La microfon, Radu Benea. Bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
O săptămână tensionată la Chișinău, unde duminica trecută erau doi președinți și două guverne. Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au format majoritatea parlamentară și au numit un nou guvern, care a fost contestat însă de precedenta guvernare a democraților. Premierul democrat a anunțat alegeri anticipate, primind atribuții provizorii de șef de stat de la Curtea Constituțională. Parlamentul, prin votul noii majorități, a constatat uzurparea puterii în stat și a declarat guvernul precedent al democraților în afara legii. Alte teme ale ediției: la Tiraspol a fost marcată Ziua Europei. Și... despre GULAG și încercările de „glorificare” a trecutului sovietic, în dialog cu scriitoarea din Rusia, Ludmila Ulițkaia.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
***
Parlamentul Republicii Moldova, prin voturile deputaților socialiști și Blocului ACUM, au adoptat duminică, 9 iunie, o declarație prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare a Partidului Democrat. Noua majoritate parlamentară, care a instalat sâmbătă un nou guvern și un nou premier – pe Maia Sandu, copreședinta ACUM -, a declarat în afara legii guvernul precedent al democraților condus de Pavel Filip.
Declarația a urmat deciziei lui Filip, emisă tot duminică, de a dizolva Legislativul și de a organiza alegeri parlamentare anticipate, pe 6 septembrie, după ce a primit împuterniciri provizorii de șef de stat de la Curtea Constituțională. Dar Parlamentul a anulat această hotărâre a magistraților Curții, ca și toate celelalte decizii ale acesteia din zilele trecute, care declarau neconstituționale legile, hotărârile și alte decizii ale Parlamentului, inclusiv numirea guvernului. Parlamentul a acuzat Curtea Constituțională de tentativă de uzurpare a puterii în stat în favoarea Partidului Democrat.
Duminică, democrații au organizat în centrul Chișinăului, precum și la mai multe instituții de stat manifestații în sprijinul guvernării lor, spunând că nu vor admite ca noii miniștri, învestiți în funcții cu o zi mai devreme, să-și ocupe fotoliile, ignorând apelul noii majorități parlamentare la un transfer pașnic al puterii.
În ajun, procesul formării unei noi guvernări între Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM a fost salutat de ambasadele Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse. Uniunea Europeană a îndemnat forțele politice de la Chișinău la calm și reținere. Mai multe despre firul evenimentelor de săptămâna trecută în legătură cu criza politică de la Chișinău, imediat, după sinteza știrilor.
La începutul săptămânii trecute, după discuții purtate Chișinău, vicepremierul rus Dmitri Kozak a făcut o scurtă vizită la Tiraspol. El a spus că Moscova va continua să sprijine regiunea transnistreană, așa încât locuitorii acesteia „să se simtă confortabil, atât cât este posibil în actualele condiții”. „De 30 de ani Rusia sprijină Transnistria, pentru că aici locuiesc cetățenii noștri, compatrioții noștri care au nevoie de susținere”, a spus Kozak, după discuții cu liderul administrației separatiste Vadim Krasnoselski. Totodată, vicepremierul rus a menționat că Transnistria „se află într-o situație complicată în legătură cu faptul că statutul său nu este reglementat și, de aceea, are nevoie de un sprijin corespunzător”.
În timp ce Dmitri Kozak se afla la Tiraspol, marți, 4 iunie, la Chișinău, premierul de atunci în exercițiu Pavel Filip a extins decizia protocolară privind circulația trenurilor marfare prin regiunea transnistreană până la sfârșitul anului. Mecanismul din 2012 prevede vămuirea mărfurilor transportate în regiune pe calea ferată la stația „Bender-2”, din satul Varnița, și stația „Râbniţa”. Decizia protocolară, extinsă periodic de Chișinău, a fost contrasemnată de liderul administrației secesioniste din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski. Totodată, Chișinăul a extins cu șase luni și mecanismul de import a produselor petroliere în regiunea transnistreană prin punctul de trecere „Novosaviţcaia-Cuciurgan”, produse vămuite tot la postul „Bender 2”.
În aceeași zi, 4 iunie, la Tiraspol, liderul administrației Vadim Krasnoselski a semnat o dispoziție referitoare la ceea ce el a numit „cetățenii străini” care locuiesc permanent în localitățile regiunii transnistrene și aflate provizoriu, potrivit lui, sub controlul Republicii Moldova. Decizia simplifică trecerea locuitorilor acestor sate prin punctele de trecere și control transnistrene. Referința la o lege mai veche privind frontiera de stat a autoproclamatei republici transnistrene prin care Tiraspolul pretinde asupra mai multor localități moldovene din Zona de Securitate de la Nistru a nemulțumit autoritățile de la Chișinău. Vicepremierul pentru reintegrare Cristina Lesnic s-a întâlnit, joi, 6 iunie, cu șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, cerându-i să ia o atitudine „mai tranșantă” față de acțiunile cu caracter provocator, cum le-a numit, ale administrației de la Tiraspol și să contribuie la „evitarea fenomenului de instabilitate în regiune”. Chișinăul cere demontarea noilor posturi de control transnistrene în zona de securitate, instalate ilegal, și încetarea activităților distructive, cum le-a numit, ale părții transnistrene privind instalarea unei așa-numite „granițe de stat” în Zona de Securitate de la Nistru.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că va organiza un referendum asupra posibilei aderări a țării la NATO – perspectivă criticată vehement de Rusia. Aflat la Bruxelles, la începutul săptămânii trecute, în prima sa vizită oficială, Zelenski a declarat Europei Libere că Ucraina este o țară suverană care-și poate alege alianțele, indiferent de criticile din afară. „Trebuie să informăm fiecare ucrainean despre ce este NATO și, când sunt pregătiți, vom ține un referendum și Ucraina cu siguranță va intra în NATO”, a spus Zelenski. La întâlnirile oficiale de la Bruxelles, pe 4 iunie, Zelenski a reafirmat că va continua strategia predecesorului său Petro Poroșenko de integrare a Ucrainei în NATO și Uniunea Europeană.
Aceasta a fost sinteza principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, la microfon Radu Benea și vă reamintesc că ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene, la Radio Europa Liberă, în care discutăm despre principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Evoluțiile de la Chișinău sunt în plină desfășurare, după ce criza politică a căpătat o turnură neașteptată, vineri, ajungând în preajma termenului limită la care, după alegerile din 24 februarie, deputații noi aleși în Parlament mai puteau forma o majoritate și numi guvernul. Să amintim însă cum s-au derulat evenimentele.
Sâmbătă, 8 iunie, la Chișinău s-a constituit o nouă majoritate parlamentară între Partidul pro-rusesc al Socialiștilor și Blocul pro-occidental ACUM, care dețin împreună 61 de mandate. Într-o ședință extraordinară a Parlamentului, a fost ales spicherul Legislativului, Zinaida Greceanîi, care este și lidera socialiștilor, a fost ales un nou premier – Maia Sandu, copreședinta ACUM și lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, precum și un nou cabinet de miniștri din reprezentanți ai ambelor fracțiuni. Noii membri ai guvernului au depus jurământul chiar în sala de ședințe a Parlamentului, iar președintele Igor Dodon, liderul neformal al socialiștilor, a semnat decretul de învestire a guvernului.
Președintele Igor Dodon și noul premier Maia Sandu au îndemnat fosta guvernare democrată să asigure transferul pașnic al puterii. Formând majoritatea parlamentară, deputații socialiști și ai blocului ACUM au semnat o declarație în care constată caracterul „capturat” al statului și se obligă să adopte un șir de legi menite să scoată instituțiile statului de sub controlul „oligarhic”. Tot sâmbătă, Parlamentul i-a demis pe directorii Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate, și a readus Serviciul Protecție și Pază de Stat în subordinea șefului statului.
Toate deciziile au fost adoptate în pofida anunțului făcut în dimineața aceleiași zile de către Curtea Constituțională, potrivit căreia termenul limită de formare a majorității și a guvernului expirase cu o zi mai devreme, vineri, 7 iunie. Vineri, la încheierea termenului limită stabilit de Curte, magistrații au decis să răspundă la întrebarea adresată mai demult de președintele Igor Dodon și anume începând cu ce dată șeful statului ar putea anunța alegeri anticipate, dacă Parlamentul este nefuncțional. Anterior, Dodon a spus cu diferite ocazii că, potrivit Constituției, termenul limită expiră după trei luni de la validarea mandatelor, adică duminică, 9 iunie. În decizia sa, însă, Curtea a indicat că trei luni înseamnă 90 de zile, scurtând astfel cu două zile termenul vehiculat până atunci de șeful statului și deputați. Concluzia Curții a fost respinsă de șeful statului și deputații socialiștilor și .
Sâmbătă, magistrații Curții au emis și alte câteva decizii prin care declarau neconstituționale numirea premierului Maia Sandu și a guvernului, precum și orice alte legi și decizii ale Parlamentului. Pe de altă parte, deputații au adoptat o declarație în care acuză Curtea Constituțională de „tentativă de uzurpare a puterii de stat” în favoarea fostului partid de guvernământ al democraților și a liderului acestuia Vlad Plahotniuc.
La rândul său, liderul PD, Vlad Plahotniuc, precum și fostul premier Pavel Filip, și el un fruntaș al democraților, au declarat că nu vor admite instalarea noilor miniștri și au spus că tot ce s-a petrecut în Parlament este ilegal și că seamănă a lovitură de stat. Plahotniuc a acuzat socialiștii că ar fi finanțați din Federația Rusă, iar pe Dodon – de înaltă trădare, susținând că i-ar fi propus să semneze un acord secret privind federalizarea Republicii Moldova.
Acuzațiile liderului democraților au fost respinse de șeful statului și de socialiști. A urmat și replica vicepremierului rus Dmitri Kozak, care s-a aflat la Chișinău la începutul săptămânii trecute, în același timp cu înalți demnitari europeni și americani. Oficialul rus l-a acuzat de minciună pe Plahotniuc, spunând că acțiunile fostei guvernări „așa-zis democrate” de la Chișinău sunt „vădit criminale”. Kozak a spus că, de fapt, „Plahotniuc a propus încheierea unor înțelegeri secrete între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, cu angajamentul ultimului de a schimba diametral opus vectorul politicii externe a Moldovei de la Vest spre Est”. „Știm cu siguranță că toate aceste propuneri au fost în mod categoric respinse”, a spus Kozak jurnaliștilor, menționând că „devin și mai limpezi cerințele oamenilor, adesea cu convingeri politice opuse, privind necesitatea eliberării Moldovei de sub ocupația unui regim criminal”.
Procesul formării unei majorități parlamentare și a guvernului a fost salutat, pe parcursul zilei de 9 iunie, de reprezentanțele diplomatice ale Federației Ruse, Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii la Chișinău. După ședința extraordinară a Parlamentului, sâmbătă, o declarație a emis și oficiul de politică externă a Uniunii Europene, de la Bruxelles. Uniunea Europeană a îndemnat la „calm și reținere”. „Reprezentanții aleși democratic trebuie să găsească o soluție prin dialog. Uniunea Europeană își reafirmă dorința de a coopera cu Republica Moldova pentru a susține un proces serios de reforme, mai ales când vine vorba de lupta cu corupția și conflictele de interese, garantarea independenței justiției și depolitizarea instituțiilor statului”, se spune în declarația citată, amintindu-se că prioritatea Uniunii Europene este adoptarea de măsuri care să „aducă un câștig tangibil cetățenilor moldoveni”.
Duminică, după ce la Chișinău s-a ajuns să fie doi șefi de stat și două guverne, un îndemn la dialog, respectarea democrației și a statului de drept a lansat și președintele României, Klaus Iohannis. Acestuia i s-a alăturat și guvernul de la București al social-democraților, formațiune considerată a fi un partener politic al Partidului Democrat de guvernare de la Chișinău. Guvernul de la București a dat un comunicat de presă, în care se spune că România, „ca stat care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și care susține ferm parcursul european al Republicii Moldova, face un apel la toate forțele politice să respecte procesul democratic și voința cetățenilor exprimată prin vot la alegerile din februarie 2019”. „Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de o soluție negociată politic care să le asigure prosperitatea, continuarea reformelor și consolidarea parcursului pro-european”, se mai arată în comunicatul guvernului român. Un apel la dialog a lansat și Consiliul Europei, care a cerut forțelor politice din Moldova să acționeze calm și în mod responsabil. „Respectarea principiilor statului de drept, ale democrației și ale drepturilor omului este esențială”, se arată într-un comunicat al Consiliului Europei.
Totodată, la Chișinău, mai multe ONG-uri reprezentative, membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic, au dat publicității o declarație în care se declară „consternate” de modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019. În opinia acestor organizaţii neguvernamentale, Curtea Constituțională și-a compromis rolul și s-a pus în serviciul unui singur partid, motiv pentru care i-a cerut Curții să-și retragă toate deciziile emise în ultimele zile. Mai mult, Platforma a constatat că deciziile Curții au fost luate fără respectarea procedurilor de bază, cum ar fi consultarea părților implicate sau anunțarea ședințelor în care se ia o decizie.
***
Europa Liberă: Așa cum anunțam la începutul emisiunii, la Tiraspol, pe 4 iunie, a fost marcată Ziua Europei. Un eveniment organizat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și care s-a desfășurat în aer liber, în scuarul Universității „Taras Șevcenko”. Este treia oară când la Tiraspol este instalat așa-zisul „Orășel european”, prima ediție având loc în 2013, iar cea de a doua – anul trecut. Corespondenții noștri relatează că sute de oameni au vizitat corturile special amenajate ale ambasadelor europene, care și-au prezentat cultura și bucătăria țărilor lor. Au fost organizate prezentări ale proiectelor de asistență ale Uniunii Europene, inclusiv cele destinate ambelor maluri ale Nistrului, expoziții de fotografii și concursuri cu premii. Studenții s-au arătat interesați de cele mai populare destinații turistice și au putut afla mai multe despre proiecte culturale și oportunități de studii în Europa. Vizitatorii au putut să-și testeze cunoștințele de limbi străine și au savurat muzica. Iată ce ne-a spus ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko:
„Este deja a doua oară când venim (la Tiraspol) cu ocazia Zilei Europei. Și suntem foarte bucuroști să constatăm acest viu interes pe care îl manifestă tânăra generație, dar și, în general, locuitorii Tiraspolului. Suntem bucuroși că avem posibilitatea să le povestim oamenilor despre Uniunea Europeană, despre cultura și știința din țările UE și despre cum trăiesc oamenii în aceste țări. Povestim și despre programe cum este cel de Susținere a Măsurilor de Promovare a Încrederii, despe Acordul de liber schimb între Republica Moldova și UE, de ale cărui avantaje se bucură și firmele din Transnistria. Prin intermediul unor programe ca Erasmus, de exemplu, tinerii au posibilitatea să învețe o perioadă într-una din universitățile din țările UE.”
A declarat Europei Libere șeful Delegației permanente a Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, la manifestația de la Tiraspol.
Iată și opiniile, impresiile unor vizitatori ai „Orășelului european”:
„Mie, ca unui viitor student, mi-a plăcut foarte mult Clubul Erasmus. Am aflat lucruri noi, dar și amănunte utile în legătură cu planurile mele de viitor.”
„ Îmi închei studiile și am fost invitat în calitate de voluntar, ca să pot practica limba învățată. Așa că am venit să dau o mână de ajutor.”
„Astăzi, avem posibilitatea să aflăm mai multe despre posibilitățile existente. Ni se explică foarte bine toate aceste lucruri.”
„Aflăm mai multe despre Europa.”
„Este curios cum trăiește lumea astăzi. De exemplu, cei din Uniunea Europeană: economia, comerțul, educația.”
„O atmosferă foarte binevoitoare și o mare de emoții pozitive. Sunt materiale și în engleză, și în rusă. Sunt curioase informațiile despre atracțiile turistice din lume. Este interesant să cunoști lumea! 00:46 Vreau să ajung neapărat în Cehia. Franța este foarte atractivă. Aș vrea, probabil, să ajung peste tot, dar, mai întâi, aș începe în Cehia.”
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană, de Ziua Europei, la Tiraspol.
***
Europa Liberă: Șefi de stat și de guvern occidentali au marcat, săptămâna trecută, în sudul Marii Britanii și în nordul Franței, alături de veterani, 75 de ani de la operațiunea de debarcare a aliaților în Normandia, cunoscută și ca D-Day. A fost una din cele mai mari operațiuni aliate din cel de-al Doilea Război Mondial împotriva Germaniei naziste la care au participat peste 150 de mii de militari ai forțelor aliate și peste 7000 de nave. Mii de oameni au murit de ambele părți și confruntarea, potrivit istoricilor, a constituit un moment de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial.
75 de ani de la operațiunea aliată din Normandia
Aniversarea a cauzat însă comentarii la Moscova, unde purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a atras atenția că debarcarea aliaților în Normandia nu ar fi reprezentat un punct de cotitură în război, dacă nu s-ar fi bazat pe victoriile sovieticilor asupra Germaniei naziste, mai ales în bătăliile de la Stalingrad și Kursk.
Cu cinci ani în urmă, președintele rus Vladimir Putin fusese invitat la ceremoniile marcând 70 de la debarcarea aliată, dar nu și anul acesta.
Aflându-se la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, Putin a explicat, nu fără iritare, de ce a lipsit de la festivitățile din Normandia: „De ce ar trebui să fiu neapărat invitat undeva? Ce sunt eu, un general de nuntă? Îmi sunt de ajuns aici și treburile mele”, a spus liderul de la Kremlin.
În comentariile ce au urmat, istorici ruși au amintit că în ciuda propagandei sovietice care diminua considerabil rolul aliaților și contribuția lor la victoria asupra Germaniei naziste, liderul de atunci de la Kremlin, Iosif Stalin, a recunoscut, la o întâlnire cu diplomații occidentali, că fără sprijinul țărilor aliate URSS ar fi pierdut războiul.
În Rusia zilelor noastre cultul lui Iosif Stalin reînvie, fiind încurajat de autorități. Milioane de oameni au fost executați de regimul lui Stalin, trimiși în Gulag sau lagăre de muncă din Siberia și Kazahstan. Cu toate acestea, la diverse manifestații în Rusia și mai ales cele legate de trecutul sovietic, pot fi văzute tot mai des portretele lui Stalin cu inscripții nostalgice.
„Gulagul – mașinăria de tocat oameni” a fost tema unei recente dezbateri publice, organizată de Europa Liberă, la Ialoveni, în cadrul proiectului AntiNostalgia. Cu aceasta ocazie, colegii mei Iulian Ciocan și Alexandru Bordian – ambii jurnaliști și scriitori – i-au adresat mai multe întrebări scriitoarei din Rusia Ludmila Ulițkaia, care abordează, în scrierile sale, probleme ale Gulagului și ale impactului asupra destinelor umane.
Europa Liberă: Ludmila Evghenievna, e uşor de presupus de ce au nevoie de GULAG istoricii sau ziariştii. Dar de ce au nevoie de GULAG scriitorii? E mai profitabilă perspectiva literatului?
Ludmila Uliţkaia: Mi-e greu să vă răspund deoarece există aici un amănunt foarte important. Chestia e că pentru oamenii din generaţia mea GULAG nu e un lucru abstract, nu e o teorie, ci chiar o parte a istoriei familiilor. Ultimul roman pe care l-am scris – Scara lui Iakov -, e dedicat bunicului meu care a stat la închisoare de trei ori şi care, din fericire, a supravieţuit ultimei încarcerări şi a fost eliberat în 1955 şi a reuşit să trăiască o vreme în libertate. Am aici pe perete o poză care-l înfăţişează în închisoare, e fotografiat din faţă şi din profil. De aceea, să zici că GULAGUL e o chestiune teoretică… Desigur el poate fi studiat de istorici, sociologi şi demografi. E fără îndoială un material bogat, dar e şi o părticică profundă din vieţile noastre. În fiecare dintre noi există urmele sale încifrate şi poate deseori nu foarte evidente. Totuşi, frica cu care au trăit cîteva generaţii de oameni sovietici s-a înrădăcinat. De aceea, e o temă nevalorificată din punct de vedere social. E probabil foarte greu şi generaţia de azi vrea s-o evite, să n-o atingă. Bunăoară, procesul recent al lui Iuri Dmitriev e în fond despre aceasta, despre cum puterea se opune rememorării GULAG-ului şi cum vrea să-i convingă pe oameni că totul e bine. Adică n-au existat crime, totul a fost normal, erau nimiciţi duşmanii poporului, iar faptul că aceşti „duşmani” formau a patra parte din populaţie e trecut sub tăcere. De aceea, e un detaliu al vieţii din Rusia. Ori înţelegi despre ce e vorba, ori nu înţelegi. Dacă nu înţelegi, îţi este sortit să ai de-a face mereu cu această dilemă istorică. Iar singura modalitate să ieşi din acest impas etern e să treci totul prin propria conştiinţă.
Europa Liberă: Ludmila Evghenievna, ați menționat ultimul roman pe care l-aţi scris, „Scara lui Iakov”. Am putea afirma că în cărțile dumneavoastră, ca și în acest roman, una din ideile centrale este că GULAGUL deformează viața omului contemporan?
Ludmila Ulițkaia: Desigur. Bineînțeles, am putea să o considerăm una din ideile mele. Dar nu mi-am propus aceasta drept scop. Știți, a existat, la un moment dat, un anumit conflict interior între Șalamov și Soljenițîn. Ambii scriitori au arătat lumii această teribilă tragedie rusească. Soljenițîn considera că închisoarea îl face pe om mai puternic, mai rezistent în fața vieții, că omul obține o anumită experiență care poate să-i fie de folos în viața ulterioară. Șalamov, ai cărui ani de detenție au trecut în condiții incomparabil mai grele decât cele ale lui Soljenițîn, considera că experiența GULAG-ului nu poate fi utilă pentru viața normală a unui om, că acele condiții de închisoare și de ocnă doar îl distrug, îl umilesc pe om și îl aduc la starea de animal. Totul a fost spus prin acest conflict trasat în literatură. În cazul acesta sunt, desigur, de partea lui Șalamov. Există experiențe prin care omul ar fi bine să nu treacă.
Europa Liberă: Dar cum vedeţi nostalgia pentru trecutul sovietic? De ce este ea atât de puternică și când va dispărea din spațiul post-sovietic?
Ludmila Ulițkaia: Este o întrebare foarte interesantă. Acum cîteva zile am fost la teatrul „Sovremennik”. Este un teatru foarte bun, care îmi place foarte mult. E un teatru vechi care a jucat un rol foarte important în viața generației mele. Altădată era imposibil să procuri un bilet la acest teatru. Ei au montat un spectacol muzical. Au făcut-o foarte bine, sunt foarte multe fragmente din filme și cântece frumoase ale compozitorilor și autorilor talentați, de la Tariverdiev și Pahmutova, compozitori oficiali, până la Okudjava și Vîsoțki ale căror cântece în perioada sovietică nu erau interpretate în public. Deci, întreg spectacolul era pătruns de o dulce nostalgie. Am ieșit absolut stupefiată. Înțeleg că noi mereu ne amintim de tinerețea noastră ca despre ceva frumos, pentru că am fost tineri, puternici, veseli și pentru că atunci nu ne atinseseră încă o mulțime de tragedii și griji. Însă acest amestec, probabil, al nostalgiei după tinerețea ta, după timpul care a trecut, când eram atât de tineri și frumoși, dă, în general, o anumită înfrumusețare a acestui trecut… Am ieșit cu o senzație destul de apăsătoare, pentru că înțelegeam că toate acestea seamănă cu un compot dulce-acrișor. Pentru că este atât de plăcut, iar aceste cântece minunate, frumoase, pline de talent sunt interpretate foarte frumos. Ieși și te gândești: Doamne, prin acest spectacol ei ne-au povestit astăzi cât de bine a fost. Însă bine nu a fost, îmi amintesc doar imaginea în întregul ei. Prietenii mei stăteau la închisoare, viața era grea, extrem de falsă, puterea era scârboasă. Poți oare să spui despre putere mai bine decât Mandelstam: puterea e scârboasă ca mâinile unui bradobrei. Simțeam permanent aceste mâini pe gât, mai ales le simțeau foarte bine părinții și bunicii noștri. Greu de spus, de unde apare în psihicul uman această înduioșare și o amintire dulce despre toate astea. Cred că aici se află una din enigmele psihicului uman. Pentru a supraviețui trebuie să ai totuși un anumit sentiment al optimismului și al vigorii. Această senzație că în viitor va fi totul mai bine îl susține pe om și omul se orientează. Este ceva normal și corect. Suntem totuși oameni vii. Toată lumea vrea să supraviețuiască.
Europa Liberă: Ludmila Evghenievna, va putea Rusia să scape de autoritarism și de ceea ce mulți numesc „apucături imperiale”?
Ludmila Ulițkaia: Deocamdată, se pare că nu. Presupun că am avut o anumită șansă la începutul anilor ’90 când era cumva posibil să schimbăm puțin mersul istoriei. Astăzi ne aflăm într-o albie absolut tradițională de evoluție a istoriei rusești, a statalității ruse. Și aici nu trebuie să căutăm vinovatul. Știți, nu sunt fana puterii, nici a celei de azi, nici a oricărei alte puteri. Eu insist asupra dreptului omului particular, asupra faptului că există mereu un proces de confruntare între stat și om. De fapt, este un proces normal și firesc. Statul cere una, omul vrea altceva. Este ceva normal. Cred că în conștiința poporului este foarte adânc implantată această nevoie de o putere dură, de o mâna forte care este salutată. Procentul fatal de 86,14 la sută de acum câțiva ani reflectă, probabil, o stare profundă a lucrurilor, o situație reală din punct de vedere psihologic, psihic și demografic. Probabil, aceasta îi place poporului rus.
Europa Liberă: Dar acum e mai bine decât în perioada sovietică sau... Care e diferența?
Ludmila Ulițkaia: Aș zice că...
Europa Liberă: ...Din punct de vedere moral.
Ludmila Ulițkaia: Am impresia că Rusia, cel puțin din câte țin minte, nu a trăit niciodată atât de bine ca acum. În general, țara este prosperă. Nu aș putea spune că această bunăstare care, de fapt, scade mereu, se datorează puterii. Această bunăstare a apărut în pofida puterii. Pur și simplu, procesul civilizațional evoluează astfel încât în lume astăzi sunt mai puțini oameni flămânzi. În general, civilizația contemporană, totuși, a realizat câte ceva. Am în vedere acea regiune în care, să zicem, a învins civilizația creștină din care noi facem parte. Orientul are propriile sale legi, dar și în Orient oamenii au început să trăiască mai bine. China este prosperă. China, o țară veșnic flămândă, este astăzi în plină prosperitate. Este o tendință a procesului mondial – faptul că s-au dezvoltat tehnologiile, oamenii au învățat să producă alimente și să depindă mai puțin de climă și de natură. Este un proces general. Astăzi nu mai sunt atâtea epidemii care au existat, să zicem, cu o sută de ani în urmă. Medicina a realizat un mare salt, astăzi mortalitatea infantilă este aproape eliminată. Pe când, cu o sută de ani în urmă, a treia parte din copiii din întreaga lume nu ajungea nici până la vârstă de șapte ani. De aceea, faptul că omenirea trăiește mai bine nu poate fi pus la îndoială. Însă nu putem nega nici faptul că ea duce un mod de viață nebun și că pericolul autodistrugerii devine în fiecare an tot mai evident. Țara noastră și ea depune un efort foarte mare ca să apropie această catastrofă destul de reală. Rusia m-a interesat mereu prin faptul că în ea se întâmplă concomitent procese absolut contrare. De aceea, unul vede binele: băieți, e mai bine aici sau acolo. Altul observă fenomenele negative. Însă este vorba despre un organism viu în care totul se află în starea unui război permanent. De fapt, însăși viața umană este o luptă continuă și aici n-ai ce spune. Deoarece sunt un om bătrân, mă uit la tot ce se întâmplă în jurul nostru cu un mare interes și curiozitate. Și, sincer vorbind, mă îngrijorează felul în care omenirea va ieși din acea stare în care politicienii diferitor țări i-au aruncat pe oameni. Am putea să îi numim pe unii dintre ei, însă m-aș abține să o fac.
Europa Liberă: Scriitoarea rusă Ludmila Ulițkaia, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.
