Ştiri
Autoritățile din întreaga lume avertizează împotriva adunărilor de Crăciun și de Anul Nou din cauza pandemiei

Autoritățile din întreaga lume avertizează împotriva adunărilor de Crăciun și de Anul Nou, în timp ce pandemia de COVID-19 se răspîndește rapid pe tot globul, iar campaniile de vaccinare oferă o rază de speranță pentru milioanele de oameni aflați sub restricții.
Alertei legată de o variantă foarte contagioasă a virusului apărută în Marea Britanie, și care a dus la o întrerupere temporară a călătoriilor din și spre această țară, i se adaugă acum temerile privind o tulpină mutantă separată care a apărut în Africa de sud, și despre care se crede că ar fi mai transmisibilă decât virusul original.
La fel ca în cazul noii tulpini din Marea Britanie, nu e nici o dovadă că varianta mutantă din Africa de sud ar fi mai mortală sau rezistență la vaccin. Deși concentrat în Marea Britanie, virusul mutant a fost detectat și în mai multe țări țări, și e foarte probabil să rămână nedetectat în alte părți.
Dr. Anthony Fauci, epidemiologul-șef din Statele Unite, a declarat agenției Bloomberg că, deși nu e încă nici o dovadă, e foarte posibil ca varianta mutantă din Marea Britanie să circule deja în America.
Între timp, vaccinul Pfizer/BioNTech e administrat din 24 decembrie în Mexic și Costa Rica, și urmează să fie administrat în Uniunea Europeană începând din 27 decembrie.
Imunizările au început deja în Marea Britanie, Statele Unite și Canada, și începând din 24 decembrie în Serbia.
Vezi ultimele știri
Călin Georgescu este pus sub acuzare pentru infracțiuni legate de fascism și nu are voie să părăsească România

Călin Georgescu, învingătorul primului tur al prezidențialelor românești din noiembrie trecut, anulate ulterior, a fost pus miercuri sub acuzare pentru diverse activități legate de fascism și falsuri, fiindu-i interzis să părăsească țara fără permisiune judecătorească.
Reținut în trafic, în București, și luat din mașină de polițiști pentru a fi dus la Parchetul General, Georgescu a fost interogat timp de aproximativ cinci ore, pe 26 februarie.
Procurorii l-au anunțat că este urmărit penal pentru șase presupuse infracțiuni, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, fals în declarații, comunicarea de informații false, constituirea ori sprijinirea de grupări cu caracter fascist, rasist, xenofob sau antisemit.
Politicianul populist de extremă dreapta a ieșit de la audieri în aplauzele suporterilor adunați în fața parchetului, inclusiv liderul partidului parlamentar ultranaționalist AUR, George Simion.
„Noi, poporul, suntem puterea. Aceste lucruri nu mă surprind și voi lupta pentru libertatea noastră”, le-a spus Georgescu susținătorilor, care scandau: „Georgescu, președinte”.
Reținerea și punerea lui sub acuzare vin cu trei luni înainte să aibă loc alegerile prezidențiale repetate din România, la care se credea că Georgescu intenționa să candideze.
Acum, nu are voie să părăsească țara în următoarele 60 de zile fără permisiunea autorităților judiciare și va fi supravegheat de poliție. De asemenea, nu poate folosi conturi pe platformele online, pe care să posteze conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist, xenofob.
Procurorii l-au audiat și pe un bodigard al politicianului, Marin Burcea, fost combatant în Legiunea Străină. Presa de la București a relatat că, în seara, zilei, a fost reținut pe aeroportul din capitala României și dus la audieri la parchet liderul mișcării neo-legionare din România, Eugen Sechila, unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Georgescu.
- Citește și: România: Călin Georgescu, chestionat de procurori, după razii legate de fascism și nereguli financiare
Pro-rusul Georgescu, care l-a lăudat pe Vladimir Putin, a câștigat primului tur al alegerilor prezidențialelor românești, în noiembrie trecut, în urma unei campanii de promovare pe Tik Tok și alte platforme online, despre care serviciile secrete românești și europene au sugerat că a fost orchestrată cu amestec rusesc. Georgescu declarase zero cheltuieli de campanie.
Anularea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională a fost însă o decizie controversată, pe care mulți au criticat-o.
Printre critici s-a numărat și noul vicepreședinte american JD Vance, care a amintit-o în discursul său recent de la Conferința de Securitate de la Munchen, spunând că prin această hotărâre România a arătat că nu ar împărtăși valorile americane.
Reținerea lui Georgescu a fost criticată pe rețeaua de socializare X de proprietarul acesteia, omul de afaceri american, Elon Musk, un aliat apropiat al președintelui Donald Trump.
Reținerea a fost precedată de zeci de razii și percheziții, inclusiv acasă la asociați ai lui Georgescu.
Acțiunile procurorilor au vizat mai ales o grupare condusă de Horațiu Potra, în prezent consilier local la Mediaș, în Transilvania, cunoscut și ca un fost lider al unei grupări de mercenari români care au luptat în Africa.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Institutului Național de Management Public, mărul discordiei între guvern și USM

Institutului Național de Management Public va fi constituit în pofida dezacordului senatului USM. Ministrul Educației, Dan Perciun a spus după ședința Guvernului, pe 26 februarie, că institutul se va subordona Cancelariei de Stat, care va asigura o mai bună pregătire a funcționarilor publici.
Potrivit ministrului Educației, Cancelaria de stat este instituția responsabilă de instruirea funcționarilor publici, inclusiv programele de care trebuie să beneficieze aceștia.
„Anterior, acest lucru se întâmpla prin Academia de Administrare Publică de pe lângă președinție, care a fost absorbită de USM. Acum, propunerea este ca doar pentru partea de formare continuă a funcționarilor publici, cancelaria de stat să preia în esență această funcție printr-o instituție subordonată direct. Eu cred că lucrul acesta se va întâmpla mai bine în acest format decât cum s-a întâmplat până acum”, a spus Perciun.
El a adăugat că ministerul va susține inițiativa cancelariei de stat și a guvernului, care sunt principalii angajatori ai funcționarilor publici.
„Ei trebuie să dețină și controlul asupra calității formării funcționarilor publici. În final, acesta este obiectivul - să avem instruiri calitative și să avem un corp de funcționari publici bine pregătiți, cu competențe digitale, cu empatie și deschidere pentru cetățeni, cu capacitatea de a elabora politici publice, de a analiza date”, a precizat ministrul Educației.
Într-un comunicat de presă, senatul USM și-a exprimat dezacordul față de această inițiativă, despre care spune că ar fi în contradicție cu obiectivele asumate prin reforma învățământului superior din 2022, atunci când Academia de Administrare Publică a fost absorbită de USM.
„Separarea Institutului de Administrație Publică din cadrul USM și crearea unei noi instituții publice va genera o majorare semnificativă a cheltuielilor administrative. Acest proces va presupune dublarea structurilor de conducere, a altor funcții administrative, ceea ce va conduce la o utilizare ineficientă a resurselor bugetare”, a precizat conducerea universității.
În urma reformei universitare din 2021, care a presupus comasarea mai multor instituții de învățământ superior, în R. Moldova au rămas 11 din 16 universități de stat. Ministerul Educației a motivat reforma prin scăderea continuă a numărului studenților și a promis că, după concentrarea resurselor, mai mulți bani vor fi investiți în modernizarea instituțiilor, iar studenții și cadrele didactice vor avea parte de condiții mai bune.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ilie Bolojan, vechi suporter al Maiei Sandu, o va vizita sâmbătă la Chișinău

Președinția de la Chișinău a anunțat că șefa statului moldovean, Maia Sandu, îl va „găzdui” sâmbătă, 1 martie, la Chișinău, pe președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
„Întrevederea va reconfirma relația specială dintre Republica Moldova și România, bazată pe o comunitate de limbă, istorie și cultură, și va sublinia angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării bilaterale în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”, se spune într-un comunicat despre vizita oficială a lui Bolojan.
Nu sunt menționate teme specifice de discuție.
Politicianul român de 55 de ani este un vechi admirator al Maiei Sandu, căreia i-a mulțumit în cuvinte foarte călduroase pentru implicarea ei de partea taberei pro-europene în impasul politic provocat de alegerile prezidențiale din România, al căror prim tur a fost câștigat în mod surprinzător de „suveranistul” pro-rus Călin Georgescu.
Vizita lui la Chișinău, sâmbătă, ar fi una din primele pe care face în străinătate de când a preluat la Palatul Cotroceni locul lui Klaus Iohannis. Acesta rămăsese în funcție „peste mandat” pentru a asigura stabilitatea politică după anularea primului tur al „prezidențialelor”, motivată de autoritățile române prin implicarea Rusiei și nereguli în campania lui Georgescu.
Bolojan a participat la 19 februarie la un summit convocat de președintele francez Emmanuel Macron la Paris, pe tema relațiilor transatlantice după revenirea lui Donald Trump la președinția SUA și reluarea contactelor dintre Washington și Moscova.
Cel mai lung interimat
Inginerul cu studii făcute la Timișoara, și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.
În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova, care i-a vizitat orașul într-o vizită privată, dar și cu alți politicieni de la Chișinău.
Interimatul lui Ilie Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale repetate.
Reuters a scris că la conducerea statului, el „se va confrunta cu o presiune tot mai mare din partea unei economii UE în încetinire, pe fondul amenințărilor tarifare din SUA, și cu provocarea de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE”.
Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei sisteme de irigare vor fi reabilitate la Briceni, Ștefan Vodă și în UTA Găgăuzia

Trei sisteme centralizate de irigare vor fi reabilitate în următorii ani în Republica Moldova, confruntată tot mai des cu vreme secetoasă. În acest scop, Guvernul a decis să dea în folosință gratuită două terenuri pentru infrastructura de irigare din nordul țării.
Guvernul a aprobat în ședința din 26 februarie formarea și transmiterea a două terenuri de pe malul râului Prut și a afluentului său Vilia unei asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații.
Sistemul de irigare vizat în hotărârea Guvernului prevede reabilitarea sistemului de irigare de la Tețcani și interconectarea acestuia cu cel de la Corjeuți.
Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, măsura urmărește consolidarea economiei rurale.
Râul Vilia, fără apă pe timp de vară
Sistemul de la Tețcani, raionul Briceni, asigură irigarea a peste 1.200 de hectare cu apă din lacul de acumulare de pe râul Vilia. Potrivit ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, debitul râului Vilia scade „considerabil”, în special în perioada verii, și ar exista riscul de a pierde această sursa de apă. Autoritățile consideră că soluția ar fi construcția unei stații de pompare a apei din râul Prut, care să asigure atât irigarea în perioadele „problematice” a râului Vilia, cât și compensarea volumului de apă din celelalte bazine de acumulare pentru sistemele de irigare.
Tot din râul Vilia se irigă și terenurile din Beleavinți. Totuși, acolo este necesară construcția unui bazin de acumulare pe fâșia riverană a râulețului. Sistemul de irigare din localitate asigură 310 de hectare cu apă.
Terenurile pe care urmează să fie construite stația de pompare și bazinul de acumulare sunt proprietate publică a statului și țin de fondul apelor. Acestea urmează să fie transmise către asociația utilizatorilor de apă pentru irigații care gestionează sistemele de irigare.
De asemenea, se planifică reabilitarea parțială a infrastructurii irigaționale a sistemului din Etulia, UTA Găgăuzia, și a localității alăturate, Alexandru Ioan Cuza, din raionul Cahul, care vor capta apa din lacul Cahul. Reabilitarea acestui sistem ar permite irigarea a aproximativ 3.500 de hectare cu culturi de câmp și plantații pomicole.
Tot la sud va fi reabilitat sistemul de irigare amplasat în satele Crocmaz și Căplani, Ștefan Vodă, pentru a fi repuse în circuitul irigabil circa 3.700 ha de terenuri agricole.
Pentru Ștefan Vodă, contractul de antrepriză va fi semnat pe 4 martie, iar lucrările de reabilitare vor fi inițiate în termen de două săptămâni pentru Sistemul Centralizat de Irigare „Tudora”. Executorii trebuie să finalizeze proiectul în doi ani.
Pentru SCI Corjeuți, Tețcani și Beleavinți, licitația publică este programată pentru a doua jumătate a lunii aprilie.
Potrivit ministerului, sistemul de la Etulia necesită suplinirea fondurilor. Negocierile pentru alocarea resurselor vor începe după finalizarea licitației pentru proiectul din regiunea de nord.
Vezi și reportajul filmat în august 2022 despre cum arată sistemele de irigare din R. Moldova.
300 de mii de hectare de terenuri care trebuie irigate
Pentru asigurarea securității alimentare a R. Moldova este necesară obținerea unor recolte de pe o suprafață de 300 de mii de hectare de terenuri irigabile. Însă, doar aproximativ 7 mii de hectare au fost irigate anual în perioada 2020-2023, prin intermediul Sistemelor Centralizate de Irigare.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că reabilitarea acestor trei sisteme de irigare reprezintă o prioritate, în contextul în care în ultimele veri agricultorii au avut de suferit din cauza secetei și arșiței. În R. Moldova există 88 de sisteme de acest fel și doar 22 sunt funcționale.
Reabilitarea sistemelor de irigare are loc cu suportul Băncii Mondiale, prin intermediul Proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură (AGGRI), și se va desfășura până în 2029, cu un buget estimat de circa 25 de milioane de dolari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Un nou vaccin în programul național de imunizare. Nu va fi obligatoriu

Autoritățile din sănătate sunt în proces de achiziționare a vaccinului împotriva meningitei. Peste 4 milioane de lei vor fi alocate din sursele Companiei Naționale pentru Asigurări în Medicină (CNAM) pentru procurarea a 4.500 de doze. Vaccinul nu va fi obligatoriu.
Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, vaccinul va fi unul complementar în programul național de imunizare.
„Consider că majoritatea părinților vor dori să își vaccineze copiii cu vaccinul antimeningococic. Majoritatea cazurilor de meningită pe care le avem în țară sunt destul de grave”, a declarat ministra la sfârșitul ședinței de Guvern din 26 februarie.
De la începutul acestui an, în țară au fost diagnosticate trei cazuri de meningită. Anual, în R. Moldova se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii. La nivel european, 1 din 10 copii decedează din cauza acestei maladii.
Meningita este o inflamație a membranelor (meningele) care înconjoară creierul și măduva spinării. Aceasta poate fi cauzată de virusuri sau de bacterii. Cei mai expuși sunt copiii, adolescenții, tinerii, adulți cu imunitate scăzută și vârstnicii.
Cele mai multe cazuri de meningită sunt cauzate de o infecție virală, dar infecțiile bacteriene și fungice, de asemenea, pot duce la meningită.
Meningita meningococică este forma cea mai gravă de meningită.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Liderul sârbilor bosniaci, M. Dodik, condamnat la închisoare pentru sfidarea unor decizii internaționale

Un tribunal din Bosnia l-a condamnat la un an de închisoare pe liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, politician apropiat Belgradului și Moscovei, pentru nesocotirea unor decizii luate de structurile internaționale care supraveghează pacea în țara măcinată de război în anii 1990.
Instanța i-a interzis de asemenea lui Dodik, prin decizia de miercuri, să ocupe vreo funcție publică vreme de șase ani. El poate face apel.
Procurorii l-au acuzat în 2023 pentru semnarea unor legi care au suspendat hotărârile Curții Constituționale și ale emisarului internațional pentru pace Christian Schmidt. În calitate de Înalt Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, el supraveghează felul cum sunt respectate prevederile acordului de la Dayton, care a pus capăt în 1995 războiului.
Dodik a respins mereu acuzația și a avertizat că, în cazul în care verdictul va fi împotriva sa, Republika Srpska (Republica Sârbă), pe care o conduce, va bloca activitatea guvernului central și se va retrage din sistemul judiciar de stat și din forțele armate comune.
El a mai declarat că o condamnare a sa ar putea duce la ruperea totală a țării deja divizate și la formarea unei uniuni monetare și a unei confederații cu Serbia vecină, aliatul de lungă durată al sârbilor bosniaci.
„Verdictul ar putea da o lovitură mortală Bosniei și Herțegovinei", a declarat Dodik săptămâna trecută, după pledoariile finale de la tribunal.
Dodik este supus sancțiunilor SUA și Marii Britanii pentru obstrucționarea acordurilor de pace ce au pus capăt războiului din anii 1990 și a pledat mult timp pentru secesiunea regiunii sale dominate de sârbi.
Războiul din Bosnia din 1992-1995 - parte a unui set mai larg de conflicte care au urmat destrămării Iugoslaviei - a ucis aproximativ 100.000 de persoane. Conform unui acord inițiat de SUA în 1995, cunoscut sub numele de Acordul de pace de la Dayton, Bosnia a fost împărțită în două regiuni autonome: Republika Srpska, dominată de sârbi și Federația împărțită de croați și bosniaci, legate printr-un guvern central.
Denis Becirevic, membru bosniac în președinția interetnică a Bosniei, a declarat că acțiunile cu care amenință Dodik sunt „amenințări la adresa păcii în Bosnia".
Într-un discurs susținut marți la televiziunea de stat, trimisul pentru pace Schmidt a promis că uniunea fragilă a Bosniei va fi protejată.
„Ordinea Dayton și instituțiile statului rămân protejate și trebuie respectate. Bosnia și Herțegovina nu este negociabilă", a spus el.
Mulți sârbi spun că Schmidt nu are autoritate legală, deoarece numirea sa nu a fost aprobată de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.
Mii de susținători ai lui Dodik au venit din întreaga regiune pentru a participa la un miting în principalul oraș al Republicii Sârbe, Banja Luka, marți seara, în ajunul verdictului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Elevii din clasele gimnaziale vor lua micul dejun gratuit

Aproape 160.000 de elevi din clasele a V-IX-a vor beneficia de mic dejun gratuit, începând cu 1 septembrie 2025. O hotărâre în acest sens a fost aprobată miercuri, 26 februarie, de Guvernul de la Chișinău.
Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, decizia reprezintă o extindere a programului de alimentație gratuită, care până acum era destinat doar copiilor din clasele primare.
De acest sprijin vor beneficia inclusiv elevii din școlile profesionale și cele cu profil sportiv, precum și cei din clasele V-XII din raioanele de est ale R. Moldova, municipiul Bender și instituțiile de învățământ aflate în zona de securitate.
„Pentru anul 2025, vom aloca circa 200 de milioane de lei, având în vedere că sunt doar trei luni de studii, iar pentru anul întreg va fi circa 600 de milioane de lei. Acest proiect este și o măsură încurajatoare pentru familiile social vulnerabile”, a spus ministrul Educației, după ședința Guvernului.
Autoritățile din educație susțin că elevii din unele instituții de învațământ mai mari vor primi pachete alimentare, iar săptămâna viitoare urmează să fie aprobat meniul.
- Te-ar putea interesa și: Fără telefoane la ore și condiții mai dure la examene. Cinci schimbări din domeniul educației, din 2024
„Elevilor le va fi oferit un mic dejun cald sau la pachet, în funcție de posibilități, mărimea cantinei și alți parametri tehnici”, a precizat ministrul.
În prezent, circa 135.000 de copii din clasele primare (I-IV) beneficiază de alimentație gratuită. De la 1 septembrie, numărul total al beneficiarilor va ajunge la aproximativ 295.000.
Astfel, „această hotărâre de Guvern ne va permite să asigurăm, începând cu 1 septembrie 2025, alimentarea gratuită pentru toți copiii, din clasa I-a până în clasa a IX-a”, a declarat ministrul Dan Perciun.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
România: Călin Georgescu, chestionat de procurori, după razii legate de fascism și nereguli financiare
Fostul candidat Călin Georgescu, învingător în primul tur al prezidențialelor din noiembrie anul trecut, din România, anulate ulterior, a fost reținut în trafic de polițiști și adus în fața procurorilor pentru audieri, a relatat Antena 3 citând surse judiciare, miercuri.
Reținerea lui Georgescu are loc cu trei luni înaintea ca alegerile prezidențiale repetate din România să aibă loc - și în contextul în care polițiștii și procurorii români au descins în dimineața zilei de 26 februarie, cu zeci de percheziții, la persoane și organizații apropiate de acesta.
Echipa lui Georgescu a scris pe Facebook că el tocmai voia să-și depună candidatura pentru alegerile repetate, după ce săptămâni de-a rândul a cerut, ca și suporterii săi, ca scrutinul să continue de unde a fost lăsat, adică să aibă loc doar turul al doilea.
Zeci de suporteri ai lui Georgescu s-au adunat la Parchetul General din capitala română, unde a fost văzut și liderul partidului parlamentar ultranaționalist AUR, George Simion.
Potrivit poliției, 27 de persoane și 4 sedii de instituții au fost percheziționate miercuri în cinci județe din România pentru presupuse infracțiuni legate mai ales de cultul criminalilor de război, propagarea unor idei fasciste, antisemitism, dar și de „fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale, comunicarea de informații false, acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și al munițiilor și orice operațiuni cu articole pirotehnice, efectuate fără drept”.
Perchezițiile vin într-o vreme când anchetatorii cercetează deja finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, care a declarat anterior că s-a promovat cu „zero lei”.
Presa română scrie că acțiunile procurorilor vizează gruparea condusă de Horațiu Potra, în prezent consilier local la Mediaș, în Transilvania, cunoscut și ca un fost lider al unei grupări de mercenari români care au luptat în Africa.
Un apropiat al lui Georgescu, el a mai fost vizat săptămâna trecută de percheziții, într-un dosar de evaziune fiscală. Autoritățile române au suspiciuni că o societate controlată de Potra și fratele său ar fi încasat câteva milioane de dolari din Africa, dar banii nu apar în declarațiile fiscale.
Proteste în țară, încurajări de peste Ocean
Când au anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod șocant de mai înainte obscurul Georgescu, autoritățile române au invocat manipularea opiniei publice prin manevre pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, din inițiativa Rusiei, care a negat asemenea implicare.
Decizia anulării primului tur este criticată periodic de susținătorii naționalistului Georgescu, care ies în stradă cu miile. Ea a fost dezaprobată însă, mai nou, de membri ai administrației președintelui SUA, Donald Trump. Vicepreședintele SUA, JD Vance, de pildă, a spus la Munchen că prin această hotărâre România a arătat că nu ar împărtăși valorile americane, în vreme ce miliardarul Elon Musk l-a numit „tiran” pe șeful Curții Constituționale a României, cel care a parafat anularea.
Georgescu rămâne popular printre alegătorii români, cel mai recent sondaj, publicat marți, 25 februarie, indicând că ar putea obține circa 38% din sufragii, fiind urmat de actualul primar de București, Nicușor Dan, cu vreo 24%.
Într-o postare pe Facebook, pe fondul perchezițiilor la apropiații lui, Călin Georgescu a acuzat autoritățile române că ar căuta „să inventeze dovezi pentru a justifica furtul alegerilor” și că toate acțiunile sunt parte din „demersul de a bloca o nouă candidatură” a sa la prezidențiale.
Tot miercuri, Curtea Supremă a României a respins definitiv și ultima încercare a lui Georgescu de a relua turul doi al prezidențialelor din decembrie, mai precis o contestare de către el a documentelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare al Țării în baza cărora au fost anulate prezidențialele din decembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Familiile vulnerabile vor beneficia de EcoVouchere și în 2025

Ministerul Energiei a anunțat extinderea Programului de Vouchere pentru Electrocasnice în 2025, cu un buget și un număr mai mare de beneficiari. Programul oferă familiilor social-vulnerabile posibilitatea de a înlocui electrocasnicele vechi cu altele noi, eficiente energetic.
Anul acesta, programul va sprijini până la 32 mii de familii vulnerabile, iar bugetul său va crește până la 7,5 milioane de euro, bani oferiți de guvernul Norvegiei, prin proiectul Eficiență Energetică și Energii Regenerabile în Republica Moldova, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la o conferință de presă, pe 26 februarie.
„Resursele de anul acesta ne permit să sporim numărul de beneficiari și să creștem capacitățile acestui program, pentru a ajunge la cât mai mulți”, a declarat și Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED).
Potrivit CNED, beneficiarii vor putea folosi vouchere în valoare de 6.000 de lei, acoperind până la 70% din prețul electrocasnicelor (dar nu mai mult decât valoarea voucherului), pentru achiziționarea de frigidere (inclusiv cu congelator integrat) și mașini de spălat.
Cei care s-au înscris la program pe site-ul compensatii.gov.md pot vedea dacă sunt beneficiari de EcoVouchere în 2025.
Muntean spune că 7.800 de beneficiari au fost deja notificați prin SMS sau email că vor primi vouchere. Aceștia trebuie să meargă, la unul din cele cinci magazine partenere, cu buletinul de identitate pentru a-și procura un dispozitiv electrocasnic nou, eficient energetic. Totodată, tehnica veche poate fi preluată de agentul economic și reciclată într-un mod corespunzător.
Agenții economici care vor să se implice în program trebuie să vină cu o cerere la Centrul Național pentru Energie Durabilă, iar una din condiții este să fie înregistrați în sistemul de Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor.
- Te-ar putea interesa și: Moldovenii cu venituri mici pot primi vouchere pentru a-și schimba electrocasnicele uzate
Programul de Vouchere pentru electrocasnice a fost inițiat în 2024 cu un buget de 54,4 milioane de lei. Anul trecut, peste 7.200 de familii au primit vouchere de până la 7.000 de lei pentru a-și înlocui electrocasnicele vechi.
Ministerul estimează că înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele noi, anul trecut, a economisit, în medie, 970 de lei pentru fiecare familie beneficiară. Pe lângă economia la facturi, programul poate contribui, afirmă autoritățile, la scăderea consumului de combustibili fosili, reducând nivelul de poluare a mediului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
MAI anunță rezultatele expertizei în cazul femeii decedate într-un salon de frumusețe

Cauza morții Liubei Babuțchi, femeia care și-a pierdut viața într-un salon de frumusețe din capitală pe 30 ianuarie 2025, este embolia pulmonară. Așa arată rezultatele expertizei medico-legale, prezentate pe 26 februarie de Ministerul Afacerilor Interne.
Embolia pulmonară (sau tromboembolismul pulmonar) se produce atunci când un cheag de sânge, cel mai frecvent de la nivelul unei vene profunde, se desprinde și ajunge la nivelul plămânilor. Aici, din cauza calibrului mic al arterelor pulmonare, obturează complet sau parțial vasele pulmonare. Sângele nu mai poate circula la acest nivel și, astfel, se instalează manifestările trombembolismului.
Șansele de supraviețuire după o embolie pulmonară depind foarte mult de severitatea bolii, precum și de alte afecțiuni de care pacientul suferă. Statisticile arată că una din 7 persoane pot muri în urma unui embolism pulmonar masiv.
Liuba Babuțchi a murit pe 30 ianuarie, în timpul unor proceduri estetice de remodelare corporală la un salon de frumusețe din capitală, deținut de ucraineanca Irina Borodkina, cunoscută ca Dr. Serebrova. Imediat după decesul clientei, Borodkina a părăsit teritoriul R. Moldova prin punctul de trecere Palanca, îndreptându-se spre Ucraina.
În acest moment, autoritățile nu cunosc unde se află medicul Irina Borodkina, dar acestea colaborează cu organele de urmărire penală din Ucraina.
- Te-ar putea interesa și: În ce condiții poate fi administrată anestezia și ce riscuri comportă
După decesul femeii, autoritățile au deschis un dosar penal, pe caz fiind cercetate două persoane.
Una dintre ele este Ecaterina Maniuc, medicul care i-a administrat anestezia Liubei Babuțchi și care a fost reținută pe 7 februarie și plasată în arest pentru 30 de zile.
Cauza penală este în gestiunea procuraturii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Moldova rămâne țară „parțial liberă” (Freedom House)

R. Moldova rămâne una din puținele țări de pe continentul european care nu sunt libere pe deplin, constată o nouă ediție a raportului anual al organizației americane Freedom House.
„Parțial libere”, întocmai ca Moldova, mai sunt Ucraina și țările din vestul peninsulei balcanice încă neprimite în Uniunea Europeană - ca Serbia, Albania, Macedonia de Nord etc., dar și mai îndepărtatele Georgia și Armenia. Țări nelibere sunt Belarus, Rusia sau Turcia.
Ungaria este singura țară din UE considerată numai parțial liberă, după un regres mare făcut în ultimul an în ce privește respectarea domniei legii și a drepturilor omului, sub regimul premierului naționalist Viktor Orban.
Raportul, însoțit de o hartă a libertății, constată că în anul 2024 întreaga lume a devenit mai puțin sigură și mai puțin democratică, pe fondul continuării unor conflicte armate (inclusiv cele din Ucraina și Gaza) și ascensiunii unor forțe populiste, care proclamă pe față nevoia renunțării la unele principii democratice.
„Violența și reprimarea oponenților politici în timpul alegerilor, conflictele armate în desfășurare și răspândirea practicilor autoritare au contribuit la cel de-al 19-lea an de scădere a libertății” în lume, spun autorii raportului. „În anul care urmează, toți cei care înțeleg valoarea drepturilor politice și a libertăților civile trebuie să lucreze împreună pentru apărarea democrației” - mai spun ei.
- Te-ar putea interesa și: Raport Freedom House: Moldova rămâne doar parțial liberă, dar progresează spre UE
Freedom House este una din organizațiile neguvernamentale cele mai prestigioase din lume în domeniul măsurării aderenței țărilor lumii la principiile democratice.
Raportul pe 2025 se concentrează mai ales pe numeroasele alegeri ținute în 2024, un an „superelectoral”.
„Violența în timpul protestelor legate de alegeri a fost generalizată, având loc în 11 țări, inclusiv Georgia și Mozambic, unde forțele de securitate au folosit în mod disproporționat forța împotriva protestatarilor.”
„În timp ce alegerile din țările considerate libere au fost în mare parte competitive și s-au desfășurat în mod corect, alegătorii din țările și teritoriile autoritare au avut puține opțiuni reale. Din Azerbaidjan și Algeria până în Rusia și Rwanda, președinții autoritari în funcție și-au arestat, încarcerat sau descalificat adversarii politici pentru a elimina chiar și cea mai mică posibilitate de înfrângere”, amintesc autorii raportului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ministrul Culturii: nu există o „urgență” în denunțarea acordului cu Rusia, dar procesul a pornit

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat că nu există o „urgență” în denunțarea acordului privind activitatea Centrului cultural rus la Chișinău, dar procesul a început și va fi dus până la capăt.
„Denunțarea unui acord durează. Sunt proceduri internaționale care trebuie respectate. De aceea, nu este urgență și nu este o reacție la o situație urgentă. Este un proces care deja a pornit și pe care îl vom duce până la capăt”, a spus ministrul, întrebat de Europa Liberă când va prezenta executivului proiectul de denunțare a acordului.
Sergiu Prodan, care le-a vorbit jurnaliștilor înaintea ședinței guvernului din 26 februarie, a precizat că Ministerul Culturii este cel care inițiază procesul de denunțare a acordului, dar își coordonează acțiunile cu ministerul de Externe. „Este un proces care nu va fi realizat peste noapte”, a adăugat el.
Pe 13 februarie, ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile necesare pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, cunoscut drept „Casa rusă”, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.
Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a admis că Centrul își va continua activitatea încă cel puțin „câteva luni”, până vor fi încheiate toate etapele de denunțare a acordului moldo-rus, semnat în 1998. „Durata denunțării depinde de viteza cu care va fi depus proiectul la Guvern, apoi Parlament, apoi urmează notificarea părții ruse. E vorba de câteva luni”, a precizat ministrul, la o solicitare a Europei Libere.
Pe de altă parte, pe 18 februarie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că autoritățile ruse încă „nu au primit notificare privind denunțarea acordului” din partea Chișinăului, iar centrul ar urma să activeze până „la mijlocul anului 2026”. Zaharova a criticat inițiativa Chișinăului, spunând că închiderea centrului ar fi o „manifestare a cursului antirusesc” al autorităților moldovene.
La rândul său, Mihai Popșoi a catalogat criticile ruse drept „propagandistice” și a subliniat că autoritățile moldovene „nu au nimic împotriva limbii și culturii ruse”, iar închiderea centrului este legată de activitatea „subversivă” a acestuia, împotriva suveranității R. Moldova.
- Te-ar putea interesa și: Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus
Acordul din 1998 nu are un termen limită și se prelungește automat la fiecare cinci ani. Următoarea prelungire ar trebui să aibă loc la mijlocul anului 2026.
Potrivit prevederilor documentului, dacă Chișinăul nu mai vrea prelungirea acordului, atunci acesta este obligat să notifice Moscova cu cel puțin jumătate de an înaintea prelungirii automate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA și Ucraina, aproape să bată palma în acordul cu minereurile. Zelenski ar putea merge vineri la Washington

SUA și Ucraina au căzut de acord asupra termenilor unui proiect de acord privind minereurile, esențial pentru eforturile Kievului de a obține sprijinul militar al Washingtonului, au relatat miercuri ziarele și agențiile de presă, citând surse de la Casa Albă.
Una dintre sursele familiarizate cu conținutul proiectului de acord a declarat că el nu specifică garanții de securitate americane sau un flux continuu de arme, dar afirmă că Statele Unite doresc ca Ucraina să fie „liberă, suverană și sigură".
Trump a declarat reporterilor că președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea să vină vineri la Washington pentru a semna un „acord foarte mare". Ultimele evoluții vin după ce cei doi lideri au avut un schimb de replici ostile săptămâna trecută. Zelenski a spus că Trump trăiește într-o „bulă de dezinformare rusească”, iar Trump l-a făcut pe Zelenski „dictator”.
Președintele american, care a prezentat acordul ca fiind o rambursare a ajutorului de miliarde de dolari acordat Kievului, a declarat, de asemenea, că este nevoie de o anumită formă de trupe de menținere a păcii în Ucraina dacă se ajunge la un acord de încheiere a conflictului. Moscova, care a lansat o invazie a Ucrainei în urmă cu trei ani, a refuzat să accepte orice desfășurare de forțe NATO, chiar și dacă vor fi sub alte drapele - o aluzie transparentă la țările Uniunii Europene.
Trump a declarat luni că Moscova ar accepta astfel de forțe de menținere a păcii, spunând că Putin însuși l-a asigurat pe tema asta, dar Kremlinul a negat acest lucru marți.
Acordul, scrie Reuters, ar putea deschide vastele bogății minerale ale Ucrainei către SUA.
„Ceea ce facem acum este să spunem, uite, vrem să fim în siguranță", a declarat Trump. „Contribuabilul american își va primi acum banii înapoi, plus ceva pe deasupra.” El a mai spus că Ucraina are ocazia să intre într-un parteneriat economic cu SUA, ceea ce ar fi pentru ea o mare realizare.
- Te-ar putea interesa și: Investigație: Belarus vinde în UE ulei de rapiță din teritorii ocupate ale Ucrainei
Zelenski a refuzat să semneze un proiect anterior al unui acord privind minereurile, în timp ce Washingtonul căuta să obțină drepturi la 500 de miliarde de dolari din bogățiile naturale ale Ucrainei. Kievul a protestat că a primit mult mai puțin decât atât sub formă de ajutor din partea SUA, iar acordul nu conținea garanțiile de securitate de care Ucraina are nevoie.
Potrivit unor surse familiare cu conținutul proiectului de acord privind minereurile, Statele Unite și Ucraina ar urma să înființeze un fond de investiții pentru reconstrucție care să colecteze și să reinvestească veniturile din surse ucrainene, inclusiv minereuri, hidrocarburi și alte materiale extractibile.
Ucraina ar contribui la fond cu 50% din venituri minus cheltuielile de funcționare și ar continua până când contribuțiile ar atinge suma de 500 de miliarde de dolari. Statele Unite ar oferi un angajament financiar pe termen lung pentru dezvoltarea unei „Ucraine stabile și prospere din punct de vedere economic."
Întrebat ce ar primi Ucraina în schimbul acordului privind minereurile, Trump a invocat ceea ce a spus că a fost ajutorul de 350 de miliarde de dolari deja furnizat SUA și „o mulțime de ... echipamente militare și dreptul de a continua lupta."
New York Times a scris că niciodată în istoria SUA și a lumii, nici o țară nu a pretins avantaje materiale de la un aliat aflat în stare de război, și citează experți care numesc tactica lui Trump „rachet de protecție”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Scriitorul Vladimir Beșleagă s-a stins din viață la vârsta de 93 de ani

Scriitorul Vladimir Beșleagă a încetat din viață marți, 25 februarie 2025, la ora 16:09, a anunțat Muzeul Național al Literaturii Române.
Directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, l-a numit pe Beșleagă unul dintre „cei patru magnifici ai literaturii române din Basarabia”, alături de Ion Druță, Aureliu Busuioc și Vasile Vasilache, și a subliniat „contribuția sa la salvarea limbii române și a onoarei literare.”
Transmițând un mesaj de condoleanțe, președinta Maia Sandu a anunțat că ziua în care va fi înmormântat scriitorul va fi decretată zi de doliu național. „Omul și scriitorul Vladimir Beșleagă ne-a părăsit, dar ne-a lăsat ceva extrem de prețios. Ne-a lăsat o moștenire literară bogată, în care găsim pecetluite frământările poporului nostru și zbuciumul Istoriei și trăirilor noastre”, a scris șefa statului pe Facebook.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu l-a numit „patriarhul literaturii noastre” și a evidențiat curajul, generozitatea și simplitatea acestuia.
Vladimir Beșleagă este considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române din Republica Moldova. Opera care l-a consacrat este romanul „Zbor frânt”, publicat în anul 1966.
Timp de mulți ani, Vladimir Beșleagă a fost autorul unui blog la Europa Liberă. Acum un an, a avut un dialog cu Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere, în cadrul podcastului „Cultura la frontieră”, despre destinul scriitorului în vremuri vitrege.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rada Supremă: Zelenski va rămâne președinte până la noi alegeri

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, din a doua încercare, o rezoluție prin care confirmă împuternicirile șefului statului, Volodimir Zelenski, până la noi alegeri. Un nou scrutin ar putea avea loc numai după anularea legii marțiale, afirmă deputații.
În favoarea rezoluției cu privire la „sprijinul democrației în Ucraina în condițiile agresiunii ruse” au votat 268 de deputați, transmite serviciul ucrainean al RFE/RL.
Potrivit rezoluției, responsabilitatea pentru imposibilitatea organizării de alegeri în Ucraina îi revine președintelui rus Vladimir Putin. Deputații au decis că alegerile prezidențiale ucrainene vor avea loc numai atunci când va exista o „pace cuprinzătoare, justă și durabilă”.
De asemenea, Rada Supremă a indicat în document că mandatul lui Zelenski nu este pus sub semnul întrebării, deoarece acesta a fost ales în urma unui vot transparent și liber. El își va îndeplini mandatul până la intrarea în funcție a noului președinte.
În acest context, Parlamentul de la Kiev a subliniat „necesitatea respectării principiului continuității instituționale a puterii prevăzut de legile Ucrainei, în special în contextul regimului juridic al legii marțiale, și faptul că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar trebui să își exercite atribuțiile până la preluarea mandatului de către președintele nou ales al Ucrainei”.
Textul rezoluției a fost examinată de Rada Supremă și în ajun, însă votul asupra acesteia a eșuat. Atunci, în favoarea documentului au votat numai 218 deputați, dintr-un număr minim necesar de 226 de parlamentari.
Rezoluția nu este un document cu acțiune directă, însă servește drept o demonstrație a faptului că parlamentul nu pune la îndoială puterile șefului statului.
- Te-ar putea interesa și: Trump îl numește pe Zelenski „dictator”, pe fundalul unei escaladări de retorică dramatică
Alegerile prezidențiale din Ucraina trebuiau să aibă loc în primăvara anului trecut, dar au fost amânate din cauza războiului. Legea marțială interzice organizarea alegerilor și prelungește împuternicirile actualei guvernări până la încetarea aplicării legii respective.
Președintele rus, Vladimir Putin, a spus apoi în repetate rânduri că Zelenski este ilegitim, deoarece mandatul său a expirat, și că nu are dreptul să semneze niciun acord cu Rusia, dar a recunoscut competența Radei Supreme.
Recent, președintele american, Donald Trump, l-a numit pe Zelenski un „dictator fără alegeri”, care este susținut de numai 4% din cetățenii țării. El a mai spus că prezența președintelui ucrainean la discuțiile privind pacea în Ucraina nu este necesară. Zelenski i-a răspuns lui Trump că acesta ar trăi într-un „spațiu al dezinformării”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului

Autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat că, începând cu 1 martie, tarifele la serviciile comunale pentru consumatorii din stânga Nistrului vor crește mai mult de două ori după ce regiunea a rămas, din 1 ianuarie, fără gazul gratuit furnizat de Rusia.
Tariful la energie electrică pentru consumatorii casnici a crescut la 1,39 ruble transnistrene pentru un kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). Tariful anterior era de 0,54 copeici pentru 1 kw la consumul mai mic de 150 kw și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kw.
Tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble. Au crescut și tarifele la apă (de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble) și la energie termică (de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble).
Autoritățile separatiste au justificat creșterile prin „modificarea mecanismului de calcul al prețului la gazele naturale”.
„Astăzi noi cumpărăm gaze pe bani împrumutați. Aceste resurse vor trebui returnate”, a declarat așa-numitul premier Alexandr Rozenberg după ședința executivului de la Tiraspol din 24 februarie, când a fost luată decizia de mărire a tarifelor.
Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Tiraspoltransgaz achită în avans pentru tranzitul de gaze, inclusiv prin R. Moldova, din contul unui credit oferit de Rusia.
Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice. Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață.
Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.
Totuși, MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.
Așa-numitul vicepremier de la Tiraspol, Serghei Obolonic, a amintit că regiunea nu primește suficiente gaze pentru a relansa activitatea industriei grele. Potrivit lui, „volumul energiei electrice generate de MGRES (Centrala de la Cuciurgan) este astăzi de trei ori mai mic” comparativ cu volumul produs până pe 1 ianuarie, când corporația rusă Gazprom a oprit livrările de gaze în stânga Nistrului.
- Te-ar putea interesa și: Încotro se îndreaptă viitorul Transnistriei și cât timp Rusia va mai „credita” gazul pentru regiune?
Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Pentru perioada 1-10 februarie, UE a acordat guvernului de la Chișinău un grant de 20 milioane de euro, din care acesta a achiziționat gaze pe piața europeană și le-a livrat regiunii separatiste. Pentru perioada ulterioară, UE a oferit alte 60 de milioane de euro, cu condiția că Tiraspolul va face „pași concreți” în domeniul drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.
Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
China respinge ideea lui Trump de a-și reduce la jumătate cheltuielile militare

Ministerul chinez al Afacerilor Externe a spus marți, 25 februarie, că nu va sprijini ideea președintelui american Donald Trump ca SUA, Rusia și China să-și reducă la jumătate bugetul destinat apărării. Beijingul spune că cheltuielile sale în acest domeniu sunt „pe deplin necesare”.
Alături de Rusia, care și-a mărit masiv cheltuielile militare de la lansarea invaziei în Ucraina în 2022, și China a alocat un buget din ce în ce mai mare pentru armată, pe fondul tensiunilor ce persistă în regiunea Asia-Pacific, scrie AFP.
În 2025, guvernul rus și-a propus să aloce până la 6,3% din PIB pentru cheltuielile militare, care a ajuns deja la un nivel fără precedent de la finele Războiului Rece. Suma este cu un sfert mai mare față de 2024 și ar pute ajunge la 145 de miliarde de dolari.
„China a urmat întotdeauna cu fidelitate calea dezvoltării pașnice”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă regulate.
„Cheltuielile limitate pentru apărare sunt pe deplin necesare pentru a apăra suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare și pentru a menține pacea mondială”, a adăugat el.
Declarațiile vin la o zi după ce președintele chinez Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu liderul rus, Vladimir Putin, în care au discutat inclusiv despre războiul din Ucraina.
Luni, 24 februarie, Putin a spus într-un interviu televizat, că propunerea lui Trump de a reduce cu 50% bugetele de apărare ale celor trei țări este „o idee bună”, adăugând însă că nu poate vorbi în numele Chinei.
Diplomația chineză a afirmat la începutul acestei luni că dacă s-ar discuta despre reducerea bugetelor de apărare, SUA ar fi cele care trebuie „să dea exemplu”.
Un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice din 12 februarie, a relevat că cheltuielile militare la nivel global au crescut în medie până la 1,9% din PIB-ul mondial, față de 1,6% în 2022.
Anul trecut, China și-a crescut bugetul militar cu peste 7%, ajungând pe locul doi, cu un buget de peste 541 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetare în politică economică.
În ce privește SUA, anul trecut, guvernul american a alocat un buget de circa 824 de miliarde de dolari.
Săptămâna trecută, administrația Trump a anunțat și reduceri semnificative ale bugetului Pentagonului. La începutul anului 2025, Casa Albă a propus reduceri semnificative ale bugetului militar, vizând o scădere anuală de 8% pe parcursul următorilor cinci ani.
- Te-ar putea interesa și: Remanieri la vârful Pentagonului și posibile reduceri semnificative ale bugetului militar al SUA
Această decizie a fost influențată de Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk.
Cu toate acestea, în urma unor analize juridice și a consultărilor cu liderii militari, administrația a decis să suspende temporar implementarea acestor reduceri bugetare pentru a evalua legalitatea și impactul lor asupra securității naționale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Primul caz de boală parazitară transmisă prin căpușe, înregistrat în R.Moldova

O femeie de 38 de ani originară din Irlanda cu reședința temporară în R. Moldova a fost diagnosticată cu babesioză (boală parazitară transmisă prin intermediul căpușelor). Femeia s-a aflat timp de două săptămâni într-o țară africană, iar acum beneficiază de tratament, starea ei fiind satisfăcătoare.
Babesioza este o afecțiune care poate evolua asimptomatic, iar în cazurile în care este prezentă o simptomatologie, aceasta nu este specifică și este necesară excluderea altor posibile cauze.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), întrucât femeia a acuzat simptome caracteristice malariei și, luând în considerare că s-a aflat într-o țară endemică la această boală, inițial, a fost diagnosticată cu malarie.
Analizele de laborator efectuate în cadrul instituției au stabilit că este vorba, de fapt, despre babesioză, fiind primul caz înregistrat pe teritoriul țării.
Aceasta prezenta simptome precum febră, frisoane, slăbiciune generală, cefalee și dureri musculare.
Boala este o zoonoză caracteristică pentru animale, dar care poate afecta și oamenii. Este cauzată de paraziți din familia Babesia, ce atacă celulele roșii ale sângelui, și transmisă prin intermediul căpușelor. Majoritatea cazurilor umane de babesioză au fost raportate în Statele Unite ale Americii, Europa, Asia și Australia.
Boala începe să se manifeste la câteva săptămâni, sau chiar luni de la momentul molipsirii, prin febră, oboseală, frisoane, transpirație, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare.
Tratamentul pentru babesioză implică o combinație de medicamente.
Pentru a evita îmbolnăvirea, specialiștii recomandă:
- evitarea expunerii la căpușe,
- purtarea hainelor care acoperă pielea,
- utilizarea unui repelent pentru căpușe,
- verificarea cu atenție a corpului după fiecare ieșire în aer liber,
- îndepărtarea corectă și rapidă a căpușelor.
ANSP mai îndeamnă persoanele care au revenit dintr-o călătorie din zone tropicale și au anumite semne de boală să se adreseze cât mai curând la medic.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trump i-a spus lui Macron că s-ar putea întâlni cu Zelenski în curând

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că un armistițiu între Ucraina și Rusia ar putea fi convenit „în săptămânile următoare”, dar a avertizat, de asemenea, că pacea nu poate însemna „capitularea” Ucrainei.
Macron a vorbit într-un interviu acordat televiziunii americane Fox News după o întâlnire cu președintele Donald Trump la Casa Albă, pe 24 februarie, cu ocazia împlinirii a trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Trump a declarat anterior în Biroul Oval că războiul s-ar putea încheia în curând.
„Cred că l-am putea încheia în câteva săptămâni, dacă suntem inteligenți. Dacă nu suntem inteligenți, va continua”, a declarat Trump alături de Macron, după ce i-a urat bun venit la Casa Albă.
Macron a spus că a vorbit cu liderii europeni și că mulți dintre aceștia sunt pregătiți să ofere garanții de securitate, o cerință cheie a Ucrainei în orice acord de pace.
Atât Macron, cât și Trump au declarat că au existat progrese cu privire la ideea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, deși Macron a insistat ca SUA să se alăture Europei în acest angajament, spunând că ar fi esențial ca Washingtonul să ofere „sprijin” pentru orice forță europeană de menținere a păcii.
Trump a afirmat că președintele rus, Vladimir Putin, este gata să „accepte” trupele europene desfășurate în Ucraina ca garante ale unui acord pentru încetarea luptelor.
„I-am pus în mod specific această întrebare. Nu are nicio problemă”, a declarat Trump, întrebat de un reporter despre poziția lui Putin pe această temă.
Liderul francez a afirmat că orice forțe europene trimise în Ucraina vor fi acolo pentru a „menține pacea” și nu vor fi plasate de-a lungul liniilor frontului sau nu vor deveni parte a conflictului.
Macron a declarat că va colabora cu premierul britanic, Keir Starmer, care este programat să viziteze Casa Albă pe 27 februarie, cu privire la propunerea de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord.
„După ce am vorbit cu președintele Trump, cred cu tărie că există o cale de urmat”, a spus Macron.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina
Macron le-a spus jurnaliștilor că războiul a costat mulți bani și că este „responsabilitatea Rusiei, deoarece agresorul este Rusia”. Declarația a contrastat cu comentariul lui Trump de săptămâna trecută, care a sugerat că Ucraina a început războiul.
Trump a declarat că îl așteaptă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă în următoarele două săptămâni pentru a semna o înțelegere care acordă Washingtonului acces la mineralele rare ale Ucrainei.
Ca răspuns la întrebarea unui reporter, președintele american a refuzat să îl numească dictator pe Putin, deși a folosit acest cuvânt pentru a-l descrie pe Zelenski, săptămâna trecută.
Zelenski, care a declarat că ar demisiona în schimbul păcii cu garanția că Ucraina ar putea adera la NATO, a făcut apel pe 24 februarie la o „pace reală și durabilă” în acest an.
Putin, interesat să exploreze minereurile rare împreună cu SUA. UE spune că are deja un parteneriat cu Ucraina
La 24 februarie, Putin a indicat o schimbare a poziției sale, afirmând într-un interviu acordat televiziunii de stat că țările europene pot „participa” la discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina.
De asemenea, liderul de la Kremlin a declarat că companiile americane și rusești sunt „în contact” cu privire la proiecte economice comune - inclusiv cele care vizează explorarea mineralelor strategice în Ucraina ocupată.
UE a precizat marți, 25 februarie, că are deja un parteneriat cu Ucraina în privința materialelor critice, formalizat în 2021. Este vorba despre un parteneriat de cooperare ce asigură „beneficii reciproce”, a spus Thomas Regnier, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
- Citește și: Ce sunt mineralele rare și de ce le vrea Trump?
Precizarea a venit după ce comisarul european pentru strategie industrială, Stephane Sejourne, ar fi sugerat Kievului un acord „reciproc avantajos” cu privire la pământurile rare. Sejourne a făcut remarca după summitul de la Kiev, din 24 februarie, care a marcat trei ani de la începutul războiului în Ucraina.
„Douăzeci și unu din cele 30 de materiale critice de care are nevoie Europa pot fi furnizate de Ucraina în cadrul unui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Sejourne.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a precizat ulterior că, în timpul vizitei la Kiev, comisarul „și-a reafirmat angajamentul” de a pune în aplicare memorandumul existent între UE și Ucraina și de a „accelera activitatea de consolidare a parteneriatului nostru în beneficiul reciproc”.
„După cum vedeți, aici este vorba despre cooperarea cu Ucraina și de niciun fel de concurență cu SUA”, a spus Regnier.
Bogăția de minerale a Ucrainei, inclusiv mangan, titan, grafit și litiu, a fost tema unor negocieri tensionate între Kiev și Washington, Trump insistând că SUA își merită „banii înapoi” pentru că au ajutat la apărarea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei.
Trump a spus că echipa sa vorbește „în mod constant” cu rușii, inclusiv despre potențiale afaceri americano-ruse, reprezentând o schimbare șocantă în politica SUA.
„Administrația mea face o ruptură decisivă de valorile politicii externe ale fostei administrații și, sincer, ale trecutului”, a declarat Trump, care a cerut ca Statele Unite să fie răsplătite pentru ajutorul de miliarde de dolari acordat Kievului.
Strategia administrației Biden a constat în izolarea Rusiei din punct de vedere politic și economic, și impunerea de sancțiuni drastice țării în urma invaziei Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
ONU adoptă o rezoluție, cerând retragerea imediată a trupelor rusești din Ucraina, dar SUA nu o sprijină

Într-o victorie diplomatică pentru Ucraina la împlinirea a trei ani de la invadarea ei pe scară largă de către Rusia, Statele Unite nu au reușit să obțină la Adunarea Generală a ONU adoptarea unei rezoluții în care cereau oprirea războiului, dar fără să menționeze agresiunea din partea Rusiei.
În schimb, Ucraina și aliații ei europeni îngrijorați de tentativele din ultimele săptămâni ale administrației președintelui Donald Trump de a face concesii Rusiei au reușit să introducă în rezoluție prevederi care cer retragerea imediată a forțelor ruse din Ucraina.
Reuters relatează că proiectul inițial propus de SUA avea doar trei paragrafe: exprima regretul pentru pierderile de vieți omenești din timpul „conflictului Rusia-Ucraina”, reitera că scopul principal al ONU este menținerea păcii, securității internaționale și soluționarea pașnică a disputelor și făcea apel la oprirea rapidă a conflictului și la o pace durabilă.
Însă amendamentele europene au adăugat referiri la faptul că Ucraina a fost invadată de către Rusia, la nevoie unei păci juste, durabile și cuprinzătoare, în conformitate cu Carta ONU, și reafirma sprijinul Națiunilor Unite pentru suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
- Citește și: Maia Sandu spune că Moldova susține varianta unei „păci juste” pentru Ucraina, la summitul de la Kiev
Ambasadoarea interimară a SUA la ONU, Dorothy Shea, a declarat înaintea votului că multiple rezoluții „au cerut Rusiei să își retragă forțele din Ucraina”, dar „Aceste rezoluții nu au reușit să oprească războiul”. „Ceea de ce avem nevoie este o rezoluție care să marcheze angajamentul tuturor statelor membre ale ONU de a pune capăt războiului în mod durabil”, a spus diplomata.
Viceministra de Externe a Ucrainei, Mariana Betsa, a spus în fața Adunării Generale înainte de vot că războiul „nu a fost niciodată doar despre Ucraina”, ci despre „dreptul fundamental al oricărei țări de a exista, de a-și alege propria cale și de a trăi liberă de agresiune”.
Rezoluția amendată la propunerea Ucrainei și europenilor a fost sprijinită de 93 de țări, în timp ce 73 s-au abținut, iar opt au votat împotrivă.
Aceste rezoluții ale Adunării cu 193 de membri nu comportă obligații de ordin juridic, dar sunt urmărite în lumea întreagă.
Consiliul de Securitate al ONU, format din 15 membri, urmează să supună și el textul inițial propus de Statele Unite.
Pentru a fi adoptată, o rezoluție a Consiliului, care produce și consecințe juridice, are nevoie de cel puțin nouă voturi pentru și de niciun veto din partea membrilor permanenți, anume SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Dispozitive explozibile aruncate asupra consulatului Rusiei din Marsilia

Trei dispozitive explozive improvizate au fost aruncate luni, 24 februarie, asupra consulatului rus din orașul-port Marsilia, din sudul Franței, dar nimeni nu ar fi fost rănit, potrivit AFP, care citează surse din Poliție.
Două dintre cele trei dispozitive au explodat, spun sursele, în timp ce perimetrul din jurul consulatului a fost complet izolat de polițiști.
Reporterii AFP au transmis, de asemenea, că au auzit o detonare cauzată de un robot de dezamorsare a bombelor.
Presa franceză a relatat că pompieri și polițiști au fost trimiși la fața locului. Imaginile de la incident au arătat, de asemenea, echipe de dezamorsare a bombelor care lucrează în zonă.
Inițial, relatările de la incident vorbeau despre cocteiluri Molotov însă, ulterior, poliția a transmis că „noțiunea de cocktail Molotov nu pare adecvată în acest stadiu”.
La Moscova, Ministerul rus de Externe a denunțat ceea ce a numit un „atac terorist”.
„Exploziile de pe teritoriul consulatului general rus din Marsilia au toate semnele unui atac terorist”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.
„Cerem (Franței - n.r.) măsuri exhaustive și prompte de investigare, precum și măsuri de consolidare a securității misiunilor străine ruse”, a declarat Zaharova.
- Te-ar putea interesa și: Incident cu flăcări și fum la Consulatul Rusiei la Chișinău, în timpul prezidențialelor rusești (VIDEO)
Autoritățile franceze au condamnat incidentul.
„Franța condamnă orice încălcare a securității complexelor diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Paris.
„Inviolabilitatea, protecția și integritatea complexelor diplomatice și consulare și a personalului lor sunt principii fundamentale în dreptul internațional", a spus purtătorul de cuvânt.
Incidentul de la consulatul rus a avut loc chiar în ziua în care se împlinesc trei ani de când Rusia a invadat Ucraina pe scară largă.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Diplomat rus: Rusia vrea un acord de pace pe termen lung cu Ucraina, nu o încetare rapidă a focului, susținută de SUA

Rusia vrea un acord de pace pe termen lung în Ucraina care să abordeze ceea ce Moscova consideră a fi cauzele profunde ale conflictului și nu o încetare rapidă a focului susținută de SUA, urmată de o reluare rapidă a luptelor, a declarat viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov
Într-un interviu acordat luni, 24 februarie, la cea de-a treia aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina, la ordinele președintelui Vladimir Putin, ministrul adjunct de Externe rus Serghei Riabkov a spus că Moscova urmărește un acord cu Ucraina care să treacă testul timpului.
El a adăugat că partea rusă nu înțelege pe deplin planul de pace al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina.
„Putem recunoaște cu suficientă încredere dorința părții americane de a se îndrepta spre o încetare rapidă a focului”, a declarat Riabkov, potrivit Reuters, care citează agenția rusă de stat RIA.
„Dar o încetare a focului fără o soluționare pe termen lung este calea către o reluare rapidă a luptelor și o reluare a conflictului cu consecințe și mai grave, inclusiv consecințe pentru relațiile ruso-americane. Nu vrem acest lucru”, a spus diplomatul rus.
Riabkov a declarat că e nevoie de o soluție pe termen lung care să rezolve „cauzele profunde” care au dus la război.
- Citește și: Zelenski și Putin trebuie să se întâlnească pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmă Trump
Discuțiile Rusia-SUA care au avut loc la Riad săptămâna trecută nu au oferit mai multă claritate cu privire la planul de pace al președintelui Donald Trump pentru Ucraina, a spus Riabkov.
El a repetat poziția Moscovei că nu a avut de ales decât să lanseze ceea ce numește „operațiunea militară specială” în Ucraina, pe care Ucraina și Occidentul o numesc un război brutal de cucerire, din cauza a ceea ce el a spus că este expansiunea „neîngrădită” a alianței NATO spre est.
Putin l-a informat pe Xi despre discuțiile SUA-Rusia
Vladimir Putin l-a informat telefonic pe preşedintele chinez Xi Jinping despre contactele dintre Rusia şi Statele Unite, iar Beijingul şi-a exprimat sprijinul pentru dialog, a anunţat luni serviciul de presă al Kremlinului, potrivit agenției TASS.
„Din partea chineză, a fost exprimat sprijinul pentru dialogul început între Rusia şi Statele Unite, precum şi disponibilitatea de a ajuta la găsirea unor modalităţi de soluţionare paşnică a conflictului ucrainean”, a transmis Kremlinul.
„China este fericită să vadă că Rusia şi părţile relevante depun eforturi pentru dezescaladarea conflictului ucrainean”, a remarcat Xi Jinping, potrivit TASS, care citează agenţia de presă chineză Xinhua.
Liderul chinez a reamintit cele patru principii pe care le-a propus pentru soluţionarea conflictului ucrainean: respectarea principiului suveranităţii, aderarea la Carta ONU, luarea în considerare a preocupărilor fiecărei părţi şi utilizarea metodelor paşnice.
Cele două părţi au subliniat că relaţiile dintre Rusia şi China joacă un rol stabilizator în afacerile mondiale şi nu sunt îndreptate împotriva altora şi sunt de natură strategică, nu sunt supuse influenţei externe şi nu sunt îndreptate împotriva nimănui.
Urmează o nouă întâlnire SUA - Rusia
O a doua întâlnire între reprezentanții SUA și ai Rusiei ar urma să aibă loc în următoarele două săptămâni, a declarat diplomatul rus.
Reprezentanții Moscovei și ai Washingtonul au purtat săptămâna trecută primele discuții directe despre încheierea războiului din Ucraina și au convenit restabilirea relațiilor dintre cele două țări.
Întâlnirea va avea loc într-o țară terță care urmează să fie stabilită, a mai declarat Riabkov pentru RIA, fără a preciza cine va participa din cele două părți.
Riabkov a spus că există „un acord de principiu” de ambele părți de a avea consultări pentru a lucra la „factorii iritanți” din relația bilaterală.
„Astăzi ne aflăm în fața a două chestiuni paralele și, bineînțeles, într-o oarecare măsură, interconectate politic: una este legată de afacerile ucrainene, cealaltă este bilaterală”, a afirmat Riabkov.
„Un dialog asupra stabilității strategice și a controlului armelor este posibil când vedem shimbări vizibile în mai bine în politica americană”, a adăugat el. Riabkov a mai spus că SUA și Rusia ar putea discuta inclusiv despre conflictul din Orientul Mijlociu.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski, dispus să renunțe la funcție, dacă ar obține cu asta pace și siguranță pentru Ucraina
Kremlinul a menționat că întâlnirea inițială s-a concentrat în principal pe relațiile bilaterale Rusia – SUA, ceea ce a fost „un pas foarte important” către ajungerea la un acord asupra războiului din Ucraina.
Kremlinul a anunțat, de asemenea, că o întâlnire față în față între președintele rus Vladimir Putin și cel american Donald Trump este posibilă în această lună.
Ambii președinți s-au declarat dispuși să se întâlnească cât mai repede posibil.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu spune că Moldova susține varianta unei „păci juste” pentru Ucraina, la summitul de la Kiev

Președinta Maia Sandu a participat online la summitul „Strategia de Apărare și Securitate a Unității” dedicat sprijinirii Ucrainei, care a avut loc la Kiev. În discursul său, șefa statului a reiterat că R. Moldova rămâne alături de Ucraina și susține varianta unei „păci juste”.
„Curajul ucrainenilor a ținut și ține Moldova sigură. Vom fi mereu recunoscători”, a spus președinta moldoveană în discursul pe care l-a susținut, prin conferință video, în cadrul summitului la care participă mai mulți lideri europeni și premierul Canadei.
Șefa statului a spus că „pacea trebuie să fie justă și de durată”, iar R. Moldova sprijină aceste eforturi „pentru că nu este vorba doar despre Ucraina, ci despre toți”.
La summitul din capitala ucraineană, alături de șefi de stat și de guvern din blocul comunitar, s-a aflat și premierul Canadei, Justin Trudeau.
Printre cei care au venit la Kiev se numără șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de șefii de stat și guvern ai Finlandei, Danemarcei, Canadei, Norvegiei, Suediei, Lituaniei, Letoniei și a altor state - în total, 13 lideri europeni. Ei au sosit la Kiev cu trenul, fiind primiți de președintele Ucrainei, șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Ermak, și ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha.
Summitul a fost deschis de președintele Volodimir Zelenski care a declarat că „Putin nu ne va oferi pacea”.
„El nu va schimba pacea pe ceva. Trebuie să ajungem la pace pas cu pas prin putere, înțelepciune și unitate”, a spus Zelenski.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că UE trebuie să grăbească livrarea de arme și muniții către Ucraina. „Nu este în joc doar destinul Ucrainei, ci e și destinul Europei în joc”, a spus Ursula von der Leyen. Ea a anunțat un ajutor suplimentar de 3,5 miliarde de euro, pe lângă cele 135 de miliarde de euro din sprijinul existent al UE pentru Ucraina.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că Spania va acorda Ucrainei un miliard de euro și a spus că țara sa va continua să ofere sprijin și echipament militar cu și mai multă hotărâre decât a făcut-o în trecut.
Premierul Canadei, Justin Trudeau, a spus că Ucraina trebuie să lupte mai departe și pentru asta Canada va angaja Ucraina cu alte zeci de vehicule, sisteme de aterizare pentru avioane de luptă și alte milioane de cartușe de muniție.
Un context mai puțin favorabil
Întrunirea de la Kiev a avut loc pe fondul dezacordurilor care au apărut între noua administrație a președintelui american, Donald Trump, și majoritatea statelor din Uniunea Europeană în privința războiului din Ucraina. Washingtonul insistă pe o încetare cât mai rapidă a războiului, inclusiv cu concesii din partea ambelor părți - Rusia și Ucraina.
Uniunea Europeană, de cealaltă parte, și-a declarat angajamentul față de propria poziție, de a sprijini Ucraina „atât timp cât este necesar” și a spus că Kievul nu trebuie presat să accepte înțelegeri care îi pot fi nefavorabile.
„Înțeleg că pentru mulți oameni un acord de încetare a focului în cel mai scurt timp pare o idee bună, dar riscăm ca pacea din Ucraina să fie mai periculoasă decât războiul care are loc acum”, a spus premierul danez, Mette Frederiksen.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa a anunțat duminică, 23 februarie, că va convoca un summit al liderilor europeni la Bruxelles, pentru data de 6 martie.
„Trăim într-un moment definitoriu pentru securitatea Ucrainei și Europei”, a scris el într-o postare pe rețele, potrivit AP.
La Kiev nu sunt prezenți premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, care se numără printre cei mai importanți aliați ai Ucrainei. Cei doi se vor deplasa la Washington, unde vor purta discuții cu președintele american, Donald Trump.
În plus, după victoria din alegerile parlamentare anticipate din Germania, liderul conservator Friedrich Merz, care este un susținător ferm al Ucrainei, care a scris luni pe X că „trebuie să punem Ucraina într-o poziție de forță”.
Noi sancțiuni ale UE pentru Rusia
La aniversarea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au aprobat un nou șir de sancțiuni împotriva Rusiei.
Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni include măsuri ce vizează așa-numita flotă din umbră a Rusiei, folosită pentru a eluda sancțiunile împotriva exporturilor de petrol și gaze naturale sau pentru a transporta grâne ucrainene furate.
În total, 83 de oficiali și „entități” rusești, precum agenții guvernamentale, bănci și companii, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene.
Și Marea Britanie ar urma, de asemenea, să anunțe luni noi sancțiuni împotriva Rusiei, pe care le-a descris anterior drept „cel mai mare pachet de la începutul războiului”. Duminică, șeful diplomației britanice, David Lammy, a spus că măsurile vor viza erodarea „mașinăriei militare” a Rusiei și reducerea veniturilor care alimentează atacurile Rusiei asupra Ucrainei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Noul ambasador al Ucrainei la Chișinău și alți oficiali au comemorat trei ani de la invazia rusă

Mai mulți deputați, miniștri, funcționari de stat și diplomați acreditați la Chișinău au participat în dimineața zilei de 24 februarie la ceremoniile de comemorare a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, organizate la Ambasada Ucrainei în R. Moldova.
Pe sunetul sirenelor, oficialii moldoveni și străini au depus flori la misiunea diplomatică. La eveniment a participat și noul ambasador al Kievului la Chișinău, fostul trimis al președintelui Volodimir Zelenski pentru problema transnistreană, Paun Rohovei.
Diplomatul și-a început mandatul de astăzi, după ce a prezentat copiile scrisorilor de acreditare ministerului moldovean al Afacerilor Externe.
În discursul său, ambasadorul Paun Rohovei a mulțumit autorităților moldovene pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni și asistența umanitară acordată poporului ucrainean, pe care le-a numit „o dovadă a unui parteneriat adevărat”.
„Mă mândresc că astăzi mă aflu într-un stat care a trecut prin astfel de încercări și înțelege aceste încercări”, a spus diplomatul.
Prezent la eveniment, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că R. Moldova „a făcut ceea ce trebuia să facă” și că refugiații ucraineni „sunt ca acasă (...), pe care îi vom trata ca pe frații noștri, ca pe copiii noștri”.
„Am înțeles cât de fragilă e pacea. Mă închin în fața poporului ucrainean care ne dă zilnic o lecție de eroism și patriotism, despre cum să-ți aperi țara”, a spus speakerul Parlamentului.
La ceremonie au participat și ambasadorul Uniunii Europene, Janiz Mazeiks, care a vorbit despre nevoia unei „păci juste”, alături de ambasadoarele Regatului Unit, Fern Horine și a Franței, Dominique Waag.
În cei trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, cel puțin 46.000 de soldați ucraineni au fost uciși, iar aproximativ 380.000 au fost răniți, potrivit cifrelor citate de președintele Volodimir Zelenski.
Pierderile rusești - uciși sau răniți - depășesc 700.000, potrivit estimărilor occidentale din decembrie.
Peste 135.000 de refugiați se află acum în R. Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici, iar doar puțin peste 400 de persoane sunt angajate în acest moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Maia Sandu, mesaj la trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina: „Liniștea noastră depinde de curajul ucrainenilor”

Președinta Maia Sandu a adresat, alături de premierul Dorin Recean și speakerul Igor Grosu, un mesaj de solidaritate și susținere pentru Ucraina, în ziua în care se împlinesc trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.
„Trei ani de război. Trei ani de durere și sacrificii. Trei ani de luptă pentru viață”, a scris șefa statului pe rețele.
În mesajul său, publicat pe rețele în format video, la care au fost atașate inclusiv imagini cu dronele căzute pe teritoriul R. Moldova, președinta a spus că, în acești ani, Moldova este alături „de partea binelui”.
„Astăzi, știm că liniștea noastră depinde de curajul ucrainenilor, dar și de hotărârea noastră”, a spus Maia Sandu, care va participa la summitul „Strategia de Apărare și Securitate a Unității”, eveniment care va întruni, la Kiev, peste 35 de lideri din întreaga lume.
Un mesaj cu ocazia acestei zile a venit și din partea premierului Dorin Recean, care a spus că cei „trei ani de război nedrept” sunt și ani „de rezistență împotriva agresiunii nejustificate a Rusiei”. Prim-ministrul a reiterat că R. Moldova „este și rămâne alături de Ucraina”.
Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a spus în mesajul său că „Moldova va fi alături de Ucraina cât timp va fi nevoie”.
„Glorie tuturor eroilor căzuți pentru apărarea democrației, libertăților și valorilor occidentale comune, de care noi cu toții ne bucurăm”, se arată în mesajul lui Igor Grosu.
În cei trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, cel puțin 46.000 de soldați ucraineni au fost uciși, iar aproximativ 380.000 au fost răniți, potrivit cifrelor citate de președintele Volodimir Zelenski.
Pierderile rusești - uciși sau răniți - depășesc 700.000, potrivit estimărilor occidentale din decembrie.
Peste 135.000 de refugiați se află acum în R. Moldova, cu aproape 20.000 mai mult decât acum un an. Aproape jumătate dintre cei rămași sunt copii și vârstnici, iar doar puțin peste 400 de persoane sunt angajate în acest moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te