Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat astăzi mult așteptatul plan de relansare a economiei UE, totul combinat cu bugetul (cadrul financiar multianual) pe următorii șapte ani, 2021-2027, care este de 1100 miliarde de euro.
Pachetul suplimentar al Comisiei este de 750 de miliarde și e calculat pe următorii doi ani, în paralel cu bugetul obișnuit. Niciodată nu a mai fost propus un plan de punere în comun a datoriilor de o asemenea amploare.
Discuțiile între Ursula von der Leyen și guverne s-au purtat în secret, iar majoritatea comisarilor europeni au aflat la rândul lor detaliile doar astăzi.
Cronologia a fost ca un sinopsis de foileton pe care nu-l anticipase nimeni. Mai întâi, Curtea Constituțională germană de la Karlsruhe a respins luna aceasta până și principiul unui plan de creare a unui fond european prin punerea în comun a datoriilor.
Apoi, câteva zile mai târziu, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat simultan că dimpotrivă! doresc crearea unui fond comun de cel puțin 500 miliarde euro, bani care vor fi ridicați de pe piețele internaționale sub forma unor împrumuturi comune europene și care vor fi returnați, în tranșe, de către toți cei 27 de membri, iar nu doar de către beneficiari: Italia, Spania, Grecia.
Comisia Europeană, la rândul ei, fusese însărcinată de cei 27 de lideri din UE, la ultimul summit european virtual, să vină cu o soluție financiară de ieșire din criză. Din cei 750 miliarde euro anunțați astăzi de von der Leyen și care vor fi împrumutați de pe piețe, €500 miliarde vor fi distribuite în subvenții, iar €250 miliarde în împrumuturi. Banii ar fi înapoiați în comun, în tranșe, între 2027 – 2058.
Comisarul european pentru economie, italianul Paolo Gentiloni, care a fost primul care a anunțat asta pe Twitter, a vorbit despre «un punct de cotitură pentru a face față unei crize fără precedent».
O parte din detalii se strecuraseră deja în presă. De pildă, cotidianul italian La Repubblica, astăzi, explică de dimineață în detaliu cum vor fi recoltați banii și estimează că Italia va primi „sicuramente” 20%.
Planul se sprijină așadar pe doi mari stâlpi: unul este o versiune ameliorată a bugetului UE pe termen lung (1.100 miliarde); iar al doilea: un fond comun de 750 miliarde, numit Recovery Instrument.
E limpede că asta va stârni o luptă aprigă între țările nordice, „cele patru frugale” (Austria, Danemarca, Olanda, Suedia), și „țările cele mai lovite de virus”, cele din sud, în primul rând Italia și Spania.
Olanda, care a fost sistematic împotriva principiului unui fond comun de răscumpărare a datoriilor a primit propunerea Comisiei pe un ton foarte prudent. Negocierile vor fi aspre cu cele patru țări „frugale”, cărora ar putea să li se alăture și altora, cu guverne de tendință mai „eurosceptică”.
A fost nevoie ca Germania sau, mai precis, Angela Merkel, să-și schimbe poziția în această privință pentru ca un asemenea plan, literalmente revoluționar pentru mulți, să poată fi propus oficial.
Din acest plan de redresare de 750 de miliarde de euro, 33 de miliarde de euro va primi România. Italia ar putea însă primi 82 de miliarde, Spania până la 77, Franța 39 de miliarde, Polonia 38, iar Germania - 29.
