Când președintele Igor Dodon l-a primit pe liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la reședința prezidențială de la Condrița la sfârșitul lunii iulie, criticii au văzut în această întrevedere o încercare a șefului statului de a pregăti o participare organizată a alegătorilor din stânga Nistrului la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Zilele acestea, opoziția a spus că are mai multe semnale îngrijorătoare. Cât de credibile sunt acestea?
Lidera PAS, Maia Sandu, care adună în prezent semnături pentru a se înscrie în cursa prezidențială, susține că președintele Igor Dodon ia la modul cel mai serios în calcul o operațiune de cumpărare a votului transnistrenilor, având de gând să cheltuiască pentru aceasta 2 milioane de euro. Într-o emisiune televizată la care tocmai a participat în calitate de viitoare candidată la fotoliul de președinte, fosta prim-ministră și lidera PAS a dat următoarele detalii:
„Nu este o cifră pe care ne-am imaginat-o, ci este o cifră care vine dintr-o sursă foarte credibilă. Dincolo de asta, nu cred că cineva pune la îndoială faptul că Igor Dodon pregătește cumpărarea votului din Transnistria. Este un lucru pe care ei l-au încercat deja de două ori și acum se pregătește o fraudă mai mare.”
Cu în jur de 200 de mii de alegători, vreme îndelungată regiunea transnistreană nu a cântărit mai nimic în balanța electorală de la Chișinău. Lucrurile s-au schimbat în 2016, când mai întâi presa în relatările sale, iar apoi și observatorii internaționali în rapoartele ce au urmat scrutinului, au remarcat o activizare a acestui electorat, iar bănuiala a fost că ea a fost controlată și s-a datorat fraudei prin cumpărare. Rămas până la urmă nedovedit, faptul cumpărării de voturi a alegătorilor domiciliați în Transnistria s-ar fi repetat, conform acelorași observații ale presei și observatorilor, în parlamentarele din 2019, iar acum opoziția crede că Igor Dodon a pus la cale un scenariu similar, ceea ce s-ar fi întâmplat în timpul întâlnirilor pe care le-a avut recent cu Vadim Krasnoselski și Dmitri Kozak.
Igor Grosu, coechipierul Maiei Sandu:
„Din informațiile noastre, Dodon, în înțelegere cu autoritățile neconstituționale de la Tiraspol intenționează să transporte organizat, masiv, contra bani, cetățeni de pe malul stâng al Nistrului la alegerile prezidențiale de pe malul drept al Nistrului. Operațiunea, conform informațiilor noastre, are un buget de 2 milioane de euro, bani care vor veni din schemele de contrabandă cu țigări.”
În încercarea de a descuraja cumva transportarea organizată de alegători spre secțiile de votare – singurul fapt dovedit că s-a și întâmplat cu alegătorii transnistreni în scrutinele din 2016 și 2019 – Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a inițiat acum câteva luni o îmbunătățire legislativă, dar majoritatea parlamentară controlată de socialiști spune acum că timp pentru votarea modificării nu a mai rămas și acuză opoziția că ar fi risipit eforturi, pierzându-se prin alte modificări, neesențiale.
Un fost consilier al lui Igor Dodon, Maxim Lebedinschi, care acum este secretar al Comisiei Electorale Centrale, ne-a spus azi că, deşi riscă să rămână neschimbate, regulile electorale sunt suficient de bune ca să poată curma nereguli ca cele invocate de opoziție și că autoritățile moldovene nu-și pot permite să facă diferență între alegătorii din dreapta și stânga Nistrului:
„Nu sunt persoane străine, ci persoane care domiciliază pe teritoriul R. Moldova și CEC, conform legii, este obligată să le asigure condiții de vot.”
În 2016, impactul votului transnistrean a fost apreciat de analiști și sociologi drept mare: Igor Dodon a câștigat scrutinul cu un avans de în jur de 65 de mii de voturi în fața contracandidatei sale, Maia Sandu, iar aproape jumătate din aceste voturi, sau 30 de mii, i-ar fi venit din regiunea transnistreană, explică acești analiști și sociologi.
Unul dintre ei, Ion Jigău, directorul casei de sondaje CBS-Axa de la Chișinău, spune totuși că a afirma că alegătorii din stânga Nistrului ar putea decide totul în scrutinul viitor ar fi o exagerare:
„În 2016, Igor Dodon a adus din Transnistria și din Găgăuzia suplimentar un anumit număr, dar capacitatea lui de mobilizare în ziua alegerilor era la limită și dacă din întreg electoratul ar mai fi ieșit la urne un 2% ar fi câștigat Maia Sandu. Deci, lucrurile țin de capacitatea concurentului electoral de a-și mobiliza susținătorii.”
Joi, când parlamentul se va întruni prima dată după vacanță, opoziția va încerca din nou să forțeze socialiștii să revină asupra legii electorale, inclusiv amendamentul care înăsprește sancțiunile pentru transportul ilegal de alegători către urna de vot, dar puțini cred că acest lucru se mai poate întâmpla.
