Denumit „Busola competitivității”, planul prevede acțiunile Comisiei Europene pe plan legislativ dar și la nivel de inițiative economice pentru următorii doi ani, în sectoare noi precum inteligența artificială, biotehnologia și tehnologia cuantică.

În conferința de presă susținută cu această ocazie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Europa are „tot ce îi trebuie pentru a reuși în cursa către vârf”, dar a atras atenția că trebuie să-și remedieze „slăbiciunile pentru a recâștiga competitivitatea”, scrie dpa.

„Ceea ce contează este viteza și unitatea. Lumea nu ne așteaptă”, a declarat von der Leyen. Comisia Europeană se află sub presiunea mediului de afaceri, a Partidului Popular European de centru-dreapta și a unor țări ca Franța, pentru a simplifica cerințele de raportare sau de a amâna legislația privind clima, recent aprobată.

Executivul UE susține că în ultimii 20 de ani, blocul comunitar nu a reușit să țină pasul cu alte economii majore, printre care SUA și China, motiv pentru care își propune să depună mai mult efort în a concura cu acestea.

Domeniile pe care Comisia Europeană le vizează și unde dorește să sporească competitivitatea Uniunii sunt inteligența artificială, biotehnologia, industria automobilelor, oțelul și tehnologia cuantică.

Comisia își propune ca pe 26 februarie să prezinte „Acordul industrial curat”, un plan multianual al UE pentru a ajuta industriile mari consumatoare de energie să stimuleze producția de energie curată, alături de idei pentru a stimula aprovizionarea cu energie la prețuri accesibile, notează Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Liderii europeni se întrunesc la Budapesta, în umbra victoriei surpriză a lui Trump

În aceeași zi, executivul UE își propune să dezvăluie și planuri de reducere a cerințelor de raportare a afacerilor, axate pe rapoartele de sustenabilitate pe care trebuie să le depună întreprinderile mai mari, regulile de diligență necesară și un sistem care va defini ce investiții pot fi etichetate ca fiind „prietenoase cu clima”.

Comisia spune că acesta va fi primul dintr-o serie de pachete de simplificare în efortul său de a reduce sarcina de raportare cu cel puțin 25% și pentru firmele mai mici cu cel puțin 35%, așteptându-se la o reducere cu circa 37,5 miliarde de euro a costurilor pe parcursul a cinci ani.

Foaia de parcurs a „Busolei competitivității” mai include, de asemenea, o propunere de a favoriza companiile europene în licitațiile publice și o propunere ca Comisia să coordoneze politicile naționale în infrastructura energetică, cum ar fi rețelele electrice și stocarea.

Executivul UE ar putea avea un rol de coordonare similar în investiții și în construirea infrastructurii digitale și a utilizării inteligenței artificiale, precum și în domenii cheie de producție, cum ar fi medicamentele critice.

Alte idei analizate vizează și un regim juridic special pentru companiile inovatoare, dar și achiziții comune de către UE în ansamblu de materii prime critice și crearea unei piețe europene unice și integrate pentru industria de apărare.

Blocul comunitar se confruntă și cu provocări din partea noii administrații americane a președintelui Donald Trump, care promite să anuleze reglementările corporative americane, îndemnând și UE să adopte măsuri similare, pentru a facilita afacerile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile ruse spun că au înregistrat atacuri în regiunile ruse Smolensk, Nijni Novgorod, Tver, Kursk, Leningrad și Briansk, și că una din ținte ar fi fost o centrală nucleară rusă. Aeroporturile din Kazan și Sankt Petersburg au suspendat temporar traficul, invocând probleme de siguranță.

Guvernatorul regiunii Smolensk, Vasili Anohin, a spus că una din drone a fost doborâtă de sistemele antiaeriene rusești când ar fi încercat să lovească centrala nucleară situată la aproximativ 100 de kilometri de capitala acestei regiunii.

Atacul din Nijni Novgorod a dus la incendierea unei rafinării din orașul Kstovo, situat la peste o mie de kilometri de linia frontului. Serviciul rusesc al Europei Libere a reușit să stabilească locația exactă a loviturii.

Loviturile ucrainene au survenit în urma unui schimb de replici, în presă, între președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cel rus, Vladimir Putin.

Zelenski a declarat că lui Putin îi este „frică” să intre în negocieri pentru a pune capăt războiului. „Fiecare mișcare pe care o face și toate trucurile sale cinice au ca scop să prelungească războiul la nesfârșit”, a scris Zelenski pe X.

Ceva mai devreme, liderul de la Kremlin a exclus discuții directe cu omologul său ucrainean. Putin a declarat televiziunii de stat ruse că discuțiile cu Kievul sunt posibile, dar nu și cu Zelenski, pe care l-a declarat „nelegitim” pentru că mandatul său prezidențial a expirat, în timp ce Ucraina se află sub legea marțială și nu poate organiza alegeri noi.

Părțile beligerante au intensificat în ultimele luni atacurile aeriene în spatele liniei frontului, distrugându-și reciproc mai ales infrastructura energetică. Spre deosebire de Ucraina care folosești mai ales drone, Rusia atacă mai ales cu rachete.

În ultimul asemenea atac rusesc în Ucraina, produs tot în noaptea de 28 spre 29 februarie, două femei au fost ucise, potrivit autorităților locale, în orașului ucrainean Nikolaev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Dublăm bursele doctoranzilor, ale viitorilor noștri cercetători, ale celor pe care îi așteptăm în universități, în instituțiile de cercetare pentru a face știință, a inova și a contribui la creșterea economică”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, prezentând proiectul deciziei.

Măsura va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, după care studenții doctoranzi vor primi un supliment echivalent cu diferența dintre noul cuantum al bursei și suma achitată începând cu 1 ianuarie 2025.

Tot cu 50% au fost majorate bursa de excelență a Guvernului, care va constitui 6.600 de lei, și bursa pe domenii științifice, care va fi de 5.720 de lei.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și Ucraina își vor recunoaște reciproc diplomele și titlurile științifice

Anul trecut, au fost dublate bursele lunare pentru studenții de la pedagogie. Tot atunci a crescut indemnizația unică oferită tinerilor specialiști la repartizarea în instituțiile de învățământ, pe o durată de cinci ani, în valoare de 200 de mii de lei.

Ministrul a adăugat că în ultimii ani se atestă o tendință de descreștere a numărului de studenți înmatriculați la studii de doctorat. În anul de studii 2023-2024, la studii de doctorat au fost înmatriculați 207 studenți, cu 29 mai puțini față de anul de studii 2022 - 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Gawkowski spune că recrutarea se face prin intermediul „dark net”-ului, o parte a internetului accesibilă doar folosind un browser web specializat. Agențiile guvernamentale poloneze au observat astfel de încercări de la începutul anului, a spus oficialul.

„Aceștia sunt bani direcționați de serviciile rusești GRU și FSB, care caută astfel de patroni ai conținutului lor aici”, a declarat Gawkowski pentru Reuters, referindu-se la serviciile de informații militare ruse și la Serviciul Federal de Securitate.

Declarațiile vicepremierului vin după ce oficialii polonezi au anunțat luna aceasta că au identificat un grup rus însărcinat cu influențarea alegerilor prezidențiale din țară prin dezinformare.

Varșovia afirmă că sprijinul semnificativ pe care Polonia îl oferă Ucrainei în războiul său de apărare împotriva Rusiei a transformat-o în țintă pentru spionii care lucrează pentru Rusia și Belarus, precum și pentru acte de sabotaj. Minsk și Moscova resping acuzațiile.

Potrivit postului public de radio polonez, care citează oficiali din guvern, Varșovia va desfășura „o umbrelă cibernetică” în timpul alegerilor prezidențiale din acest an, care va urmări să detecteze dezinformarea și potențialele interferențe străine în campanie.

• Vezi și: Complot terorist rusesc cu avioane? Polonezii ridică nivelul acuzațiilor la adresa Kremlinului

Avertismentele oficialilor polonezi vin la câteva zile după ce și oficiali cehi au spus că se pregătește o campanie de dezinformare care să vizeze alegerile parlamentare din Republica Cehă din această toamnă.

Șeful Serviciului Ceh de Informații de Securitate (BIS), Michal Koudelka, a declarat, potrivit radioului public de la Praga, că cea mai mare amenințare de ingerință vine de la Rusia.

„Fără îndoială, la fel ca România și Moldova, Republica Cehă se numără și ea printre statele care sunt țintele principale ale operațiunilor subversive, informaționale și cibernetice desfășurate și coordonate de autoritățile statului rus”, a declarat șeful serviciului secret ceh.

După alegerile prezidențiale din Moldova, autoritățile de la Chișinău au acuzat Rusia de organizarea unei campanii extinse de influențare a scrutinului din octombrie 2024.

În decembrie, Curtea Constituționala din România a anulat alegerile prezidențiale după ce documente secrete declasificate parțial ar fi demonstrat un amestec rusesc, mai ales pe rețelele sociale, care l-ar fi ajutat pe candidatul Călin Georgescu. Moscova a negat orice implicare și a replicat că anularea alegerilor din România este rezultatul unor jocuri de putere locale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat presei că discuțiile reprezentanților Chișinăului și Tiraspolului vor începe la ora 16.00, în regim online.

În ajun, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a propus Tiraspolului ca prima întrevedere a specialiștilor din sfera energetică de pe ambele maluri ale Nistrului să fie organizată pe 30 ianuarie.

Tiraspolul a acceptat invitația Chișinăului, dar a propus ca discuțiile să aibă loc „chiar astăzi”. Într-o înregistrare video a unei ședințe a administrației de la Tiraspol, difuzată de presa din stânga Nistrului, Krasnoselski a cerut reprezentantului său politic, Vitali Ignatiev, să facă de urgență demersurile necesare.

Krasnoselski a spus că întâlnirea este necesară „pentru a clarifica parametrii” sprijinului european, întrucât, susține el, ar exista niște diferențe între declarațiile oficialilor UE, ale reprezentanților guvernului moldovean și propunerile conținute în scrisoarea expediată marți, la Tiraspol, de către Biroul politici de reintegrare de la Chișinău.

„Transnistria salută și vrea să primească sprijinul european. Este firesc acest lucru și suntem recunoscători. Însă, nu trebuie să întindem timpul. Oamenii așteaptă căldură de-o lună de zile”, a spus Vadim Krasnoselski.

Într-o discuție cu jurnlaiști locali, înaintea ședinței administrației de la Tiraspol, Krasnoselski a spus că Moscova continuă să sprijine regiunea transnistreană în problema aprovizionării cu gaze, deși compania rusă Gazprom a fost cea care a sustat livrările de la 1 ianuarie.

„Asistența specifică a Federației Ruse constă în faptul că Rusia acordă Transnistriei un împrumut. Sunt bani care urmează să fie returnați. Nu pe gratis, așa cum le place oamenilor să speculeze despre asta. Cu acești bani noi creditam Tiraspoltransgaz. Ei vor plăti pentru gazul furnizat de Moldovagaz”, a spus liderul de la Tiraspol.

Declarațiile lui Krasnoselski au venit după ce, în dimineața zilei de 29 ianuarie, Moldovagaz a anunțat semnarea unui contract cu Tiraspoltransgaz pentru împrumutul a trei milioane de metri cubi de gaze naturale, care sunt necesare pentru susținerea funcționalității sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului. Livrările se vor efectua în baza unei cereri primite din partea Tiraspoltransgaz. Potrivit acordului, acest volum de gaze naturale urmează fi restituit până la 1 martie 2025.

Acordul de împrumut a celor 3 milioane de metri cubi de gaze a fost aprobat de Comisia Situații Excepționale (CSE) de la Chișinău, pe 28 ianuarie. Guvernul moldovean a anunțat că acordul va fi garantat de Uniunea Europeană. „În lipsa posibilității restituirii acestuia (a volumului de gaze livrat către Tiraspoltransgaz – n.r.) în formă fizică, gazul va fi achitat”, se spune în decizia CSE.

Decizia CSE nu precizează la ce preț va fi livrat gazul în stânga Nistrului și cine va plăti pentru acesta, în cazul în care Tiraspolul nu-l va restitui, conform acordului încheiat cu Moldovagaz.

Luni, 27 ianuarie, Chișinăul și Uniunea Europeană au propus regiunii transnistrene un pachet de sprijin care ar „pune capăt imediat crizei energetice” și ar include livrarea de urgență a trei milioane de metri cubi de gaze în stânga Nistrului.

Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor. Cele trei milioane de metri cubi de gaze vor ajunge în stânga Nistrului chiar dacă Tiraspolul nu va accepta restul pachetului de ajutor, însă în acest caz autoritățile separatiste ar trebui să achite pentru acest volum, a mai spus premierul.

Anunțul a venit la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE propun regiunii transnistrene ajutor să iasă din beznă

Nu numai rezervele de gaze ale regiunii transnistrene sunt pe sfârșite, dar și cele de cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea centralei electrice MGRES.

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina.

Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trump a declarat la începutul acestei luni că Groenlanda ar fi vitală pentru securitatea SUA și că Danemarca ar trebui să renunțe la controlul insulei de importanță strategică.

Unul din fiii lui a vizitat apoi insula, într-o călătorie descrisă ca „privată”.

Sondajul realizat de institutul de sondare Verian, comandat de ziarul danez Berlingske și de cotidianul groenlandez Sermitsiaq, a arătat că doar 6% dintre groenlandezi ar dori ca insula lor să devină parte a SUA, iar 9 % sunt indeciși.

Sondajul a arătat că 45 % consideră interesul lui Trump pentru Groenlanda drept o amenințare, 43 % spunând că îl văd drept o oportunitate, iar 13 % se declară indeciși, la acest capitol.

Locuitorii din Groenlanda, amintește Reuters, se bucură de multe dintre aceleași beneficii sociale ca cei din Danemarca, cum ar fi asistența medicală universală și educația gratuită.

Doar 8% dintre cei intervievați au declarat că ar fi dispuși să își schimbe cetățenia daneză cu cea americană, 55% au spus că ar prefera să fie cetățeni danezi, iar 37% au fost indeciși.

Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reiterat marți principiul respectului pentru frontierele internaționale, în urma întâlnirilor cu președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și secretarul general șef al NATO, Mark Rutte.

„Sunt mulțumită că sondajul este o expresie a faptului că mulți groenlandezi ar dori să vadă o cooperare strânsă continuă cu Danemarca. Probabil într-o formă diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi, deoarece totul se schimbă în timp", a declarat ea pentru Berlingske ca răspuns la sondaj.

Danemarca a declarat luni că va cheltui 14,6 miliarde de coroane (2,04 miliarde de dolari) pentru a-și spori prezența militară în Arctica.

Groenlanda - cu o masă terestră mai mare decât Mexicul și o populație de 57.000 de locuitori - a primit o largă autonomie în 2009, inclusiv dreptul de a-și declara independența față de Danemarca prin referendum.

Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, un suporter al mișcării pentru independență, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea oamenilor ei să își decidă viitorul.

• Vezi și: Europenii îi dau replica lui Trump pentru ambițiile privind Groenlanda: „Granițele nu se schimbă cu forța!”

Forțele militare americane au o prezență permanentă la baza spațială Pituffik din nord-vestul Groenlandei, o locație strategică pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, deoarece cea mai scurtă rută aeriană din Europa către America de Nord trece tocmai prin insulă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, care a precizat că, potrivit contractului, împrumutul va fi restituit până la 1 martie 2025. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus într-o intervenție pentru presa din stânga Nistrului că așa-zisele autorități vor plăti pentru acest împrumut cu banii oferiți sub formă de credit de Moscova.

Reprezentanții guvernului moldovean au mai precizat marți, 28 ianuarie, că acordul va fi garantat de Uniunea Europeană, care lucrează cu autoritățile de la Chișinău la un plan de soluționare a crizei energetice.

Cantitatea va asigura necesitățile din stânga Nistrului vor ajunge pentru 10 zile, timp în care Centrala de la Cuciurgan (MGRES) va furniza curent gratuit malului drept. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că gazele nu vor fi destinate consumatorilor industriali, ci celor casnici și de importanță socială.

Așa-zisul minister de externe de la Tiraspol a transmis că „salută intenția UE” de a oferi un grant financiar de urgență pentru a acorda „sprijin pe termen scurt”, în condițiile „crizei umanitare și energetice” cu care se confruntă regiunea transnistreană, dar a adăugat că are nevoie de „informații precise privind parametrii acestui sprijin” și a propus o întrevedere a specialiștilor de pe ambele maluri în acest sens.

Biroul politici de reintegrare al Chișinăului a anunțat la scurt timp că prima întrevedere a specialiștilor de pe ambele maluri va avea loc joi, 30 ianuarie. La ședință vor fi invitați reprezentanții întreprinderilor din sfera energetică de pe ambele maluri ale Nistrului.

Oferta a venit la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE propun regiunii transnistrene ajutor să iasă din beznă

Nu numai rezervele de gaze ale regiunii transnistrene sunt pe sfârșite, dar și cele de cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea centralei electrice MGRES.

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Am discutat despre probleme globale în care UE și SUA au aceleași interese, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina, influența malignă a Iranului și provocările reprezentate de China”, a declarat Kallas pe platforma de socializare X.

„UE și SUA sunt întotdeauna mai puternice împreună. Aștept cu nerăbdare să vă întâlnim în curând”, a spus Kaja Kallas.

Un oficial UE, vorbind cu jurnaliștii Reuters sub condiția anonimatului, a declarat că Kallas și Rubio s-au concentrat pe priorități comune.

„Au convenit asupra necesității de a menține presiunea maximă asupra Moscovei pentru a avansa către o pace justă și durabilă în Ucraina”, a spus oficialul.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a mai declarat că l-a invitat pe secretarul de stat american Mark Rubio să participe la o viitoare reuniune a miniștrilor de externe ai UE, fără a detalia răspunsul pe care l-a primit.

Discuția diplomatică dintre Kaja Kallas și Marco Rubio vine în contextul în care atât președintele american Donald Trump, cât și liderul rus, Vladimir Putin, au declarat că sunt deschiși la o întâlnire în care să discute un acord de pace în Ucraina.

„Până în prezent, nu am primit niciun semnal de la americani”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.

• Te-ar putea interesa și: UE prelungește cu 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei după ce a „îmbunat” Ungaria

Recent, Donald Trump a avertizat că Rusia s-ar putea confrunta cu noi sancțiuni în cazul în care nu se ajunge la un acord pentru încheierea războiului.

La discuția cu secretatul de stat Marco Rubio, Kaja Kallas „a subliniat investițiile tot mai mari ale Europei în apărare și disponibilitatea sa de a-și asuma o responsabilitate mai mare, alături de importanța diversificării aprovizionării cu energie”, a mai spus oficialul UE citat de Reuters.

Președintele american Donald Trump a cerut membrilor NATO să crească cheltuielile militare la 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare. E o creștere semnificativă față de ținta actuală de 2% și un nivel pe care nicio țară NATO, inclusiv Statele Unite, nu îl atinge în prezent.

Text preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP), peste 41.000 de permise de conducere au fost emise în ultimii opt ani, în baza unui mecanism simplificat, care a funcționat până la sfârșitul anului trecut.

În 2024, prin același mecanism au fost eliberate peste 6.700 de permise, ceea ce reprezintă o creștere de circa 20%, față de anul 2023 (peste 5.300 de permise), a anunțat Biroul politici de reintegrare, cu referire la statistica ASP.

Pe 15 ianuarie, guvernul de la Chișinău a modificat Regulamentul privind procedura de examinare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule, emiterea și valabilitatea permisului de conducere.

După această modificare, cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană, care doresc să-și echivaleze permisul de conducere emis de autoritățile neconstituționale de la Tiraspol, vor trebui să susțină un examen teoretic și practic, conform standardelor R. Moldova.

Timp de mai mulți ani, cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană au putut să obțină permisul național de conducere fără examene, în baza unui mecanism simplificat, prin echivalarea permisului auto eliberat în stânga Nistrului sau municipiul Bender.

Guvernul de la Chișinău afirmă că modificarea regulamentului ar veni în sprijinul locuitorilor din Transnistria, oferindu-le „oportunitatea” de a beneficia și de conversia permiselor în statele cu care R. Moldova are încheiate acorduri bilaterale în domeniu, facilitând mobilitatea acestora și îmbunătățind calitatea serviciilor publice.

Pe de altă parte, statistica arată că în stânga Nistrului a crescut semnificativ și numărul certificatelor de înmatriculare cu așa-numitele plăcuțe neutre.

• Te-ar putea interesa și: Automobilele din regiunea transnistreană vor putea fi înmatriculate cu numere neutre până în 2026

Peste 12.200 de autovehicule necomerciale au fost documentate cu plăcuțe de model neutru la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița, în ultimii șase ani, potrivit Registrului de stat al transporturilor.

În 2024, au fost înregistrate aproape 2.200 de autovehicule cu asemenea plăci, în creștere de aproape șase ori față de anul 2023, când au fost înregistrate peste 370 de unități de transport. În aceeași perioadă (1 septembrie 2018 - 31 decembrie 2024), au fost eliberate peste 21.600 de certificate de înmatriculare, dintre care aproape 4.100 au fost eliberate anul trecut - mai mult decât dublu față de anul 2023 (1.900 certificate).

Biroul politici de reintegrare de la Chișinău precizează că, după o pauză îndelungată, cauzată de „blocaje” ale administrației separatiste din stânga Nistrului, procesul de documentare primară la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița a fost reluat în august 2024. Tiraspolul s-a retras în mod unilateral din acest mecanism la finele lunii decembrie 2021.

Mecanismul înmatriculării cu plăci auto de model neutru nu substituie procesul de bază - utilizat pe larg de locuitorii din regiune - privind documentarea cu plăci de model național, relevă instituția.

În prezent, locuitorii din regiunea transnistreană au acces la traficul rutier internațional doar în condițiile identificării clare a statului R. Moldova pe autovehicul, deținerii de către conducătorul auto a permisului de conducere de tip național și a altor acte necesare, emise de autoritățile constituționale de la Chișinău.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central (BEC) este 15 martie 2025, ora 24:00.

„Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv, la 4 aprilie 2025, și se va încheia în data de 3 mai 2025, ora 7:00”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Votul pe teritoriul României va avea loc în data de 4 mai, va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află în sediul secției de votare ori se află la rând pentru a vota își vor putea exercita dreptul electoral până cel târziu la ora 23:59.

Votul în străinătate se va desfășura pe durata a trei zile: pe 2, 3 și 4 mai.

Votul pentru un eventual tur doi la alegerile prezidențiale va avea loc pe 18 mai, începând cu ora 7:00 până la ora 21:00. Alegătorii care se află în secție sau la rând la ora 21:00 vor putea vota până la ora 23:59.

Votul în străinătate pentru al doilea tur de scrutin se va desfășura pe durata a trei zile, în aceleași condiții ca la primul.

Curtea Constituțională (CCR) a României a anulat în decembrie rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 și a decis reluarea întregului proces electoral.

Decizia CCR s-a bazat pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT) care arătau că rezultatul votului ar fi fost influențat în favoarea celui care a câștigat primul tur, Călin Georgescu, prin campanii pe rețele sociale, ingerința unui alt stat sau finanțări ilegale ale campaniei.

Pe 27 ianuarie, Comisia de la Veneția a publicat un raport în care experții europeni în drept constituțional susțin că anularea unor alegeri trebuie să se bazeze pe dovezi transparente și încălcări clare ale legii, nu pe informații clasificate.

• Te-ar putea interesa și: Comisia de la Veneția: anularea alegerilor trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, nu pe informații clasificate

La primul tur al alegerilor prezidențiale, cetățenii români din Republica Moldova au avut la dispoziție 59 de secții de votare, dintre care 16 la Chișinău.

Participarea la vot în R. Moldova a fost una record - aproape 81 de mii de alegători s-au prezentat la scrutinul prezidențial din 22-24 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul este numit în document „Iron Dome”, după exemplul sistemului israelian de apărare aeriană, care contracarează lansările de rachete neghidate din partea Iranului și ale grupărilor Hamas și Hezbollah, declarate teroriste de UE și SUA. Cu toate acestea, conform decretului, aplicarea sistemului american ar trebui să fie mult mai largă.

Sistemul american trebuie să protejeze teritoriul SUA de toate tipurile de rachete și de alte atacuri aeriene de nouă generație ale puterilor nucleare și ale altor potențiali adversari. Ordinul lui Trump prevede accelerarea desfășurării sateliților spațiali de urmărire, dezvoltarea interceptorilor spațiali, a capacităților de atac preventiv și sprijinirea unei rețele de producători de componente ale sistemelor militare implicate.

După cel de-al Doilea Război Mondial, strategia de apărare aeriană a SUA, preluată de restul țărilor NATO, s-a axat pe interceptarea țintelor aeriene cu avioane de vânătoare, în timp ce blocul sovietic s-a bazat pe sisteme de rachete terestre.

• Te-ar putea interesa: Putin susține că Rusia se apropie de „obiectivul principal” în războiul din Ucraina

În 2023, armata americană avea în serviciu 15 batalioane ale sistemelor de apărare aeriană Patriot, în timp ce Rusia avea cel puțin 44 de divizioane de sisteme de apărare aeriană S-400 în serviciu la începutul anului 2024.

Ordinul executiv al lui Trump prevede ca secretarul Apărării, Pete Hegseth, să-i propună lui Trump un proiect de referință pentru infrastructura de apărare aeriană. Pentagonul ar trebui apoi să stabilească modul în care poate ajuta țările aliate cu apărarea aeriană, se arată în textul documentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțându-și demisia într-o conferință de presă, Vučević a spus că politicienii trebuie să își asume responsabilitatea de a contribui la diminuarea tensiunilor din societate.

„Cred că politica pe care o reprezint, partidul pe care îl conduc, trebuie să demonstreze cel mai înalt nivel de responsabilitate și să introducă noi norme în politica sârbă”, a declarat Vučević.

Totodată, el a susținut că protestele antiguvernamentale ar fi „concepute în străinătate”. „De parcă o mână invizibilă a provocat un nou incident și a creat tensiune în societate”, a spus Vučević.

Mii de oameni protestează în Serbia de când un acoperiș de beton s-a prăbușit în gara din Novi Sad, omorând 15 persoane.

Studenți, activiști ai opoziției și reprezentanți ai societății civile acuză autoritățile pentru tragedie, susținând că gara din Novi Sad a fost prost reparată din cauza corupției. Inițial, protestatarii au cerut o anchetă transparentă asupra incidentului, dar după ce autoritățile au refuzat dialogul, aceștia au inițiat revendicări politice. Printre cerințele lor se numără formarea unui guvern de tranziție care să pregătească alegeri parlamentare anticipate.

• Te-ar putea interesa și: Protestele continuă în Serbia, la trei luni de la prăbușirea unui acoperiș de gară care a ucis 15 persoane

Pe 27 ianuarie, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a făcut apel la dialog cu manifestanții, la o conferință de presă comună cu Miloš Vučević și cu președintele Parlamentului, Ana Brnabic. El a declarat că este gata să îi grațieze pe cei arestați în timpul protestelor, dar a anunțat și deschiderea de dosare penale împotriva persoanelor care i-au atacat pe studenții și profesorii protestatari. Documentele privind reconstrucția gării au fost deja făcute publice, a mai spus Vučić. Anterior, el i-a acuzat pe protestatari de colaborare cu „forțe străine” pentru destabilizarea țării.

Tot luni, fermierii sârbi s-au alăturat studenților protestatari pe arterele principale din Belgrad și au lansat o blocadă de protest de 24 de ore. Zecii de mii de sârbi au protestat timp de luni de zile împotriva modului în care președintele Aleksandar Vučić și guvernul său au gestionat consecințele dezastrului din gara Novi Sad.

Protestele s-au intensificat și în alte peste 10 orașe din Serbia, inclusiv la Novi Sad.

Acțiunea a venit la trei zile după ce zeci de mii de oameni au participat la o grevă generală în toată țara și la un boicot asupra cumpărăturilor în acea zi.

Studenții au boicotat, de asemenea, peste 60 de universități de stat în ultimele două luni. Principala lor cerere este ca autoritățile să publice documentația completă privind proiectele de reconstrucție a gării.

Prăbușirea acoperișului de la gara Novi Sad s-a produs după ce gara a fost renovată de două ori în ultimii ani de un consorțiu de firme cu management chinezesc.

Căile Ferate Sârbe au insistat că renovarea nu a inclus acoperișul de beton prăbușit, dar unii experți au contestat acest lucru. Mulți critici și protestatari pun tragedia pe seama corupției și pe supravegherea insuficientă a construcțiilor.

Protestele au avut loc în mod regulat de la accidentul de la Novi Sad. Demonstranții au cerut guvernului să ia măsuri mai dure, mai mult decât rechizitoriul de luna trecută care afirmă că responsabili de accident sunt fostul ministru al Transporturilor, fostul director al Căilor Ferate Sârbe și alte 11 persoane.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Granițele nu trebuie mutate prin forță”, a spus Scholz în germană. „Cine se simte vizat, să ia aminte”, a adăugat cancelarul în engleză, potrivit The Guardian.

„Inviolabilitatea granițelor este un principiu fundamental al dreptului internațional. Acest principiu trebuie să se aplice tuturor”, a reiterat Scholz.

Deși Trump nu a fost menționat în mod explicit, presa germană scrie că șefii guvernelor german și danez s-au întâlnit pe fondul revendicărilor teritoriale continue ale președintelui american de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu danez vast, slab populat și cu autonomie extinsă.

• Vezi și: Europenii îi dau replica lui Trump pentru ambițiile privind Groenlanda: „Granițele nu se schimbă cu forța!”

Cancelarul german a făcut comentarii similare în ultimele săptămâni. Invazia în curs a Rusiei în Ucraina și încercările de a anexa părți mari din teritoriul ucrainean planează, de asemenea, asupra discuțiilor, transmite DPA.

Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a spus în conferința de presă că lumea se confruntă cu o „realitate incertă” și care cere „o Europă mai unită și deschisă spre cooperare”.

„Avem nevoie de o Europă mai puternică și mai hotărâtă, care să se afirme din ce în ce mai mult prin drepturile proprii, capabilă să apere și să promoveze Europa și interesele europene”, a spus prim-ministra Danemarcei, aflată într-un turneu european. Vizita începută la Berlin va continua pe parcursul zilei de marți la Paris, unde se va vedea cu președintele francez, Emmanuel Macron, și ulterior la Bruxelles, unde ar urma să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Prin aceste vizite, Frederiksen încearcă să obțină un răspuns european unit la planurile președintelui american Donald Trump de a „lua” Groenlanda.

Anterior, Frederiksen s-a întâlnit cu premierii Suediei și Norvegiei, și cu președintele Finlandei la Copenhaga.

Trump și-a exprimat în repetate rânduri interesul pentru Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, despre care se crede că deține resurse naturale vaste și are o importanță strategică pentru controlul Arcticii.

• Citește și: Ce-are Trump cu Groenlanda? Președintele reales al SUA șochează cu „pretenții” teritoriale

„Nu știu cu adevărat ce pretenție are Danemarca asupra ei, dar ar fi un act foarte neprietenos dacă nu ar permite asta, pentru că este pentru protecția lumii libere”, a spus președintele american la finele săptămânii, adăugând că „cred că o vom avea”.

În aceste condiții, Danemarca a anunțat luni că își va întări prezența militară în Arctica și în Atlanticul de Nord cu trei nave noi pentru a patrula apele din jurul Groenlandei, cu drone suplimentare de lungă distanță și sateliți – la un cost de aproape două miliarde de euro.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Legea marțială prevede mobilizarea oamenilor și a tuturor resurselor. Și aceasta este, din păcate, provocarea acestui război. Noi astăzi ne apărăm. Dacă mâine jumătate din armată pleacă acasă, atunci ar fi trebuit să ne predăm în prima zi. Dacă mâine jumătate pleacă acasă, Putin ne va ucide pe toți”, a spus Zelenski.

În decembrie, primul adjunct al ministrului ucrainean al apărării, Ivan Havriliuk, a declarat că proiectul de lege privind demobilizarea este aproape gata. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare este imposibilă până când rezervele nu sunt pregătite să înlocuiască militarii de pe front.

După începutul războiului din Ucraina, Zelenski a impus legea marțială și a semnat un decret privind mobilizarea generală, care au fost prelungite în mod repetat.

Pentru a crește numărul de soldați pe front, Rada Supremă a aprobat anul trecut noi norme privind mobilizarea. Legislația a redus vârsta de recrutare pentru bărbații ucraineni de la 27 la 25 de ani, și a introdus amenzi pentru cei care se sustrag.

În ciuda acestor eforturi, armata ucraineană rămâne, numeric, mult inferioară armatei ruse.

Aliații occidentali au îndemnat Kievul să reducă vârsta de recrutare de la 25 la 18 ani, însă Ucraina se opune acestei propuneri.

• Te-ar putea interesa și: De ce se opun ucrainenii scăderii vârstei de recrutare? Mărturia unei mame

Mai mult, Zelenski a declarat recent că scăderea vârstei de mobilizare va avea ca efect doar o creștere a numărului de oameni neînarmați pe front. Ucraina nu ar trebui să compenseze lipsa de echipament și de pregătire cu soldați tineri, a spus el.

Potrivit lui Zelenski, prioritatea ar trebui să fie furnizarea de rachete și reducerea potențialului militar al Rusiei, nu scăderea vârstei de recrutare în Ucraina.

„Scopul ar trebui să fie salvarea a cât mai multe vieți, nu păstrarea armelor în depozite”, a scris Zelenski pe rețeaua socială X.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost aprobată pe 28 ianuarie de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de premierul Dorin Recean.

„Măsura este necesară pentru a menține presiunea critică din conductele aflate în stânga Nistrului pentru ca rețeaua de distribuție să rămână funcțională”, se spune într-un comunicat al executivului.

Astfel, până la 1 martie 2025, Tiraspoltransgaz va trebui să restituie volumul de gaze naturale livrat de Moldovagaz, „iar în lipsa posibilității restituirii acestuia în formă fizică, gazul va fi achitat”.

De asemenea, CSE a decis alocarea, din Fondul de intervenție al Guvernului, 1,5 milioane de lei autorităților din satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, și din satul Fîrlădeni, raionul Căușeni. Banii vor fi folosiți la procurarea combustibilului, a cazanelor electrice și aparatelor de aer condiționat, necesare pentru funcționarea instituțiilor publice și a celor de învățământ.

Totodată, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al ministerului de Interne va transmite în folosință temporară, cu titlu gratuit, șapte generatoare electrice către primăria satului Doroțcaia.

În ajun, Chișinăul și Uniunea Europeană au propus regiunii transnistrene un pachet de ajutor care ar „pune capăt imediat crizei energetice” și ar include livrarea de urgență a trei milioane de metri cubi de gaze în stânga Nistrului.

Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus pe 27 ianuarie că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor.

Cele trei milioane de metri cubi de gaze vor ajunge în stânga Nistrului chiar dacă Tiraspolul nu va accepta restul pachetului de ajutor, însă în acest caz autoritățile separatiste ar trebui să achite pentru acest volum.

Anunțul a venit la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE propun regiunii transnistrene ajutor să iasă din beznă

Nu numai rezervele de gaze ale regiunii transnistrene sunt pe sfârșite, dar și cele de cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea centralei electrice MGRES.

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Banii sunt prevăzuți pentru extinderea programului de pilot de instalare a contoarelor inteligente în R. Moldova, prin care autoritățile moldovene speră să promoveze un consum rațional al resurselor energetice.

Primele 3.000 de contoare inteligente au fost deja instalate în Chișinău și șase suburbii, dar și în regiunea de nord a țării. Un alt lot de 14.000 de contoare vor fi instalate în luna februarie 2025 în toată țara.

Până la sfârșitul anului curent, Guvernul vrea să instaleze 35.000 de contoare inteligente, iar în 2026 alte 25.000 de astfel de contoare.

Potrivit Guvernului, contorizarea inteligentă încurajează consumatorii să utilizeze energia electrică în perioadele când cererea este redusă, energia este mai ieftină, iar gradul de încărcare a rețelei este mai mic. Astfel, inițiativa contribuie la echilibrarea consumului de energie pe parcursul zilei și reduce presiunea asupra rețelei în orele de vârf.

„Șantajul energetic este unul dintre instrumentele războiului hibrid, prin care se urmărește încetinirea procesului de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat ambasadorul Italiei Lorenzo Tomassoni.

Cum vor funcționa contoarele inteligente

Locurile de consum a energiei electrice care urmează să fie dotate cu contoare inteligente sunt selectate în funcție de localizarea geografică, densitatea populației, nivelul de vulnerabilitate energetică, statutul socio-economic și disponibilitatea infrastructurii tehnice existente.

Contoarele inteligente măsoară consumul de energie electrică pe intervale de ore și transmit datele în timp real, automat, securizat și fără greșeli către distribuitorul de energie, fără a fi nevoie să fie citite fizic. Pentru transmiterea datelor, sistemul de contorizare inteligentă utilizează liniile electrice aeriene prin tehnologia PLC (Power Line Communication) și serviciile operatorilor de telefonie mobilă. Datele centralizate sunt transmise către un sistem de control, ceea ce permite analiza comportamentului consumatorilor.

Contoarele inteligente vor permite o mai bună monitorizare a fluxurilor de energie și parametrilor de calitate de către operatorii de distribuție, identificarea accidentelor, restabilirea mai rapidă a serviciilor, facilitarea integrării surselor regenerabile, precum și introducerea unor structuri tarifare flexibile, în funcție de orele de consum.

Datele colectate din 2023 sunt analizate și vor fi utilizate la elaborarea de noi politici și la pilotarea tarifului diferențiat, aprobat recent de ANRE.

• Citește și: Contoarele inteligente: Cât costă, unde se găsesc și când merită să ai unul

Din grantul de 10 milioane de euro, Guvernul planifică să creeze și un Registru Național Unificat al Locurilor de Consum care va permite monitorizarea datelor în timp real, astfel încât specialiștii vor lua decizii „informate” privind tarifele și tiparele de consum.

Pe 20 ianuarie 2025 au intrat în vigoare tarifele diferențiate pentru energia electrică, pentru consumatorii care au contoare configurate astfel încât să înregistreze consumul energiei electrice pe ore. Consumatorii casnici ai „Premier Energy Distribution” vor plăti 3,31 lei per kWh în timpul nopții, adică după ora 23 și până la 7 dimineața, în vreme ce pe parcursul zilei, adică de la 7 dimineața și până la 23:00, vor achita 4,32 lei per kWh.

Consumatorii deserviți de FEE Nord au un tarif de 4,89 lei per kWh pe timp de zi și 3,90 lei per kWh pe timp de noapte. Cei care nu au contoare care citesc consumul energiei electrice pe ore vor achita prețul universal al energiei electrice de 4,10 lei pentru un kWh.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul de presă al diplomației ruse, publicarea documentului este calificată drept un „incident flagrant” și „un nou pas neprietenesc”. Autoritățile ruse fac referire la apariția în presă a unei note informative a misiunii diplomatice a Rusiei de la Chișinău, unde se menționa că „nici o companie rusă nu va livra gaze în regiunea transnistreană”.

Întrebat despre nota de protest înaintată de Ministerul rus al Afacerilor Externe, premierul Dorin Recean a confirmat existența documentului și a replicat că Moscova „trebuie să-și respecte angajamentele în primul rând” și „să-și ia trupele acasă”.

„În esență, Kremlinul a spus că nu are de gând să livreze gaze naturale în stânga Nistrului”, a spus Recean despre nota informativă a ambasadei ruse la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE oferă un pachet de sprijin regiunii transnistrene pentru a opri criza energetică

Ministerul rus al Afacerilor Externe a mai protestat și față de declarația Partidului Național Moldovenesc (PNM) din 24 ianuarie care a cerut „expulzarea imediată” ambasadorului desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, și restricționarea activității ambasadei ruse de la Chișinău.

Formațiunea politică și-a motivat cererea prin vizita pe care acesta a făcut-o în regiunea transnistreană, fără aprobarea Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, precum și alte vizite pe care le-a făcut în alte regiuni ale țării, cum ar fi în autonomia găgăuză.

Diplomația rusă a cerut autorităților de la Chișinău „să dezmintă public aceste afirmații neîntemeiate” pe căi oficiale. În prezent, Rusia nu are un ambasador cu mandat deplin la Chișinău, întrucât diplomatul Oleg Ozerov nu a prezentat scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus pe 27 ianuarie că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor.

Cele trei milioane de metri cubi de gaze vor ajunge în stânga Nistrului chiar dacă Tiraspolul nu va accepta restul pachetului de ajutor, însă în acest caz autoritățile separatiste ar trebui să achite pentru acest volum.

Anunțul vine la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.

• Te-ar putea interesa și: Tiraspolul cere Chișinăului gaz „pe datorie” și respinge livrările de cărbune din Ucraina

Pe lângă livrarea de urgență, pachetul presupune livrarea de gaze în perioada 1-10 februarie din contul unui grant de 30 milioane de euro al Uniunii Europene pentru a alimenta regiunea separatistă și a produce energie electrică pentru malul drept la tarifele de dinaintea crizei.

Etapa finală a pachetului este compusă din investiții în următorii doi ani pentru producerea și distribuirea energiei electrice care, potrivit premierului, ar „reduce tarifele pentru toții cetățenii” și ar asigura că R. Moldova „nu mai poate fi șantajată energetic”. Această etapă este încă în procesul de elaborare la nivelul Uniunii Europene.

„Soluția pe care o propunem astăzi împreună cu UE este încă o dovadă a prieteniei și a intenției reale de ajutor din partea Uniunii Europene și statelor membre... Soluția demonstrează încă o dată angajamentul UE pentru sprijinirea dezvoltării reale a bunăstării în Republica Moldova”, a mai spus Recean.

Uniunea Europeană „nu poate accepta ca oamenii de pe continentul nostru să nu aibă acces la cele mai elementare servicii”, a spus, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că „vremurile grele arată adevărații prieteni”, de aceea UE „aruncă un colac de salvare” R. Moldova.

„Pachetul de astăzi va evita deteriorarea în continuare a situației umanitare și va furniza gaze naturale pentru a acoperi nevoile imediate. Se analizează, de asemenea, opțiunea de a oferi sprijin prin intermediul livrărilor de cărbune din Ucraina. Pe lângă facilitarea achiziționării și transportului de gaze, UE a sprijinit, de asemenea, alocarea de capacități de transport de-a lungul întregului traseu de livrare a gazelor din Bulgaria și România până la punctele de intrare ale sistemului de transport al gazelor din Moldova”, se spune într-o declarație a Comisiei Europene, publicată în timp ce ajutorul era anunțat la Chișinău de Recean.

Rezerve pe terminate

Rămasă fără gaze pe 1 ianuarie, regiunea separatistă riscă să rămână și fără cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea MGRES. Imagini din satelit obținute de Europa Liberă sugerează că centrala a ars, până pe 16 ianuarie, jumătate din rezerve.

Tiraspolul nu a răspuns imediat ofertei înainte de autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană. Până acum, autoritățile de pe malul stâng au respins toate ofertele de ajutor venite din partea autorităților constituționale.

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Europa își îndeplinește promisiunile: Miniștrii de externe ai UE tocmai au convenit să prelungească din nou sancțiunile împotriva Rusiei”, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a blocului, pe rețelele sociale.

„Aceasta va continua să priveze Moscova de venituri pentru a-și finanța războiul”, a adăugat ea. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le provoacă”.

Oficiali din alte țări ale UE avertizaseră mai devreme, pe fondul obstrucției ungare în calea prelungirii sancțiunilor, că dacă asta nu se face înaintea termenului limită de 31 ianuarie pot urma consecințe grave, inclusiv deblocarea activelor rusești din Europa utilizate de UE pentru a ajuta Kievul.

Sancțiunile care urmează să fie reînnoite includ toate interdicțiile sectoriale privind comerțul, precum și măsurile care au imobilizat activele băncii centrale a Rusiei, scrie Reuters, amintind că țările UE trebuie să voteze în unanimitate pentru a reînnoi aceste restricții la fiecare șase luni.

Profiturile obținute din înghețarea activelor rusești sunt utilizate pentru a finanța un împrumut de 50 de miliarde de dolari acordat Ucrainei, sprijinit de G7.

Prieten la telefon?

Premierul ungar, Viktor Orban, numit de unii „calul troian al Rusiei în Europa”, care se opune sistematic sancțiunilor împotriva Moscovei, a avut de această dată o cerere fără precedent, transmisă miniștrilor adunați la Bruxelles: anume, ca UE să aibă consultări cu noua administrație SUA, a președintelui Donald Trump, înainte de o decizie de reînnoire a restricțiilor.

Budapesta a invocat apoi, la ședință, nemulțumirile sale cu privire la revocarea de către Ucraina a unui acord care aducea gaz rusesc în Ungaria.

În consecință, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE care a avut loc luni dimineață, Comisia a prezentat o declarație prin care se declară „pregătită să continue discuțiile cu Ucraina privind aprovizionarea Europei prin sistemul de gazoducte din Ucraina”.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Slovaciei, vizită surpriză la Moscova. El i-a cerut lui Putin să continue livrările de gas rusesc

Declarația, văzută de Reuters, mai arată că organul executiv al UE este dispus să implice Ungaria și Slovacia în acest proces. Bratislava este singurul aliat mai vocal al Budapestei în „războiul declarațiilor” cu Kievul pe tema tranzitului gazelor rusești spre centrul Europei.

„Comisia va aborda Ucraina pentru a solicita asigurări cu privire la menținerea transferurilor prin conducte de petrol către UE”, se mai arată în declarație.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat mulțumit de asigurările Comisiei.

„Comisia Europeană s-a angajat să protejeze conductele de gaze naturale și petrol care duc către statele membre ale Uniunii Europene”, a declarat el într-o postare pe Facebook.

Visul sancționat

Tot luni, miniștrii de externe din UE au căzut de acord să impună sancțiuni de viză împotriva liderilor Georgiei, mai ales din partidul de guvernământ Visul Georgian, acuzați de reprimarea brutală a manifestanților pentru continuarea integrării europene, dar și de adoptarea unor legi anti-democratice, ca legea „agenților străini” sau cea „împotriva propagandei LGBT”.

Pedeapsa vizează numeroși oficiali guvernamentali, diplomați, judecătorii Curții Constituționale de la Tbilisi și alții.

Consiliul European a precizat că georgienii de rând vor putea în continuare merge în UE fără viză pentru șederi de maximum 90 de zile, dezmințind zvonurile că această pedeapsă ar putea viza întregul popor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procesul va fi asigurat, în primul rând, de spitalele din raioanele limitrofe cu localitățile din stânga Nistrului, potrivit ordinului semnat luni, 27 ianuarie, de ministra Sănătății, Ala Nemerenco.

Astfel, spitalele din raioanele Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi și Ștefan Vodă vor asigura organizarea procesului de vaccinare pentru populația din stânga Nistrului.

Potrivit ordinului, medicii vor consulta și imuniza gratuit toate persoanele care se vor adresa pentru vaccinare. Imunizările vor fi efectuate conform programului național de imunizări și vor fi înregistrate în carnetele de dezvoltare a copilului sau în fișa de evidență a pacientului.

La necesitate, medicii vor elabora o schemă individuală de vaccinare pentru copiii neimunizați din cauza întreruperilor sau întârzierii.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

Centrele de sănătate publică teritoriale vor asigura cu vaccin toate instituțiile medicale și la necesitate vor organiza sesiuni de informare despre vaccinare pentru grupurile de persoane nevaccinate.

În ultimii ani cinci ani, în R. Moldova, rata de imunizare a scăzut de la 92% la 87%, pandemia de COVID-19 accentuând această tendință.

Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică după ce, începând cu 1 ianuarie, Rusia a sistat livrările de gaze naturale în regiune, care a rămas fără încălzire, apă caldă, iar electricitatea se deconectează programat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderul separatist, Vadim Krasnosleski, a spus că „Tiraspoltransgaz se angajează să plătească sau să restituie acest volum”, potrivit așa-numitei președinții de la Tiraspol.

Dacă presiunea din conducte nu va fi menținută, după reluarea livrărilor de gaze va fi nevoie de încă circa 2 luni pentru a aduce treptat presiunea în sistem și a asigura funcționarea normală a sistemului de distribuție a gazelor.

Autoritățile de la Chișinău încă nu au comentat solicitarea venită din Tiraspol.

Regiunea transnistreană „contează pe o decizie favorabilă” a Chișinăului, a spus Krasnoselski, care până acum a refuzat ofertele de ajutor venite din partea malului drept.

• Te-ar putea interesa și: Imagini din satelit - MGRES și-a ars cărbunele din stoc pe jumătate, până pe 16 ianuarie

Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a confirmat că Ucraina poate livra cărbune regiunii transnistrene pe 25 ianuarie, când a primit-o în vizită la Kiev pe președinta moldoveană, Maia Sandu. Zelenski a spus că Ucraina poate da cărbunele la „un preț mic” sau „chiar gratuit”, dacă centrala îi dă în schimb și Ucrainei energie electrică și chiar să modernizeze centrala, care ulterior ar putea produce de nouă ori mai multă energie electrică decât în prezent, suficientă pentru „Tiraspol, Chișinău și, după caz, Ucraina”.

La rândul său, Krasnosleski a respins oferta spunând că Ucraina ar fi oferit cărbune „nepotrivit” pentru MGRES, iar modernizarea ar fi prea scumpă, circa 50 milioane de euro, și ar dura prea mult, în jur de un an.

Rămasă fără gaze, regiunea separatistă riscă să rămână și fără cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea MGRES. Imagini din satelit obținute de Europa Liberă sugerează că centrala a ars, până pe 16 ianuarie, jumătate din rezerve.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rușii nu își vor putea însă continua ofensiva după ocuparea așezării, a spus Brigada 110 Mecanizată Separată, transmite HotNews cu referire la presa ucraineană.

„Unitățile noastre s-au retras cu abilitate din zonele în care exista o amenințare de încercuire, folosindu-se de condițiile meteorologice. Acest lucru nu înseamnă că am părăsit complet orașul, luptele din Velyka Novosilka sunt încă în desfășurare. Toate acțiunile vizează minimizarea pierderilor proprii și maximizarea pagubelor produse inamicului”, a afirmat brigada de luptă ucraineană.

„Râul Mokri Yaly, care a creat probleme pentru aprovizionarea unităților noastre, a devenit acum un obstacol pentru înaintarea inamicului. După ce a intrat în Velyka Novosilka, inamicul a intrat într-un zonă de foc, unde nu va avea liniște, orice mișcare este anihilată de obuze și drone”, a adăugat aceasta.

• Te-ar putea interesa și: Trump crede că are ac de cojocul lui Putin și va opri războiul din Ucraina. Ar putea da greș?

Potrivit ucrainenilor, utilizarea oricărui echipament militar pe linia frontului a fost redusă la zero – tot ceea ce se apropie la mai puțin de un kilometru de linia de contact este distrus.

Brigada 110 spune că forțele combatante de acolo au aproximativ același număr de tunuri și drone FPV, dar trupele ruse au un avantaj uriaș în ceea ce privește infanteria.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului a scris pe rețelele de socializare că la Auschwitz a simțit „povara istoriei și datoria noastră față de viitor”, descriind fostul lagăr dreptul locul unde peste un milion de vieți au fost curmate „din cauza urii și lipsei de umanitate”.

„Să construim o lume mai bună unde ura nu are loc. Astăzi, mai mult ca niciodată trebuie să fim uniți împotriva urii și să lucrăm pentru pace. Asta este moștenirea pe care trebuie să o lăsăm generațiilor viitoare”, a scris președinta Maia Sandu.

Supraviețuitorii fostului lagăr nazist, eliberat de Armata Roșie, sunt însoțiți de șefi de stat precum regele Charles al Marii Britanii, precum și membrii familiei regale, președintele francez Emmanuel Macron și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

În total demnitari din 54 de țări vor fi prezenți la ceremoniile de comemorare, cu câteva excepții notabile, președintele rus Vladimir Putin, care a mai participat la ceremoniile de acum 60 de ani, și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.

Liderul rus nu a fost invitat din cauza războiului de agresiune împotriva Ucrainei intrat în al treilea an, iar premierul isralian, din cauza unui mandat de arest pe numele său emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza de armata israeliană (chiar dacă Polonia a promis că nu-l va aresta, la cererea președintelui polonez Andrzej Duda).

Însă, în centrul atenției se află supraviețuitorii - majoritatea lor având acum între 80 și 90 de ani.

Mesajul lor este de a spune lumii ce s-a întâmplat aici și de a se asigura că nu se va mai repeta vreodată.

„Fiecare suflet de pe acest pământ are dreptul să trăiască”, a spus pentru BBC Jona Laks, care acum are 94 de ani și a ajuns la lagăr în 1944, împreună cu sora sa geamănă și sora mai mare. „Auschwitz a fost un laborator pentru uciderea oamenilor. Aceasta a fost sarcina sa și și-a dovedit eficiența: puțini au supraviețuit Auschwitzului”.

Deși în ultimele zile temperaturile diurne au urcat peste limita înghețului și o mare parte din zăpadă s-a topit, în sudul Poloniei, unde se află lagărul, mulți dintre cei 50 de participanți la comemorările de luni sunt acum prea bătrâni și fragili pentru a rămâne mult timp în aer liber, scriu jurnaliștii britanici.

• Te-ar putea interesa și: 23 August 1939, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Ziua internațională a comemorării victimelor stalinismului și nazismului

Ceremoniile de comemorare vor avea loc și la lagărul de exterminare înveinat Birkenau, cunoscut și ca Auschwitz II.

Fiecare aniversare majoră pentru a marca eliberarea lagărului de către trupele sovietice este diferită. Acum treizeci de ani interesul internațional era mult mai redus, iar în prezent mărturiile supraviețuitorilor devin tot mai importante într-o lume în care polarizarea politică și conflictele au atins un nou nivel, scrie The Guardian.

Auschwitz-Birkenau a devenit un simbol permanent al genocidului comis de Germania nazistă asupra a 6 milioane de evrei europeni, rămânând în memoria colectivă a lumii ca întruchipând unde pot duce ura, rasismul și antisemitismul. Evreii au fost majoritatea covârșitoare a celor uciși la Auschwitz-Birkenau și în holocaust în general, dar au murit gazați sau împușcați și romi, homosexuali, comuniști etc.

La 17 ianuarie 1945, în timp ce trupele sovietice înaintau dinspre est, forțele naziste au obligat 60 de mii de prizonieri să meargă pe jos spre vest în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Marșul Morții”, iar în zilele următoare camerele de gazare și crematoriile de la Birkenau au fost aruncate în aer.

10 zile mai târziu, trupele sovietice au sosit, găsind 7.000 de supraviețuitori. Boris Polevoi, un corespondent al ziarului sovietic „Pravda” declara atunci că a văzut „oameni atât de subțiri încât se legănau ca niște crengi în bătaia vântului, oameni ale căror vârste nu puteau fi ghicite”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secțiile de votare s-au deschis la primele ore ale zilei de 26 ianuarie, iar Lukașenko, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin aflat la putere de trei decenii, a spus presei după ce și-a exprimat votul că Belarusul are o „democrație dură”.

Dar opoziția, grupurile pentru drepturile omului și Occidentul nu sunt de acord.

Organizația cu sediul la Washington, Freedom House, a descris Belarusul în ultimul său raport ca fiind un „stat autoritar în care alegerile sunt fraudate în mod deschis, iar libertățile civile sunt sever restricționate”.

• Vezi și: Ar putea fi acestea ultimele alegeri prezidențiale ale lui Lukașenko, în Belarus? (Analiză)

Lidera opoziției bieloruse din Lituania, Svetlana Țihanovskaia, a scris la 26 ianuarie pe X că manifestații împotriva alegerilor vor avea loc în Europa, adăugând că „Belarus cere libertate”.

Înaintea alegerilor, mai mulți înalți oficiali europeni au pus sub semnul întrebării legitimitatea votului și așteptata victorie a lui Lukașenko.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a calificat alegerile drept un „simulacru” și a scris pe X:

„Mesajul meu pentru poporul din Belarus este: fiți puternici, vă susținem, vremea dictaturii se va încheia.”

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, l-a criticat pe Lukașenko pentru că „s-a agățat de putere timp de 30 de ani” și a declarat că acesta „se va desemna din nou în cadrul unui alt simulacru de alegeri.”

„Acesta este un afront flagrant la adresa democrației”, a scris ea pe X.

Cu toate acestea, Lukașenko a respins criticile și a ignorat remarcile liderilor occidentali: „Recunoașteți sau nu aceste alegeri: este o chestiune de gust. Nu-mi pasă. Principalul lucru pentru mine este ca belarușii să recunoască aceste alegeri”, a declarat el reporterilor în timpul unei conferințe de presă la Minsk la 26 ianuarie.

Comisia electorală a susținut că prezența la vot a depășit 66% până la ora locală 14:00.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întrebat, conform Reuters, dacă aceasta este o sugestie temporară sau pe termen lung, Trump a spus: „Ar putea fi oricare”.

Administrația Biden, care și-a încheiat recent mandatul, declarase anul trecut că se opune strămutării palestinienilor. Grupurile pentru drepturile omului și agențiile umanitare și-au exprimat de luni de zile îngrijorarea cu privire la situația din Gaza, unde războiul a strămutat aproape întreaga populație și a condus la o criză alimentară.

Washingtonul s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru susținerea Israelului, dar și-a menținut sprijinul pentru aliatul său, afirmând că ajută Israelul să se apere împotriva grupurilor militante susținute de Iran, precum Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban și Houthis în Yemen.

„I-am spus că mi-ar plăcea să se ocupe mai mult, pentru că mă uit acum la întreaga Fâșie Gaza și este un dezastru, un adevărat dezastru. Mi-ar plăcea să se ocupe de oameni”, a declarat Trump despre convorbirea sa de sâmbătă cu regele Abdullah al Iordaniei.

„Mi-ar plăcea ca și Egiptul să ia oamenii”, a declarat Trump reporterilor, adăugând că va vorbi duminică cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi.

• Te-ar putea interesa și: Cum războiul Israel-Hamas a remodelat Orientul Mijlociu
  

Populația enclavei palestiniene, înainte de începerea războiului Israel-Gaza, era de aproximativ 2,3 milioane.

„Este literalmente un șantier de demolare, aproape totul este demolat și oamenii mor acolo, așa că aș prefera să mă implic cu unele dintre națiunile arabe și să construiesc locuințe într-o altă locație, unde ar putea trăi în pace”, a mai spus Trump.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te