Linkuri accesibilitate

Ştiri

Curățarea sistemului nu este un act de răzbunare pe fosta guvernare democrată, asigură premierul Maia Sandu la Bruxelles

Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn și premierul moldovean Maia Sandu, Bruxelles, 3 iulie 2019
Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn și premierul moldovean Maia Sandu, Bruxelles, 3 iulie 2019

Premierul Maia Sandu a explicat, după valul de demisii și anchete inițiate în instituțiile de stat, că nu este vorba de „o răzbunare pe fosta guvernare”, ci de un efort de a aduce în administrație și sistemul judecătoresc „profesioniști onești”. Vorbind la Bruxelles, alături de premierul Maia Sandu, comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a salutat acțiunile noi guvernări de la Chișinău, care „depolitizează instituțiile statului și luptă cu corupția”.

La Bruxelles, Maia Sandu s-a întâlnit și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, care a confirmat sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova și pentru implementarea reformelor.

Într-un comunicat de presă al Guvernului, se arată că în cadrul discuției cu Tusk, premierul a vorbit despre hotărârea noului cabinet de a avansa pe calea integrării europene. Prioritățile Guvernului său, a mai declarat Maia Sandu, sunt respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, consolidarea principiilor democratice prin acțiuni ferme de luptă cu schemele de corupție, curățarea instituțiilor, demonopolizarea, asigurarea transparenței și a unei economii de piață veritabile.

Maia Sandu a avut și o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale cooperării în domeniul securității energetice, acesta fiind unul dintre subiectele prioritare ale actualului Guvern. Alte subiecte de importanță strategică abordate au vizat dezvoltarea interconexiunilor cu UE, cu accent pe finalizarea construcției și darea în exploatare integrală a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, a fost primul oficial european care a venit la Chișinău după investirea Guvernului Maiei Sandu, pe 19 iunie. Atunci el a promis ca asistența macrofinanciară, suspendată în vara anului trecut, va fi reluată la toamna dacă sunt îndeplinite condițiile, pe care le comunicase și fostului Guvern Filip. Subiectul a fost discutat și miercuri, 3 iulie, la Bruxelles de șefa Guvernului, care a dat asigurări că parcursul Moldovei este pro-european, chiar dacă Guvernul ei a fost învestit cu voturile Partidului Socialiştilor, partid pro-rus.

Vezi ultimele știri

Mai multe ONG-uri cer să fie desecretizate dosarele legate de protestele din 7 aprilie 2009

Lupte de stradă în fața parlamentului pe 7 aprilie 2009.
Lupte de stradă în fața parlamentului pe 7 aprilie 2009.

Un grup de organizații neguvernamentale și activiști civici au publicat, luni, 7 aprilie, o declarație prin care cer autorităților să desecretizeze dosarele privind protestele din aprilie 2009 și să fie trași la răspundere penală cei vinovați de abuzurile din acele zile.

În apelul semnat de organizații precum Promo-LEX și Amnesty International Moldova, se spune că, la 16 ani de la evenimentele din 2009, justiția rămâne tăcută, „iar impunitatea s-a transformat din excepție în regulă”.

Declarația a fost publicată în ziua când se împlinesc 16 ani de la protestele violente din 2009, începute cu o zi mai devreme, ca răspuns la victoria Partidului Comuniștilor (aflat la guvernare de 8 ani) la parlamentarele din 5 aprilie 2009. Manifestațiile au escaladat pe 7 aprilie, iar autoritățile au intervenit.

Conform asociației Promo-LEX, cel puțin 600 de persoane au fost reținute atunci în mod arbitrar, bătute, torturate și deținute în condiții inumane, fără apă și mâncare și cel puțin patru persoane au murit în condiții suspecte.

Deși în 2021 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a reluat investigațiile pe marginea dosarelor legate de evenimentele din 7 aprilie 2009, până în prezent procurorii nu au anunțat niciun rezultat pe marginea acestui caz.

În aceste condiții, organizațiile cer să fie instituit un mecanism public de raportare periodică prin care autoritățile să informeze despre stadiul investigațiilor.

Semnatarii apelului mai spun că autoritățile au refuzat să dea curs cererilor de desecretizare a dosarelor legate de evenimentele de acum 16 ani și a informațiilor despre persoanele trase la răspundere, deși legislația prevede expres că nu pot fi secretizate.

De asemenea, ONG-urile și activiștii civici care au semnat apelul cer să fie adoptate mecanisme eficiente de protecție a victimelor torturii și de prevenție a acesteia în instituțiile statului.

R. Moldova a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului patru dosare legate de evenimentele din 7 aprilie 2009 și a achitat aproape 60 de mii de euro despăgubiri pentru victimele torturii. În total, R. Moldova a fost condamnată la CEDO în 10 dosare legate de violențele din 7 aprilie.

În 2021, Procuratura Generală anunța că au fost intentate peste 70 dosare pentru cazuri de tortură, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. În majoritatea cazurilor, judecătorii au pronunțat condamnări cu suspendare sau la plata unor amenzi, potrivit postului public de televiziune, care precizează, cu referire la PCCOS, că ancheta penală este în desfășurare și în prezent.

Un singur polițist, Ion Perju, a fost condamnat la închisoare, însă acesta a fugit din țară, în vreme ce un alt dosar penal, care îl viza pe fostul vicecomisar al Chișinăului, Iacob Gumeniță, achitat anterior în prima instanță, se află încă la faza de rejudecare.

O altă solicitare este ca autoritățile să recunoască oficial abuzurile comise și să vină cu o garanție că acestea nu se vor mai repeta.

Într-un mesaj postat pe rețele în aceeași zi, președinta Maia Sandu a scris că „la 16 ani distanță, vedem din nou încercări de manipulare și subminare a valorilor democratice”.

„Dar astăzi Moldova este o țară care a învățat din durere, care a crescut în conștiință și care știe ce are de apărat. Adevărul, libertatea și demnitatea celor care au suferit pe 7 aprilie ne obligă să rămânem vigilenți”, a spus șefa statului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Bursele se prăbușesc, în timp ce Trump își apără tarifele

Curba bursei din Sao Paulo, în Brazilia, pe 4 aprilie, după tarifele vamale introduse țărilor lumii de președintele american, Donald Trump
Curba bursei din Sao Paulo, în Brazilia, pe 4 aprilie, după tarifele vamale introduse țărilor lumii de președintele american, Donald Trump

Principalii indici bursieri s-au prăbușit luni, din Asia până în Europa, căderea urmând să continue și în SUA la deschiderea bursei de pe Wall Street, după ce președintele american, Donald Trump, a sugerat că nu are de gând să renunțe la tarifele vamale impuse majorității țărilor lumii pe 3 aprilie.

Bursele europene au atins cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, urmând tendința celor din Asia, iar prețurile petrolului au scăzut brusc, din cauza temerilor că noile tarife vamale anunțate săptămâna trecută de Trump ar putea duce la creșterea prețurilor, scăderea cererii și, posibil, o recesiune globală.

În prognoza lor economică, analiștii Goldman Sachs au ridicat probabilitatea unei recesiuni în SUA la 45% în următoarele 12 luni, alăturându-se altor mari bănci de investiții care și-au revizuit prognozele. Economiștii de la JPMorgan estimează acum că noile tarife vor duce la o scădere a economiei americane de 0,3%, față de o prognoză anterioară de creștere de 1,3%.

Trump a sporit temerile, spunând că țările lumii ar trebuie să ia tarifele ca pe un „medicament necesar”.

„Nu vreau să se prăbușească nimic, dar uneori trebuie să iei și medicamente ca să îndrepți lucrurile”, a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial duminică, în timp ce revenea la Washington din Florida.

El a spus că a vorbit cu lideri din Europa și din Asia în weekend, iar aceștia au încercat să-l convingă să renunțe la tarifele vamale reciproce, care urmează să intre în vigoare pe 10 aprilie și care se ridică în unele cazuri și până la 50%.

Săptămâna trecută, Trump a anunțat tarife vamale „universale” de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările lumii. Pentru multe țări, au fost introduse și tarife reciproce mult mai mari, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări.

„Vor să discutăm, dar nu va exista discuție dacă nu ne plătesc sume mari, în fiecare an”, a spus Trump, duminică.


Donald Trump vorbește cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial, 6 aprilie 2025.
Donald Trump vorbește cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial, 6 aprilie 2025.

Miniștrii de resort ai UE se întrunesc luni la Luxembourg pentru a adopta o poziție comună în privința măsurilor de răspuns. China, a doua cea mai mare economie mondială, a anunțat deja vineri tarife în oglindă la importurile din SUA și a spus că tarifele americane sunt o formă de „bullying”.

După ce bursele din China continentală și Hong Kong s-au prăbușit luni, Fondul suveran al Chinei a intervenit pentru a stabiliza piața.

În Europa, acțiunile companiilor din domeniul apărării, preferate anterior de investitori, au înregistrat cel mai mare declin zilnic de la începutul pandemiei de coronavirus, în aprilie 2020.

Elon Musk, cel mai bogat om din lume și consilier apropiat al lui Trump, care conduce în campania de reducere a cheltuielilor guvernamentale, a declarat sâmbătă că își dorește tarife zero între SUA și Europa. Luni, Musk a postat pe rețelele sociale un videoclip cu economistul Milton Friedman, care vorbea despre beneficiile comerțului internațional.

O nouă realitate sau numai o tactică de negociere?

Reuters observă că investitorii și politicienii lumii se întreabă dacă tarifele lui Trump fac parte dintr-o tactică temporară de negociere sau marchează o schimbare permanentă de direcție.

„Din partea Europei, nu putem pur și simplu să ne lăsăm călcați în picioare”, a declarat ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, înaintea reuniunii UE de la Luxembourg.

Totuși, unii oficiali europeni se tem că un răspuns prea dur ar putea atrage represalii americane suplimentare, de la vinurile franțuzești la industria auto germană.

Într-un semn că firmele germane și nu numai resimt deja efectele, Audi, o marcă a grupului Volkswagen, a oprit punerea pe piață a mașinilor ajunse în porturile americane după 2 aprilie, din cauza noii taxe vamale de 25% pe automobile europene.

Ministra comerțului din Olanda, Reinette Klever, a spus luni că deschiderea negocierilor cu Washingtonul este esențială. „Trebuie să ne așezăm la masa discuțiilor cu americanii și să vedem cum putem reduce aceste tarife”, a spus ea.

În Japonia premierul, Shigeru Ishiba, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA din Asia, încearcă și el să negocieze un acord cu Trump, dar a avertizat că procesul ar putea dura.

După Reuters și DPA

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Regiunea transnistreană primește mai puține gaze în urma întârzierii plăților

Lucrători ai Tiraspoltransgaz din Slobozia, deschizând robinetul pentru a primi livrări de gaze de pe malul drept al Nistrului, în februarie, după o criză a livrărilor rusești
Lucrători ai Tiraspoltransgaz din Slobozia, deschizând robinetul pentru a primi livrări de gaze de pe malul drept al Nistrului, în februarie, după o criză a livrărilor rusești

Surse guvernamentale de la Chișinău au confirmat că livrările de gaze în regiunea transnistreană au fost reduse de sâmbătă, din cauza unei probleme cu plățile în avans. Mai devreme, administrația de la Tiraspol a spus că regiunea nu mai primește gaze din 5 aprilie din cauza unor „aspecte tehnice”.

Tiraspolul spune că livrările de gaze ar urma să fie reluate la începutul acestei săptămâni, pe 8-9 aprilie și anunță totodată că va reporni încălzirea în blocurile de locuit și va prelungi sezonul de încălzire până pe 13 aprilie, din cauza temperaturilor scăzute.

Surse de la ministerul Energiei de la Chișinău au spus că livrările nu au fost oprite, dar reduse până la minimul de 2,2 milioane de metri cubi pe zi, pentru că „nu ajunsese plata din partea Tiraspolului pentru perioada următoare”.

Aceleași surse mai spun că plata pentru aceste gaze ar trebui să fie confirmată luni, 7 aprilie, și ulterior „mărite volumele”.

Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii cu origini ungurești și plătește pentru ele dintr-un credit oferit de Rusia, după ce a refuzat un ajutor european de 60 de milioane de euro pentru achiziționarea și transportul gazului natural.

Reprezentanții UE au spus că ajutorul propus regiunii transnistrene rămâne în vigoare.

Regiunea separatistă a rămas pentru prima dată fără gaze naturale rusești la 1 ianuarie 2025, când Moscova a oprit livrările, după ce a expirat un acord de tranzit prin Ucraina.

O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară. Autoritățile de la Chișinău au obținut, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

Chișinăul a permis livrările în stânga Nistrului cu câteva condiții: „eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă și scoaterea posturilor de control, instalate în 2022”. Deocamdată, au fost eliberați patru deținuți.

Totodată, regiunea nu trebuie să folosească gazele naturale pentru industria grea, ci doar pentru consumul social.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Bugetul de stat, rectificat de Parlament: Opt miliarde de lei alocate pentru investiții și compensații

Premierul Dorin Recean, la ședința parlamentului din 7 aprilie, prezintă rectificarea „Bugetul Plus”.
Premierul Dorin Recean, la ședința parlamentului din 7 aprilie, prezintă rectificarea „Bugetul Plus”.

Parlamentul a adoptat în ședința de luni rectificarea bugetară propusă de Guvern, denumită „Bugetul Plus”, care prevede alocarea a opt miliarde de lei pentru investiții și ajutoare sociale. Premierul Dorin Recean susține că măsurile propuse vor asigura o creștere economică anuală de 5% până în 2028.

La prezentarea proiectului de rectificare bugetară, premierul Dorin Recean a spus că alocarea acestor fonduri este posibilă „doar datorită deschiderii enorme din partea Uniunii Europene de a fi alături de Moldova pe drumul modernizării”.

„Pentru aceasta este nevoie să investim masiv în infrastructură, să facem peste tot în Moldova șantiere de construcție, care oferă oamenilor un lucru bun acasă și ridică nivelul de trai în toate raioanele”, a spus prim-ministrul în cadrul ședinței plenare din 7 aprilie.

Proiectul de lege a fost salutat de deputații din majoritatea parlamentară PAS, care au cerut alocarea mai multor fonduri pentru proiectele de reparație a drumurilor locale și regionale, dar și pentru proiectele de apă și canalizare.

De cealaltă parte, deputații din opoziția comunistă și socialistă, au criticat proiectul de buget, despre care au spus că este unul cu tentă electorală și au susținut că rectificarea bugetară va duce la creșterea datoriei publice a statului, în condițiile în care, autoritățile estimează un deficit de aproape 18 miliarde de lei pentru acest an.

Descris de premierul Dorin Recean drept cel mai mare pachet financiar alocat pentru investiții, proiectul de lege privind rectificarea bugetară a fost adoptat în prima lectură cu votul a 55 de deputați PAS, în vreme ce 16 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, alături de un deputat neafiliat s-au abținut de la vot.

Ce prevede bugetul propus de Guvern?

Rectificarea bugetară, denumită și „Bugetul Plus”, prevede alocarea a opt miliarde de lei, bani care provin din Planul de Creștere Economică pentru Moldova și ajutorul pentru sectorul energetic.

Jumătate din suma alocată, adică 4 miliarde de lei, potrivit prim-ministrului, va fi folosită de autorități pentru a finanța compensarea în factură a primilor 110 kWh de energie electrică consumați de toate gospodăriile din țară pentru tot acest an.

De ajutoare vor beneficia și întreprinderile din sectorul agro-alimentar, care vor primi compensații ce vor acoperi 50% din creșterea de tarif la energie pentru tot anul, dar și administrația publică locală, care va acoperi creșterile de tarif pentru grădinițe, școli și alte instituții sociale.

Premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile au prevăzut la rectificarea bugetară și un ajutor de Paști pentru familii, fără a oferi însă precizări la acest capitol.

Alte 4 miliarde de lei vor fi folosite pentru a repara drumurile locale, raionale și regionale. Câte 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru a oferi asistență agricultorilor și antreprenorilor, pentru a face investiții și deschide noi locuri de muncă în R. Moldova, a precizat premierul Dorin Recean.

200 de milioane de lei vor fi alocați de autorități pentru a moderniza cantinele tuturor școlilor din țară, cu scopul de a pregăti implementarea programului de alimentație gratuită a elevilor din gimnaziu, începând cu 1 septembrie.

Guvernul va aloca alte 60 de milioane de lei pentru a oferi câte 3.000 de lei adaos la salariu pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, în companii din domeniile strategice pentru stat.

Măsura, care este o promisiune din campania electorală din toamna trecută a președintei Maia Sandu, prevede că banii vor fi oferiți pentru o perioadă de 12 luni.

Premierul Dorin Recean a spus că o parte din banii care vor fi alocați, în special pentru compensații, vin din pachetul de asistență în domeniul energetic al Uniunii Europene, în sumă de 250 de milioane de euro, anunțat la începutul lunii februarie de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Restul banilor provin din avansul de 300 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere Economică pentru Moldova, anunțat în octombrie 2024 de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și recent aprobat de blocul comunitar. Fondurile vor ajunge pe conturile guvernului moldovean în următoarele săptămâni, a precizat premierul Dorin Recean.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Circa 200 de moldoveni aflați ilegal în SUA vor fi repatriați, spune speakerul Igor Grosu

În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.
În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.

Circa două sute de moldoveni care au încălcat regimul de ședere în Statele Unite vor fi repatriați, a spus luni, 7 aprilie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, la capătul unei vizite de mai multe zile peste Ocean.

„Nu-s mulți, până în două sute. Îi primim cu drag acasă”, a spus Grosu răspunzând la o întrebare a Europei Libere, înaintea ședinței Parlamentului din 7 aprilie.

Grosu a reiterat poziția autorităților moldovenești, că va fi facilitată doar aducerea acasă a cetățenilor moldoveni. „Am spus foarte clar: pe ai noștri îi luăm, dar pe restul să-i ia cei care i-au adus”, a spus Grosu, care este și liderul PAS.

Anterior, premierul Dorin Recean a spus presei, pe 3 aprilie, că „Statele Unite au rugat toate țările partenere, inclusiv R. Moldova, să faciliteze transportul sau aducerea acasă a cetățenilor din țările de origine care au încălcat regimul de ședere în SUA”.

Recean spunea atunci că autoritățile moldovene sunt în așteptarea mai multor informații de la Statele Unite.

Despre aceasta s-a aflat pe 2 aprilie, după ce publicația americană Wall Street Journal a dezvăluit că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări, printre care și R. Moldova să faciliteze preluarea migranților pe care SUA doresc să-i deporteze, dar ale căror țări întârzie să-i primească înapoi sau refuză să o facă. La schimb, SUA ar oferi ajutoare financiare sau avantaje politice.

În ultimii șase ani, 86 de cetățeni moldoveni au fost deportați din SUA, potrivit unui raport al Serviciului american de imigrație și control vamal.

Reluarea finanțării unor proiecte USAID, pe agenda de discuție

Revenit la Chișinău, Grosu a spus că autoritățile americane au confirmat disponibilitatea de a relua finanțarea unor proiecte mari care în trecut beneficiau de suportul USAID.

„Sunt semnale bune. Nu vreau să vă dau denumirea proiectelor, dar sunt proiecte mari din domenii prioritare”, a declarat președintele Parlamentului.

Departamentul de Stat al SUA a oprit, pe 24 ianuarie, finanțarea pentru aproape toate programele de asistență financiară externă, ca parte a eforturilor președintelui Donald Trump de a le alinia la obiectivele sale de politică externă.

În R. Moldova, USAID a fost prezentă din 1992 și a oferit asistență de circa două miliarde de dolari până în prezent, potrivit autorităților moldovene.

Grosu a întreprins o călătorie de lucru în Statele Unite în perioada 28 martie – 6 aprilie, unde a fost însoțit de ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Agenda vizitei în SUA a inclus inaugurarea a două consulate moldovene, la Sacramento și Chicago, dar și mai multe întrevederi cu senatori și congresmeni republicani și democrați, dar și cu membri ai Grupului de prietenie cu R. Moldova din Congresul SUA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alte 55 de farmacii subvenționate de stat vor fi deschise în sate

Anul trecut, în comuna Tănătarii Noi, Căușeni, a fost deschisă pentru prima dată o farmacie prin proiectul „Farmacie în satul tău”.
Anul trecut, în comuna Tănătarii Noi, Căușeni, a fost deschisă pentru prima dată o farmacie prin proiectul „Farmacie în satul tău”.

Alți nouă agenți economici vor deschide, în următoarele șase luni, 55 de farmacii de stat, după ce au participat la cea de-a patra licitație pentru acordarea subvențiilor destinate farmaciilor din localitățile rurale. Farmaciile vor fi înființate în satele cu peste o mie de locuitori.

Cei nouă agenți economici vor deschide de la una la 15 farmacii. Până acum, în cadrul proiectului „Farmacie în Satul Tău”, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) a eliberat 81 de licențe, iar 76 de farmacii sunt deja active, deservind comunitățile rurale.

În total, autoritățile au promis să deschidă 146 de farmacii în următoarele luni.

Potrivit regulamentului, farmaciile sunt înființate în satele cu peste o mie de locuitori și primesc o subvenție lunară ce variază între 10.000 și 20.000 de lei. Dacă veniturile pentru un trimestru depășesc suma de 450.000 de lei, farmacia rurală nu mai primește subvenția.

Vezi și reportajul Tănătarii Noi, raionul Căușeni, satul în care s-a deschis pentru prima dată o farmacie care deservește și locuitorii din satele apropiate.

Satul în care s-a deschis pentru prima dată o farmacie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:17 0:00

Totodată, dacă în decursul unui an calendaristic (patru trimestre consecutive) farmacia raportează venituri trimestriale de peste 450.000 de lei, contractul de subvenționare este anulat.

În R. Moldova activează peste 1.500 de farmacii autorizate, dintre care în jur de o mie în municipii și centre raionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuniune UE pentru a-l convinge pe Trump să renunțe la noile tarife vamale

Comisarul european pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, în vizită la uzina metalurgică Thyssenkrupp din Duisburg, Germania, după ce UE a lansat un plan de sprijin pentru industria sa metalurgică, la sfârșitul lunii martie 2025.
Comisarul european pentru prosperitate și strategie industrială, Stéphane Séjourné, în vizită la uzina metalurgică Thyssenkrupp din Duisburg, Germania, după ce UE a lansat un plan de sprijin pentru industria sa metalurgică, la sfârșitul lunii martie 2025.

Miniștrii comerțului din UE se întâlnesc luni, la Luxemburg, pentru a examina o strategie comună prin care să-l convingă pe președintele american Donald Trump să renunțe la noile tarife vamale impuse blocului comunitar.

Miniștrii urmează să analizeze și posibilitatea impunerii unor tarife vamale reciproce, precum și alte măsuri de răspuns, în cazul în care nu va fi posibilă o soluție negociată cu Washingtonul. Este avută în vedere taxarea importului de whisky (bourbon) cu 50%.

Comisarul european pentru strategia industrială, Stéphane Séjourné, a spus presei franceze înainte de discuții că răspunsul european la taxele administrației Trump ar trebui să fie „proporțional”.

Guvernul SUA a introdus pe 3 aprilie tarife vamale universale de cel puțin 10% pentru importurile provenite din aproape toate țările.

Pentru unele țări nivelul tarifelor este mult mai mare, reflectând aparent deficitului comercial pe care îl au SUA cu aceste țări. Astfel, importurile europene de oțel, aluminiu și autoturisme în SUA sunt supuse unei taxe vamale de 25%, iar importul tuturor celorlalte bunuri din UE – cu o taxă de 20%.

La reuniunea de la Luxemburg, Comisia Europeană urmează să propună statelor membre o listă de produse din SUA care ar putea fi supuse unor taxe vamale suplimentare, ca reacție la tarifele lui Trump.

Un produs care a atras atenția și a generat dezbateri în interiorul blocului european este bourbonul american. Comisia a propus impunerea unui tarif de 50% pentru această băutură alcoolică, ceea ce l-a determinat pe Trump să amenințe cu o contra-măsură de 200% pentru băuturile alcoolice provenite din UE, dacă taxa europeană va fi aplicată.

Exportatorii de vin din Franța și Italia și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu posibilele represalii.

„În ceea ce privește bourbonul, sper ca acest element să fie eliminat de pe listă”, a declarat comisarul Séjourné, luni, într-un interviu acordat postului de radio France Inter și citat de Reuters.

Séjourné a mai spus că UE are și alte mijloace de presiune asupra SUA, în afară de tarifele vamale, inclusiv posibilitatea de a exclude companiile americane de la participarea la licitațiile publice europene.

Într-o altă sugestie despre pârghiile pe care le poate aplica UE, pe agenda reuniunii lor de la Luxembourg se află și relațiile comerciale cu China, iar comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, urmează să-i informeze cu privire la discuții recente purtate de el la Beijing.

UE încearcă de ani de zile să convingă China să renunțe la anumite practici comerciale, precum subvențiile de stat, pe care blocul comunitar le consideră ca afectând concurența loială.

După Reuters și DPA

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fostul ambasador al SUA la Chișinău, Kent Logsdon, ar vrea să plece din Departamentul de Stat în semn de protest  

Fostul ambasador american în R. Moldova, Kent D. Logsdon, în vizită la biroul Europei Libere din Chișinău, în februarie 2024, pentru un interviu la doi ani de la invazia rusească pe scară largă în Ucraina.
Fostul ambasador american în R. Moldova, Kent D. Logsdon, în vizită la biroul Europei Libere din Chișinău, în februarie 2024, pentru un interviu la doi ani de la invazia rusească pe scară largă în Ucraina.

Surse diplomatice americane spun că fostul ambasador al SUA la Chișinău, Kent Logsdon, își dă demisia din funcția pe care o deține la Departamentul de Stat în semn de protest față de reduceri de personal diplomatic plănuite de administrația Trump.

Reuters și Politico scriu că mai mulți diplomați americani de carieră sunt forțați să-și părăsească posturile de la Departamentul de Stat înainte ca noua administrație să pună în aplicare o reducere de personal.

Între cei care au fost forțați să plece se numără Catherine Rodriguez, șefa unui birou responsabil de personalul diplomatic al Departamentului de Stat din lumea întreagă (Bureau of Global Talent Management).

În locul ei, administrația Trump l-a anumit pe Lew Olowski, un jurist specializat în securitate națională care a intrat în serviciul diplomatic abia acum patru ani. Numirea lui a fost criticară și de Asociația Serviciului Diplomatic American, pentru că poziția era deținută în mod tradițional de diplomați de carieră cu zeci de ani de experiență, inclusiv ambasadori.

Reuters și alte surse spun că fostul ambasador Kent Logsdon, diplomat de carieră care deține o funcție de conducere în acest birou responsabil de managementul cadrelor (adjunct principal al asistentului secretarului de stat), ar fi anunțat într-o ședință săptămâna trecută că intenționează să demisioneze.

Înainte să revină la Washington, Logsdon a fost ambasador al SUA în R. Moldova, din decembrie 2021 până în primăvara lui 2024. Începutul mandatului său la Chișinău a coincis cu invazia rusească la scară largă în Ucraina, iar Logsdon a supervizat numeroase ajutoare americane în sprijinul refugiaților ucraineni veniți în R. Moldova, dar și ajutoare pentru întărirea securității R. Moldova, inclusiv în domeniul cibernetic.

Contactat de Reuters pentru comentarii în legătură cu eventuala sa demisie din funcția deținută acum în biroul pentru managementul global al resurselor umane, Logsdon a redirecționat solicitarea către Departamentul de Stat, care a spus că nu comentează „chestiuni interne legate de personal”.

Aceste tensiuni au loc în timp ce cei aproximativ 70.000 de angajați ai Departamentului de Stat se pregătesc pentru posibile reduceri de personal și închideri ale unor misiuni diplomatice, în contextul în care președintele Donald Trump continuă demersurile de reducere a aparatului federal.

După plecarea lui Logsdon de la Chișinău, Statele Unite încă nu au trimis un nou ambasador în R. Moldova. În martie 2024, fostul președinte Joe Biden a nominalizat-o la această funcție pe Kelly Adams-Smith, care era pe atunci șefă adjunctă a Misiunii Statelor Unite în Uniunea Europeană.

Dar din cauza diviziunilor politice din Senatul SUA, Adams-Smith nu a obținut confirmarea ca ambasadoare la Chișinău în perioada administrației Biden, iar administrația Trump nu a făcut vreo altă nominalizare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusia a atacat din nou Ucraina cu zeci de drone, rachete balistice și de croazieră

Pompierii lucrează la o clădire de birouri lovită de un atac cu rachete rusesc în Kiev, în dimineața zilei de 6 aprilie.
Pompierii lucrează la o clădire de birouri lovită de un atac cu rachete rusesc în Kiev, în dimineața zilei de 6 aprilie.

Forțele ruse au lovit capitala Ucrainei cu o rachetă balistică și au aruncat o puternică bombă cu planare asupra unui oraș la est de Harkov, provocând puține victime, dar subminând și mai mult eforturile de a consolida un armistițiu între Moscova și Kiev.

Postul de televiziune Freedom TV a fost grav avariat în atacul din 6 aprilie, aceasta fiind a doua oară când stația, finanțată de stat, este vizată de lovituri rusești.

Oficialii de la Kiev au declarat că o persoană a murit, iar cel puțin trei au fost rănite când racheta a lovit un cartier industrial la sud de centrul Kievului, la începutul zilei de 6 aprilie, provocând incendii şi distrugând un depozit şi alte clădiri.

Pierderile par să fie minime, deoarece acel cartier al Kievului găzduiește, în principal, afaceri industriale și spații de depozitare.

Într-un comunicat, Freedom TV, înființată înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, a anunțat că birourile redacției au suferit daune mari, dar niciun angajat nu a fost rănit. Acesta este al doilea atac asupra birourilor postului din februarie.

În Kupiansk, un oraș la est de Harkov, forțele ruse au aruncat o bombă glisantă asupra unui cartier rezidențial, provocând pagube pe scară largă, dar rănind doar două persoane.

O mare parte a orașului, care se află aproape de linia frontului, a fost evacuată pe măsură ce forțele ruse se apropie din nord.

Bombele cu planare sau glisante sunt muniții grele care sunt echipate cu sisteme de ghidare și aruncate din aeronave în spatele liniilor frontului. Este dificil să se facă față atacurilor provocate de acest tip de bombe, iar forțele ruse le-au folosit cu un efect devastator împotriva apărării ucrainene de peste linia frontului.

În total, Rusia a tras aproape 20 de rachete în ținte ucrainene și a lansat peste 100 de drone, au declarat autoritățile. Jumătate dintre rachete și aproape jumătate dintre drone au fost doborâte, susțin oficialii de la Kiev.

La rândul său, Ucraina a îndreptat 11 drone către ținte rusești, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

În februarie, Kremlinul și Casa Albă, precum și autoritățile ucrainene, au anunțat cadrul pentru o încetare limitată a focului care ar restricționa atacurile asupra infrastructurii energetice, cum ar fi centralele electrice, liniile de transport și substațiile. Moscova și Washingtonul au anunțat, de asemenea, un acord pentru limitarea activității militare în regiunea Mării Negre.

Cu toate acestea, forțele ucrainene și ruse au continuat să tragă unul asupra celuilalt cu drone și rachete, aproape toată noaptea.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că în ultima săptămână Rusia a lansat împotriva Ucrainei peste 1.460 de bombe aeriene ghidate, aproape 670 de drone de atac și peste 30 de rachete.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul vrea reorganizarea poliției: mai mulți oameni pe teren și reacție mai rapidă la solicitări

Un polițist de patrulare pe un traseu din R. Moldova, asigurând siguranța rutieră.
Un polițist de patrulare pe un traseu din R. Moldova, asigurând siguranța rutieră.

Guvernul de la Chișinău a aprobat un proiect de restructurare a poliției naționale, care prevede organizarea acesteia în direcții regionale. Proiectul include și transferarea unor polițiști pe teren, pentru a asigura o reacție mai rapidă la solicitări și pentru a economisi resurse.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, autori ai proiectului aprobat în ședința de Guvern din 3 aprilie, spun că actualul sistem polițienesc nu își folosește eficient forțele și resursele din cauza fragmentării organizatorice.

„Prea multe entități teritoriale de poliție”

„Poliția Republicii Moldova este reprezentată în teritoriu de un număr neîndreptățit de mare de entități teritoriale de poliție”, se arată în proiectul aprobat de Guvern.

În Republica Moldova, cu o populație de 2,6 mil. de locuitori, sunt 34 de inspectorate teritoriale de poliție, două direcții de poliție – în mun. Chișinău și în UTA Găgăuzia și câteva subdiviziuni specializate.

Autorii dau exemplul României, cu o populație de peste 19 milioane locuitori și o suprafață de 7 ori mai mare ca a Republicii Moldova, și care are 41 de inspectorate județene de poliție și o direcție de poliție a capitalei.

Autorii proiectului propun ca poliția R. Moldova să fie organizată în direcții regionale de poliție (Nord, Centru și Sud), fiecare cu inspectorate teritoriale de poliție în subordine.

Pe lângă aceste subdiviziuni teritoriale, în municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia vor activa, în continuare direcțiile teritoriale de poliție.

Mai mulți polițiști pe teren

Același proiect prevede transferarea unor polițiști care se ocupau de sarcini administrative în patrule operative. Autoritățile speră că acest lucru va permite poliției să răspundă mai rapid la solicitări, estimând o reducere a timpului de reacție cu 15 minute.

În prezent, un polițist aflat aproape de locul faptei poate să nu intervină dacă aceasta se află în altă circumscripție, iar pentru a remedia acest aspect, se va aplica principiul „cea mai apropiată patrulă”, în care fiecare solicitare va fi preluată de echipajul cel mai apropiat, indiferent de raion.

Reforma aprobată de Guvern mai include și delimitarea competențelor dintre poliție și carabinieri. Poliția va răspunde de menținerea ordinii și siguranței publice, iar carabinierii vor interveni în situații speciale, atunci când e nevoie de ajutor suplimentar și vor avea ca principală misiune gestionarea evenimentelor publice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a demisionat la solicitarea premierului Recean

Anatolie Falca a ocupat funcția de director al ANP din noiembrie 2021.
Anatolie Falca a ocupat funcția de director al ANP din noiembrie 2021.

Premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, pe fundalul scandalului privind eliberarea unor deținuți condamnați pe viață.

Șeful cabinetului de miniștri menționează într-o postare pe Facebook, pe 4 aprilie, că „ANP este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple.”

La scurt timp după publicarea postării, Anatolie Falcă, a demisionat. Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, a ocupat funcția respectivă din noiembrie 2021.

Ministerul Justiției a emis ordin privind asigurarea interimatului instituției de către Alexandru Adam.

Tot astăzi, 4 aprilie, Curtea de Apel Nord a anulat decizia primei instanțe prin care Alexandr Sinigur, condamnat inițial la închisoare pe viață, a ieșit condiționat la libertate înainte de termen. Acesta a fost reținut și dus la penitenciar.

Anunțul premierului privind demisia lui Falca vine la câteva ore după ce deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind acuzată că a fost autoarea unor amendamente care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață.

PAS a anunțat că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului a votat o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.

Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Europa dă vina pe Putin pentru lipsa unui armistițiu în Ucraina

La reuniunea miniștrilor de externe NATO, la Bruxelles, 4 aprilie 2025
La reuniunea miniștrilor de externe NATO, la Bruxelles, 4 aprilie 2025

Mai mulți miniștri de externe europeni au spus la o reuniune NATO la Bruxelles pe 4 aprilie că președintele rus, Vladimir Putin, este de vină pentru că un armistițiu în Ucraina mediat de SUA nu a intrat în vigoare, Washingtonul arătându-se și el tot mai sceptic față de intențiile Kremlinului.

Vorbind în cea de-a două zi a reuniunii ministeriale a NATO, ministrul britanic de externe, David Lammy, l-a acuzat direct pe Putin, spunând că liderul rus „continuă să tragă de timp, să creeze confuzie”, în loc să accepte un acord de încetare a focului pe care Ucraina deja l-a semnat.

„Ar putea accepta o încetare a focului chiar acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populația civilă și infrastructura energetică”, a declarat Lammy.

Aliații din NATO încearcă să prezinte un front unit în fața invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dar țările europene se simt marginalizate.

Președintele SUA, Donald Trump, a făcut o prioritate din oprirea războiului, de la începerea celui dea-l doilea său mandat în urmă cu puțin peste două luni, trimițând rapid oficiali de rang înalt la Moscova, Kiev și în alte capitale pentru a obține un acord de pace.

Totuși, luna trecută, Moscova a respins o propunere a SUA privind o încetare completă a focului pe o perioadă de 30 de zile. Deși Ucraina și Rusia au convenit asupra unei opriri limitate a atacurilor asupra infrastructurii energetice, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii.

Ministra de externe germană, Annalena Baerbock, și secretarul de stat american, Marco Rubio, sosind la convorbiri, în marginea reuniunii ministeriale NATO, la Bruxelles, în timp ce miniștrii de externe francez și britanic Jean-Noel Barrot (stânga) și David Lammy, îi urmează.
Ministra de externe germană, Annalena Baerbock, și secretarul de stat american, Marco Rubio, sosind la convorbiri, în marginea reuniunii ministeriale NATO, la Bruxelles, în timp ce miniștrii de externe francez și britanic Jean-Noel Barrot (stânga) și David Lammy, îi urmează.

Mai mulți miniștri de externe prezenți la reuniunea NATO au cerut stabilirea unor termene-limită în care Rusia să accepte un acord, iar ministra germană de externe, Annalena Baerbock, l-a acuzat pe Putin că a făcut până acum „doar promisiuni deșarte”. Ea a spus că liderul rus „trage de timp, formulând constant noi condiții”.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat jurnaliștilor la Bruxelles, pe 4 aprilie, că este „o chestiune de săptămâni, nu de luni” până când Washingtonul va ști clar dacă Rusia este cu adevărat interesată de pace.

„Răspunsurile lor ne vor arăta foarte curând dacă sunt serioși în privința unui proces real de pace sau dacă e doar o strategie de amânare”, a spus Rubio, adăugând că președintele american nu va accepta vreo amânare.

În ceea ce pare a fi o tentativă de a repara relațiile care s-au tensionat, Putin l-a trimis săptămâna aceasta la Washington pe emisarul său, Kirill Dmitriev. Trump a încercat să refacă relația cu Rusia după o perioadă glaciară din timpul administrației Biden, dar s-a arătat în ultima săptămână „furios” și „enervat” pe Putin.

Presiunea asupra Rusiei trebuie mărită

La reuniunea NATO de la Bruxelles, diplomații europeni au spus că presiunea asupra Rusiei trebuie mărită, încercând să-l convingă, prin Rubio, pe președintele american să fie mai aspru cu Putin.

Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, așezat alături de Lammy la Bruxelles, a declarat că Rusia „datorează un răspuns Statelor Unite” pentru că nu a acceptat propunerea americană de încetare a focului.

„Rusia ezită, continuă atacurile asupra infrastructurii energetice și comite crime de război”, a spus Barrot, încheind: „Fie că este un «da», fie că este un «nu», trebuie să fie un răspuns rapid”.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a abordat și modul în care poate fi susținută Ucraina până la sfârșitul războiului și după aceea.

Răspunzând unei întrebări adresate de RFE/RL despre poziția alianței în privința rolului Ucrainei la masa negocierilor, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că angajamentele de sprijin financiar pentru Kiev sunt esențiale pentru consolidarea poziției Ucrainei.

„Vreau să reafirm că [Ucraina] trebuie să se afle într-o poziție cât mai puternică posibil”, a spus Rutte.

Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în prezent, majoritatea aliaților europeni doresc măcar garanții că livrările de arme din partea SUA vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.

Pe de altă parte, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut și ca grupul de la Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Marea Britanie a prezidat ultima reuniune, în februarie, iar următoarea, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi co-prezidată de Marea Britanie și Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul a modificat de urgență legea amnistiei și Codul penal privind detenția pe viață

Potrivit noii legi, un deținut condamnat la închisoare pe viață nu va putea obține concomitent comutarea detenției pe viață în pedeapsa cu închisoare pe 30 de ani, ca mai apoi să obțină eliberarea condiționată înainte de termen.
Potrivit noii legi, un deținut condamnat la închisoare pe viață nu va putea obține concomitent comutarea detenției pe viață în pedeapsa cu închisoare pe 30 de ani, ca mai apoi să obțină eliberarea condiționată înainte de termen.

Parlamentul a adoptat vineri, 4 aprilie, o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată lege amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare.

Proiectul de lege a fost adoptat cu votul a 54 de deputați PAS, în vreme ce parlamentarii din opoziția comunistă și socialistă s-au abținut de la vot, însă au permis ca inițiativa să fie adoptată în două lecturi.

Adoptarea acestui proiect de lege a fost precedată de dezbateri și schimburi de replici între deputații din opoziție și cei de la putere. Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac a spus că legea amnistiei „a fost modificată după bunul plac”, numind situația „un exemplu când nu trebuie să o faceți”.

Deputații BCS au cerut și audierea ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pe acest caz, însă propunerea nu a fost susținută de majoritatea parlamentară PAS.

Noile prevederi stipulează că un deținut condamnat la închisoare pe viață nu va putea obține concomitent comutarea detenției pe viață în pedeapsa cu închisoare pe 30 de ani, ca mai apoi să obțină eliberarea condiționată înainte de termen.

Autorul proiectului de lege, deputatul Igor Chiriac, a precizat că noile prevederi vor fi aplicate inclusiv în cazul persoanelor care deja au fost eliberate în baza vechii interpretări sau au beneficiat de comutarea pedepsei. Parlamentarul a precizat că modificările vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

În cazul modificării Codului Penal, proiectul de lege a fost adoptat într-o singură lectură. Printre reglementările introduse de parlamentarii PAS, se numără și un nou mecanism de eliberare a deținuților, care prevede că aceștia vor putea părăsi penitenciarul doar după ce în această privința eliberării lor s-a pronunțat Curtea de Apel, și nu instanța de fond cum este stabilit în prezent.

Modificările au fost aprobate după ce cu câteva ore mai devreme, PAS a anunțat că o exclude din partid pe deputata Olesea Stamate, despre care a spus că a fost autoarea amendamentelor la legea privind amnistia cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței R. Moldova.

Acele amendamente, adoptate în 2022, care au fost votate „din cauza unui abuz de încredere”, spune formațiunea, au permis ca mai mulți condamnați închiși pe viață, pentru crime grave, să fie eliberați din penitenciare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS, i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul. În replică, fosta președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a spus că primește cu „înțelegere” decizia de excludere, dar a negat acuzațiile care i s-au adus, afirmând că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

PAS a spus că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” a situației și a cerut instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Rusia a expulzat trei diplomați ai Ambasadei Republicii Moldova de la Moscova

Ambasada R. Moldova la Moscova. Imagine de arhivă
Ambasada R. Moldova la Moscova. Imagine de arhivă

Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat vineri, 4 aprilie, că va expulza trei angajați ai Ambasadei R. Moldova în Rusia, ca răspuns la o decizie a Chișinăului de a expulza trei diplomați ruși, care ar fi fost implicați în fuga deputatului pro-rus Alexandr Nesterovschi în stânga Nistrului.

Într-un comunicat de presă, Ministerul rus al Afacerilor Externe spune că l-a convocat pe ambasadorul moldovean în Rusia, Lilian Darii, și i-a înmânat o notă de protest față de decizia autorităților moldovene din 31 martie privind expulzarea diplomaților ruși.

Moscova a respins acuzațiile de amestec al Ambasadei Rusiei în treburile interne ale R. Moldova și a susținut că misiunea diplomatică funcționează strict în baza Convenției de la Viena.

Ministerul moldovean de Externe a confirmat convocarea ambasadorului Lilian Darii și a spus că cei 3 colaboratori ai Ambasadei R. Moldova de la Moscova urmează să revină în țară.

Chișinăul a decis expulzarea a trei diplomați ruși din R. Moldova, după ce Serviciul de Informații și Securitate a dezvăluit că misiunea diplomatică, cu ajutorul și coordonarea serviciilor speciale ruse, l-a ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare cu executare în prima instanță, să se refugieze în stânga Nistrului.

Potrivit SIS, reprezentanții ambasadei l-ar fi transportat pe Nesterovschi într-un automobil cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, pe 19 martie. În aceeași zi, deputatul a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă și crearea condițiilor pentru finanțarea ilegală a unui partid.

Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a calificat expulzarea diplomaților ruși drept „o lovitură puternică asupra relațiilor bilaterale și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei

Deputata Olesea Stamate, la tribuna Parlamentului, când încă era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, iulie 2023.
Deputata Olesea Stamate, la tribuna Parlamentului, când încă era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, iulie 2023.

Deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, a fost exclusă vineri, 4 aprilie, din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind acuzată că a fost autoarea unor amendamente care au permis eliberarea mai multor deținuți condamnați pe viață.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS i-a cerut lui Stamate să-și depună mandatul de deputat. Decizia de excludere a fost luată de Biroul Permanent Național PAS.

Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Stamate nu a precizat dacă își va depune sau nu mandatul de deputat.

Într-un comunicat de presă, partidul de guvernământ spune că „din cauza unui abuz de încredere” în 2022 a votat o lege modificată de Stamate „a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”.

Amendamentele votate atunci, potrivit formațiunii, au permis ca în ultimele zile, din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.

PAS anunță că, pentru a opri ceea ce numește posibilitatea de abuz în baza legii amnistiei din 2022, în ședința de vineri a Parlamentului va vota o lege de interpretare, care să excludă posibilitatea ca cei condamnați pe viață să beneficieze de două opțiuni concomitent, adică de reducerea pedepsei, urmată de eliberarea condiționată.

Formațiunea spune că va reveni și cu alte decizii în urma unei „analize comprehensive” și cere instituțiilor de drept să investigheze persoanele implicate în acest proces.

Subiectul eliberării condamnaților la închisoare pe viață pentru crime deosebit de grave a luat amploare după ce doi deținuți, considerați unii dintre cei mai temuți criminali din R. Moldova din anii 1990 și începutul anilor 2000, Alexandr Sinigur și Iurie Radulov, au ieșit din închisoare. Cei doi au fost acuzați de crime și asasinate la comandă în R. Moldova, Ucraina și România.

Presa de la Chișinău a scris că Sinigur a fost reținut din nou pe 4 aprilie de polițiști, fiind vizat într-un alt dosar, fiind bănuit de omor, în vreme ce Radulov a părăsit deja țara.

Olesea Stamate este a doua deputată care este exclusă din rândurile PAS, după Victoria Cazacu, deputată în privința căreia l-a fel, PAS i-a cerut demisia din funcție, după ce fiica sa a fost implicată într-un dosar de corupție la Aeroportul Internațional Chișinău.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG