de măsuri de sprijin pentru un domeniu extrem de lovit de închiderea de aproape un an a instituțiilor de cultură. Contributors publică scrisoarea producătoarei de film Ada Solomon, care îl critică pe ministrul culturii Bogdan Gheorghiu pentru răspunsul dat regizorului Alexandru Nanau, autorul filmului multipremiat „Colectiv”, recent propus de România la Oscar. Regizorul a refuzat medalia oferită de președintele Iohannis, la propunerea Ministerului culturii, spunând că nu era momentul de asemenea festivități, ci de sprijin concret pentru domeniul cultural.
Ziare.com prezintă scrisoarea adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu de 150 de personalități ale domeniului cultural-artistic. Ei cer ca ministrul culturii să-și ceară scuze pentru reacția în cazul Nanau și mai cer să fie înlocuit cât mai repede cu o persoană competentă, cu respect pentru profesioniștii actului cultural.
Caracterul...unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă
Un articol plin de miez apare pe platforma republica.ro sub semnătura profesoarei Elena Mușetescu-Teleșa, care nu face decât să readucă sub ochii cititorilor opiniile drastice ale inspectorului școlar Mihai Eminescu. Sunt observații formulate acum 150 de ani și, din păcate, extrem de actuale. Autoarea acestei ingenioase pledoarii indirecte pentru reformarea învățământului actual, spune că Eminescu a văzut cel mai clar, înainte de Spiru Haret, care sunt adevăratele probleme ale școlii românești. „Școala, scria în rapoartele lui inspectorul Mihai Eminescu, n-ar trebui să fie o magazie de cunoştinţe străine, ci o gimnastică a întregii individualităţi a omului; elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care-şi esercită puterile proprii ale inteligenţei întărindu-şi aparatul intelectual, precum un gimnast îşi împuterniceşte până-n gradul cel mai mare aparatul fizic fie-n vigoare, fie-n îndemânare”. „Caracterul...unei şcoli bune e ca elevul să înveţe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât ştie însuşi profesorul. Odată interesul inteligenţei trezit pentru obiecte, odată simţirile şi judecata deprinse la observaţie, elevul ajunge prin proprie gândire la rezultatele care nu stau în carte”. „Dacă frecvenţa este mică, cauza e a se căuta numai în netrebnicia administraţiei comunale, care priveşte şcoala ca un lucru de prisos”.
Pentru cei care accesează varianta web a acestei rubrici, iată link-ul către acest text foarte instructiv : „Elevul nu e un hamal care-şi încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, ci un om care-şi exercită puterile proprii ale inteligenţei”. Cât de actuale sunt observațiile revizorului școlar Eminescu (republica.ro)
