Ştiri
Audierile în procesul lui Ilan Șor Cahul au fost amânate din nou
Curtea de Apel Cahul a admis miercuri, demersul avocatilor lui Ilan Sor privind efectuarea expertizei financiar-contabile si a programat urmatoarea ședinta pentru 17 decembrie, 2018. Şedinţele de la Curtea de Apel Cahul în dosarul lui Ilan Şor au loc cu uşile închise, decizia fiind luată la solicitarea procurorului pe caz, iar de fiecare dată susţinătorii primarului din Orhei organizează proteste în faţa instanţei. Şi de această dată câteva zeci de persoane, majoritatea de vărsta a treia, au scandat că vor o justiţie corectă pentru edilul din Orhei. Protestatarii au fost salutaţi de către Şor, care le-a mulţumit pentru susţinere.
Vezi ultimele știri
Încă o maternitate raională s-a închis. Sistemul de sănătate, în criză de neonatologi
Activitatea centrului perinatal de la Spitalul Raional Nisporeni este oprită de două săptămâni după ce a rămas fără neonatolog. Potrivit administrației, specialistul care a lucrat până acum avea peste 70 de ani și a ieșit la pensie. În R. Moldova, 29 din cei 114 neonatologi au peste 55 de ani.
După sistarea activității centrului perinatal, toate gravidele, parturientele și lăuzele din raionul Nisporeni sunt redirecționate direct de la domiciliu sau de la medicul specialist către Spitalul Raional Ungheni (aflat la circa 45 km de Nisporeni), care este un centru perinatologic de nivel II sau către Institutul Mamei și Copilului din Chișinău (la aproximativ 70 km), pentru cazurile care necesită asistență perinatală de nivel III.
Administrația instituției spune că transportarea pacientelor va fi asigurată de ambulanță, „cu respectarea indicațiilor medicale și a principiului celui mai redus timp de acces la instituția medicală de destinație”.
Vicedirectorul medical al Spitalului Raional Nisporeni, Alexandru Ciuș, a precizat pentru Europa Liberă că neonatologul a plecat la pensie, iar spitalul a depus de mai mulți ani demersuri către Ministerul Sănătății și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” să i se repartizeze un alt neonatolog, dar fără succes.
Peste o treime din neonatologi au peste 55 de ani
Criza de cadre și îmbătrânirea personalului medical sunt probleme cronice ale sistemului de sănătate. În ceea ce privește specialitatea de neonatolog – medicul care îngrijește nou-născutul în primele 28 de zile de viață – în R. Moldova activează 114 specialiști, 25 dintre care sunt în municipiul Chișinău.
De asemenea, 29 dintre medicii neonatologi din țară au vârsta de peste 55 de ani, adică se apropie de pensionare sau sunt deja la pensie și continuă să lucreze.
De exemplu, neonatologul de la Spitalul Raional Cantemir, Elena Țonev, are 78 de ani și 54 de ani de stagiu de muncă. Este printre cei șase medici neonatologi din sudul Moldovei.
Acum, după ce termină rezidențiatul, tinerii specialiști trebuie să lucreze 3 sau 5 ani în instituțiile în care sunt repartizați și primesc o indemnizație totală de 250.000 de lei dacă se angajează în provincie, unde e cel mai mare deficit de medici.
Dar noul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat recent că tinerii medici ar putea să nu mai fie obligați să meargă în teritoriu după studii.
Maternitatea de la Ștefan Vodă, închisă definitiv
Din 29 iunie și centrul perinatal de la spitalul raional Ștefan Vodă a fost închis. Motivele invocate de Ministerul Sănătății au fost numărul redus de nașteri care au loc aici anual și costurile mari pentru întreținerea secției. Gravidele au fost direcționate pentru nașteri la Spitalul Raional Căușeni.
După mai multe proteste ale femeilor din raionul Ștefan Vodă, noul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, a revizuit ordinul de suspendare a activității Centrului perinatal și a dispus ca acesta să își continue activitatea pentru 60 de zile.
În realitate, între 30 iulie și 11 septembrie, perioadă în care centrul a fost monitorizat de o comisie a Ministerului Sănătății, toate gravidele din Ștefan Vodă au transportate cu ambulanța să nască la Căușeni.
Comisia a anunțat că în circa o lună și jumătate au născut 30 de femei din Ștefan Vodă au născut la Căușeni (25 pe cale naturală și cinci, prin cezariană), iar încă una - pe drum, în ambulanță.
Comisia a recomandat ca nașterile să fie în continuare redirecționate la Căușeni, iar în spitalul din Ștefan Vodă să rămână doar cinci paturi ginecologice.
În prezent, în R. Moldova sunt 12 centre perinatale, care activează în jumătate din spitalele raionale. În ultimii ani, cu ajutorul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), toate aceste centre au fost dotate cu echipament medical modern, mobilier, truse și consumabile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Ecaterina Cheptănaru a câștigat concursul pentru șefia Teleradio Moldova
Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova” a ales-o pe producătoarea Ecaterina Cheptănaru în funcția de director general al companiei publice. Decizia din 22 septembrie vine în urma unui concurs de peste patru luni și verificarea candidaților de către Serviciul de Informații și Securitate.
Cu o experiență de peste 10 ani în mass-media, Cheptănaru i-a învins la interviul de angajare de marți pe alți doi candidați - Dorin Scobioală și Sergiu Sandulescu, în timp ce al treilea, Andrei Zapșa, s-a retras din concurs.
Rezultatele concursului arată că jurnalista a acumulat 8,76 puncte. Pe locul doi s-a situat jurnalistul Dorin Scobioală, cu 6,94 puncte.
Decizia nu este încă definitivă - Consiliul de Supraveghere urmează să o transmită pentru noi verificări la Centrul Național Anticorupție și la Autoritatea Națională de Integritate - o procedură care poate dura până la 15 zile.
Abia după aceste rezultate, Consiliul o va putea desemna pe Cheptănaru în funcția de directoare și semna cu ea contractul de muncă.
De ce a durat concursul
Concursul pentru funcția de director general al „Teleradio Moldova” a fost lansat după demisia, în luna mai, a lui Vladimir Țurcanu.
Acesta a demisionat cu 2,5 ani înainte de încheierea mandatului de 7 ani, spunând că își asumă în felul acesta responsabilitatea pentru punctajul mic oferit de juriul din R. Moldova reprezentantelor României și Ucrainei în finala concursului muzical Eurovision, de la Viena, din 16 mai.
Concursul de angajare a unui nou director general a fost anunțat aproape imediat, iar la proba de interviu preconizată inițial pe 17 iulie au fost admiși patru candidați: Andrei Zapșa, Sergiu Sandulescu, Dorin Scobioală și Ecaterina Cheptănaru.
Procedura a fost însă suspendată în aceeași zi, după ce Serviciul de Securitate și Informații (SIS) a cerut verificarea suplimentară a candidaților, obligați să completeze declarații prealabile, inclusiv despre avere și interese.
În urma verificărilor, SIS a identificat „factori de risc” în cazul lui Zapșa și Sandulescu.
Anterior, Europa Liberă a scris că Zapșa, director general adjunct al „Teleradio-Moldova” și membru al juriului R. Moldova la Eurovision 2026, a fost vizat de dezvăluiri privind angajarea soției sale la un post de conducere în companie, cu un salariu de peste 25.000 de lei lunar, deși nu avea experiență managerială sau în presă.
Sandulescu a fost asociat de SIS cu vânzarea, în perioada în care conducea televiziunea Alt TV, a postului către persoane din anturajul fostului Partid Șor, precum și cu afaceri din domeniul gazelor legate de firma socrului său, cercetată într-un dosar privind fraudele de la Banca de Economii.
Ambii candidați au respins acuzațiile aduse de SIS, iar Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova” a decis menținerea lor în concurs, alături de Scobioală și Cheptănaru.
Directorul general al companiei este desemnat de către Consiliul de Supraveghere pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.
Ce știm despre Ecaterina Cheptănaru
Cheptănaru (cunoscută și cu numele Ecaterina Covali) a deținut o funcție de conducere la „Teleradio-Moldova” și în perioada aprilie-iulie 2025, când a fost director general adjunct, responsabilă de postul de televiziune Moldova 1.
Întrebată de Europa Liberă care sunt planurile sale principale, în cazul în care ajunge director general, Cheptănaru a spus că va reveni cu răspunsuri ulterior.
Interviurile de angajare din 22 septembrie și planurile candidaților nu au fost date nici ele publicității imediat.
Consiliul de Supraveghere al „Teleradio-Moldova” a spus că întrebările adresate candidaților au vizat „deținerea cunoștințelor în domeniul audiovizualului, pe proiectul managerial de dezvoltare pentru următorii 7 ani” și „capacitățile de administrare eficientă a instituțiilor media și cunoașterea limbii române, precum și a limbii engleze sau franceze”.
Într-un anunț despre rezultatele concursului publicat de „Teleradio-Moldova” se spune că Cheptănaru și-a început cariera profesională în 2011, ca specialistă în Comisia guvernamentală pentru elaborarea politicilor de tineret, iar în 2012 a devenit realizatoare de emisiune la companie.
Este licențiată în politologie și deține o diplomă de master în Relații Internaționale și Comunicare Instituțională. A urmat și un program de instruire în Media Management la Școala de Jurnalism din Moldova.
A mai activat la rețeaua de televiziuni locale „Canal Regional”, realizând o emisiune și la postul „Realitatea”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Parlamentul declară stare de urgență în energetică și hidrologie după mai bine de cinci ore de dezbateri
Parlamentul a declarat stare de urgență pentru 60 de zile în sectorul energetic și cel hidrologic, din 26 septembrie, cu votul majorității PAS și în pofida criticilor opoziției. Decizia permite autorităților să intervină rapid în cazul unor probleme de aprovizionare cu energie, carburanți și apă.
Ce risc vă îngrijorează cel mai mult în contextul crizei energetice și al deficitului de apă? Click pentru a participa la un SONDAJ
Măsura a fost aprobată mai întâi, în dimineața zilei de 22 septembrie, de Guvernul Tofan, la o zi după propunerea președintei Maia Sandu, formulată în urma ședinței Consiliului Național de Securitate.
Până pe 25 septembrie, R. Moldova se află în stare de alertă în aceleași domenii, regim decretat la finele lunii iulie.
Starea de alertă este un regim de răspuns la o situație gravă de criză, declarat de Guvern, în timp ce starea de urgență este un regim excepțional, declarat de Parlament, care permite măsuri mai ample.
Cum a fost dezbătută decizia în Parlament
Dezbaterile din plenul Parlamentului au durat aproape cinci ore și jumătate, opoziția criticând solicitarea Executivului și considerând-o neargumentată.
Propunerea a fost votată într-un final de 54 de deputați ai partidului de guvernare, Acțiune și Solidaritate (PAS).
Starea de urgență nu va împiedica organizarea alegerilor în Găgăuzia, planificate pentru data de 15 noiembrie.
Premierul Vasile Tofan le-a cerut deputaților să voteze pentru instituirea stării de urgență, invocând patru riscuri majore la adresa R. Moldova: cel al prețurilor în creștere la gaze; cel de pe piața carburanților; cel cauzat de debitele scăzute de apă pe Prut și Nistru, precum și cel legat de vulnerabilitățile din Ucraina, țară la al cărei sistem energetic R. Moldova este conectată.
Șeful Guvernului a spus că măsura este necesară pentru ca statul să dispună pârghii de reacție rapidă: „Nu cerem un cec în alb, cerem instrumente mai puternice pentru a depăși aceste potențiale crize”.
În timpul dezbaterilor, Tofan a spus că sezonul rece va fi complicat din perspectiva costurilor la resurse energetice, dar a admis că autoritățile ar putea recurge la reducerea temporară a accizelor și a TVA la combustil pentru a reduce povara pe cetățeni și economie. El a mai spus că este deja amânată taxa de 48 de bani per litru la carburanți, destinată constituirii stocurilor de urgență.
Premierul a mai declarat că fondul de compensații va fi majorat cel puțin la nivelul anului trecut, urmând să fie susținute cel puțin 620 de mii de gospodării. Totuși, el a recunoscut că nu există bani suficienți pentru asta și că autoritățile vor adresa solicitări de sprijin financiar către partenerii externi.
Vasile Tofan a precizat că autoritățile iau în calcul să acorde sprijin și cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului, în caz de necesitate.
Oponenții politici au reclamat că R. Moldova, sub actuala guvernare, a funcționat circa 900 de zile (sau 2,5 ani din cei 5 ani de mandat PAS) sub regimuri excepționale.
Opoziția a criticat guvernarea pentru felul în care pregătesc țara de sezonul rece, avertizând populația că va trebui să „strângă și mai mult curelele” pe durata noii stări de urgență, că în R. Moldova s-a ajuns la situația în care prețurile angro la motorină sunt mai mari decât cele de la pompă.
Mai mulți deputați din opoziție au afirmat în luările lor de cuvânt că măsurile guvernului nu vor proteja cele mai vulnerabile categorii sociale de viitoarele presiuni financiare.
O parte din declarațiile și acuzațiile opoziției au fost combătute de deputați PAS în timpul dezbaterilor.
Care e motivația autorităților
În ședința de dimineață a Guvernului, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că, odată cu începutul sezonului rece, va crește presiunea pe sistemul energetic care este, în continuare, „vulnerabil”.
Circa 60% din energia electrică va trebui importată în sezonul rece, a precizat Diaconu, iar peste 90% din necesarul de gaze a fost deja contractat, însă există „riscuri financiare”, în condițiile în care prețurile pe burse cresc.
În ceea ce privește carburanții, R. Moldova dispune acum de stocuri pentru aproximativ 10 zile, potrivit lui Diaconu. Pe piețele internaționale, prețurile carburanților cresc din cauza blocajelor din strâmtoarea Ormuz și atacurilor asupra rafinăriilor. În R. Moldova, motorina a ajuns să coste aproape 37 de lei și benzina – peste 34 de lei.
În condiții de instabilitate globală, spune Diaconu, R. Moldova are nevoie de un regim de stare de urgență pentru a putea reacționa rapid în cazul unor eventuale perturbări: „Obiectivul este să prevenim penuriile și întreruperile și să asigurăm oamenii cu energie, căldură, apă, carburanți”.
R. Moldova se confruntă și cu „un deficit hidrologic sever” pe râurile Nistru și Prut. Autoritățile avertizează că nivelurile scăzute de apă cauzate de seceta din vară pot afecta capacitatea de captare și de asigurare a populației cu apă potabilă.
Se așteaptă „majorări semnificative” la gaz
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus la ședința Guvernului că estimările instituției arată „un risc serios” de majorare a tarifelor la gaze în perioada următoare.
Ministrul a precizat că, pe fondul creșterii costurilor pe burse, majorarea tarifelor în R. Moldova ar putea fi „semnificativă și ar apăsa asupra bugetelor familiilor.”
Dar, spune Junghietu, orice eventuală solicitare de ajustare trebuie examinată de Agenția pentru Reglementări în Energetică „pe baza unor costuri justificate”.
Tofan: „Cel mai potrivit moment pentru optimizări”
Vorbind despre factorii care au condiționat instituirea stării de urgență combinată, premierul Vasile Tofan a spus că „e o furtună perfectă”.
El a anunțat că Guvernul își va revizui intenția de a tăia din compensațiile la facturi și a cerut instituțiilor responsabile să găsească bani pentru a compensa creșterea așteptată a tarifelor.
Potrivit premierului, sprijinul ar putea fi acordat pentru mai mult de 620.000 de gospodării, deoarece „iarna care vine va fi mai grea decât cea trecută la nivel de tarife”.
Totodată, Tofan a cerut miniștrilor să optimizeze structurile de stat și instituțiile din subordine. El i-a chemat pe miniștri să examineze posibilitatea comasării unor agenții, chiar dacă este „o măsură nepopulară” și rezistența poate fi mare.
Premierul susține că a operat deja optimizări în propriul cabinet – ar fi vorba de o reducere de aproape 40%.
Radiografia stărilor de urgență
Din 2021 încoace, autoritățile moldovene au activat de mai multe ori regimurile de stare de urgență și stare de alertă în sectorul energetic din motive de securitate energetică. Opoziția a criticat aplicarea acestor măsuri, spunând că ar permite guvernării să comită abuzuri, acuzații respinse de conducerea țării.
Ultima dată, Parlamentul a instituit stare de urgență în energetică pentru 60 de zile pe 25 martie, în mandatul Guvernului Munteanu, după un atac al Rusiei asupra principalei linii prin care R. Moldova importă curent din România, Isaccea-Vulcănești, care trece prin Ucraina.
La mijlocul lui martie, a fost declarată stare de alertă ecologică, în urma unor atacuri rusești asupra centralei ucrainene de la Novodnestrovsk, care au poluat Nistrul în aval. Atunci a fost întreruptă pentru câteva zile alimentarea cu apă din Nistru a unor localități din regiunea de nord, inclusiv municipiul Bălți, al doilea cel mai mare oraș din Moldova.
Stare de urgență a fost instituită pentru 60 de zile, la cererea Guvernului Recean, și în decembrie 2024, când expira contractul de tranzitare a gazelor furnizate de concernul rus Gazprom prin Ucraina, lăsând fără gaze regiunea transnistreană, iar malul drept al Nistrului – fără electricitatea ieftină de la centrala de la Cuciurgan, ce asigura peste 80% din necesitățile interne.
Transnistrenilor li s-au propus mai multe scenarii, inclusiv ajutor de la UE, și, în cele din urmă, în 2025, ei au decis să primească gaz cumpărat de ruși prin scheme dubioase. Chișinăul, la rândul său, a renunțat la curentul de la Cuciurgan și cumpără de pe piețe europene.
Dar prima stare de urgență a fost instituită de guvernarea PAS în mandatul premierului Natalia Gavrilița, în toamna anului 2021, când expirase contractul de furnizare a gazelor R. Moldova de către Gazprom.
O altă stare de urgență în energetică a fost declarată în iarna-primăvara anului 2022, sub amenințarea Gazpromului de a opri livrările către R. Moldova. Atunci au avut loc pene masive de curent și s-a redus drastic volumul de gaze de către Gazprom.
Starea de urgență motivată de războiul din Ucraina și problemele energetice a fost menținută pe durata anilor 2022 și 2023.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
R. Moldova va institui stare de urgență în domeniul energetic și cel hidrologic
Consiliul Național de Securitate a decis că Parlamentul va declara stare de urgență în domeniile energetic și hidrologic, astfel încât Guvernul „să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații”, dacă prețurile la combustibil vor continua să crească sau debitul Nistrului, să scadă.
Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pe 21 septembrie pentru a doua oară în ultimele luni, în contextul în care R. Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic.
Șefa statului a spus că Guvernul urmează să pregătească planuri pentru diferite scenarii, ca „fiecare instituție să știe ce are de făcut în situația în care apar probleme de aprovizionare”.
Instituțiile responsabile vor trebui să asigure capacitate de import și rute alternative de alimentare cu energie electrică pentru sezonul rece și posibilitatea de a utiliza în regim de urgență interconexiunile de 110 kV cu România, să-și facă rezerve de echipamente și piese de schimb pentru a putea interveni rapid în cazul unor avarii.
„Ne asigurăm că sunt constituite stocurile necesare de gaze și pregătim treptat și stocuri de urgență de produse petroliere”, a spus Sandu.
Consiliul a mai dispus ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate, inclusiv de eventuale incidente cu drone, iar dacă apare o problemă, funcționarea lor să poată fi restabilită cât mai repede.
De asemenea, Guvernul urmează să găsească bani pentru a compensa creșterile de tarife pe întreaga perioadă a sezonului rece, dar încă nu este clar care va fi valoarea acestor facilități și cine va beneficia de ele.
„Compensațiile vor ține cont de evoluția tarifelor și de cât de vulnerabilă este fiecare gospodărie”, a menționat președinta.
R. Moldova nu are zăcăminte de petrol sau gaze și depinde în totalitate de piețele internaționale, unde prețurile cresc constant în ultima perioadă, pe fundalul conflictelor și blocajelor din Orientul Mijlociu.
De ce este critică situația în energetică?
Prețul de referință pe piața europeană la gazele naturale a crescut de două ori și jumătate față de anul trecut, până la aproximativ o mie de dolari pentru o mie de metri cubi.
Benzina și motorina au ajuns la cele mai mari prețuri înregistrate vreodată în Uniunea Europeană. În R. Moldova, costul unui litru de motorină a trecut de 36 de lei.
Producția de energie electrică a scăzut considerabil la nivel regional în urma reducerii debitului râurilor mari din cauza secetei. Și nivelul apei în râul Nistru s-a redus alarmant, punând în pericol aprovizionarea cu apă a R. Moldova.
„R. Moldova are acces la apă, energie electrică, gaze naturale și combustibil. Din păcate, noi nu putem influența prețurile. Riscul cel mare este însă să rămânem fără suficiente cantități. De aceea, mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială”, a punctat președinta Maia Sandu.
La sfârșitul lui iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic și în cel hidrologic, pe fondul scumpirii carburanților, deficitului de motorină și a scăderii nivelului apei în râul Nistru, care alimentează circa 80% din populația R. Moldova.
Starea de alertă este un regim de răspuns la o situație gravă de criză, declarat de Guvern, în timp ce starea de urgență este un regim excepțional, declarat de Parlament, care permite măsuri mai ample.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Călin Georgescu, reținut pentru 24 de ore într-un dosar de înșelăciune cu prejudiciu de peste un milion de euro
Anchetatorii din România au făcut luni, 21 septembrie, mai multe percheziții într-un dosar care îl vizează pe fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore.
Călin Georgescu a fost ridicat de polițiști dis-de-dimineață în timp ce mergea la o sală de sport și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la percheziții.
După percheziții, care au durat mai multe ore, Georgescu a fost dus la audieri. La finalul audierilor, el a fost reținut pentru 24 de ore. Procurorii vor propune arestarea sa preventivă pentru 30 de zile în cursul zilei de marți.
Georgescu este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată. La perchezițiile de la casa sa, procurorii au găsit „sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) ce urmează a fi expertizate existând suspiciunea că sunt false”, potrivit unui comunicat DIICOT.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care anchetează cazul, a transmis că, în septembrie 2021, trei persoane – doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani – ar fi constituit un grup care „a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani)”.
Liderul grupării ar Călin Georgescu, susțin surse judiciare citate de mai multe publicații românești.
„Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracţional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate”.
Uneia dintre victime i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro de la o bancă din străinătate, cu condiția depunerii unei garanții. A plătit, astfel, peste un milion de euro. Apoi, scrie DIICOT, i s-a spus că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro, dacă mai depune o garanție. A mai trimis 100.000 de euro.
Creditul nu a venit niciodată.
Pe lângă fapta de înșelăciune, în dosar ar mai fi și acuzații privind primirea unor sume mari de bani din partea unor cetățeni ruși, scrie G4Media, care citează surse judiciare.
După ce vestea ridicării lui Călin Georgescu a devenit publică, mai mulți susținători de-ai săi au mers la sediul DIICOT din București pentru a scanda în favoarea sa.
Până la ora redactării acestei știri, Călin Georgescu nu a comentat acuzațiile DIICOT.
Afaceristul din Buzău și plângerea din 2024
Presa din România leagă dosarul de o plângere depusă la DIICOT la începutul lui 2024 de un om de afaceri din Buzău. Afaceristul a menționat în plângere că totul ar fi început cu o întâlnire în județul Argeș, din 2021, când s-a întâlnit cu Călin Georgescu și alte persoane.
Afaceristului i s-ar fi promis o afacere în Dubai, cu un împrumut intermediat de Călin Georgescu. Când banii nu au mai venit înapoi, susține afaceristul, Georgescu i-ar fi cerut răbdare până la campania electorală. „Călin Georgescu a spus că, imediat ce îi vor intra banii pentru campania electorală, eu îmi voi primi banii cu prioritate”, a menționat afaceristul, în plângere.
Georgescu a declarat, oficial, zero cheltuieli în campania prezidențială din 2024.
Cine e Călin Georgescu
Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, după o campanie construită aproape în întregime pe TikTok. Scrutinul a fost anulat de Curtea Constituțională.
În februarie 2025, a fost pus sub acuzare într-un alt dosar, care include instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Pe 11 martie 2025, Curtea Constituțională i-a respins definitiv candidatura la alegerile reluate în mai, câștigate de Nicușor Dan.
Separat, Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la subminarea ordinii constituționale, în dosarul mercenarului Horațiu Potra. Procurorii susțin că un grup coordonat de Potra plănuia proteste violente la București în decembrie 2024.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Volodimir Zelenski se va întâlni cu Donald Trump la New York
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat că a convenit cu președintele SUA, Donald Trump, să se întâlnească la New York, adăugând că această întâlnire „ar putea schimba multe lucruri”.
Zelenski a scris Zelenski pe rețeaua de socializare X că a avut duminică seara o discuție telefonică „importantă” cu Trump.
„Avem idei privind dezescaladarea conflictului și chestiuni fundamentale de securitate: securitatea energetică, aprovizionarea cu alimente, protejarea vieților oamenilor. Colaborăm cu echipa americană și suntem pregătiți să facem pași cu adevărat serioși”, a afirmat liderul de la Kiev.
De asemenea, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru promulgarea legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, cunoscută drept „proiectul de lege Lindsey Graham”.
Zelenski nu a precizat data exactă a întâlnirii. Anterior, el spusese că speră să se întâlnească cu Trump în a doua jumătate a lunii septembrie.
Președintele american urmează să susțină, pe 22 septembrie, un discurs la New York, în cadrul sesiunii Adunării Generale a ONU, și are programate mai multe întrevederi bilaterale.
Liderii lumii se reunesc în această săptămână la New York pentru Adunarea Generală a ONU, într-un context marcat de conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și de riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale.
Anul acesta, Republica Moldova va fi reprezentată la ONU de premierul Vasile Tofan, care are programat un discurs în plen pe 26 septembrie. Potrivit agendei oficiale, Tofan va întreprinde o vizită la New York pe 23-26 septembrie, unde va purta discuții cu șefi de guvern, reprezentanți ai mediului de afaceri și cu diaspora.
Legea „Lindsey Graham”
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a promulgat pe 18 septembrie legea adoptată în ajun de Congres privind înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Actul normativ poartă numele senatorului Lindsey Graham, unul dintre autorii săi, care a decedat recent.
Potrivit Casei Albe, legea confirmă și extinde sancțiunile, taxele vamale și restricțiile impuse Rusiei și prelungește, totodată, măsurile existente împotriva Iranului. Promulgarea documentului înseamnă că acesta a intrat în vigoare. Trump nu a făcut comentarii cu privire la semnarea legii.
Actul îi acordă președintelui american prerogative extinse în ceea ce privește instituirea și înăsprirea sancțiunilor împotriva conducerii Rusiei, oamenilor de afaceri, companiilor energetice, băncilor și a așa-numitei „flote fantomă” cu care Rusia evită sancțiunile occidentale.
Președintele poate impune taxe de până la 100% asupra unor produse provenite din principalele țări care importă petrol rusesc, printre care India și China.
Totuși, Trump poate decide să nu recurgă la aceste prerogative, iar în situațiile în care legea impune sancțiuni, poate să recurgă la anumite excepții.
La solicitarea lui Trump, proiectul de lege a inclus și măsuri referitoare la Iran, inclusiv prelungirea sancțiunilor americane deja existente.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că noile sancțiuni, în cazul promulgării lor de către Trump, ar putea îngreuna eforturile de încheiere a războiului din Ucraina.
„Urmărim, desigur, parcursul acestui document. Este vorba despre acțiuni neprietenoase, iar introducerea unor sancțiuni suplimentare de către Statele Unite va complica, fără îndoială, eforturile de găsire a unei soluții pașnice”, a declarat Peskov.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat adoptarea legii și a exprimat speranța că prevederile actului normativ vor fi puse rapid în aplicare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Cel mai aproape de Chișinău: O dronă a explodat lângă o suburbie a capitalei
După cercetări de opt ore pe 18 septembrie, Poliția a spus că o explozie produsă în zorii zilei în apropierea localității Colonița din municipiul Chișinău putea fi cauzată de prăbușirea unei drone. Surse militare au spus Europei Libere că verificări preliminare nu au arătat vreun survol suspect.
După explozia și găsirea unor fragmente de dronă lângă Colonița, câtă încredere aveți în capacitatea autorităților de a proteja populația? Click pentru a participa la un SONDAJ
Într-o postare pe rețelele sociale în jurul orei amiezii, Poliția a spus că a găsit „fragmente ce ar putea proveni de la o dronă” pe un teren din apropierea satului Colonița la est de Chișinău, între un lan de floarea soarelui și o plantație de viță de vie.
Pe unul din fragmentele metalice fotografiate de Poliție se poate vedea o inscripție în limba rusă.
Explozia a fost semnalată de locuitori din Colonița la în jurul orei 04:20. În primele declarații făcute presei câteva ore mai târziu, șeful Inspectoratului Național al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat explozia însoțită „de o lumină puternică”, dar că autoritățile nu au identificat imediat locul unde s-a produs.
În postarea de la amiază, Poliția a spus că a securizat zona, iar experții Secției tehnico-explozive fac verificările necesare și examinează fragmentele depistate.
În raza de circa 100 de metri de locul producerii deflagrației, Poliția a depistat o serie de componente de dronă, inclusiv fragmente de motor, dar nu a precizat despre ce tip de dronă este vorba și care este proveniența ei.
Pe 19 septembrie, la mai bine de 29 de ore de la producerea incidentului de la Colonița, diplomația de la Chișinău l-a „condamnat ferm”, spunând că este că este „o nouă consecință gravă” a războiului de agresiune al Rusei împotriva Ucrainei și că orice pătrundere neautorizată în spațiul aerian național este o încălcare gravă a suveranității țării.
Este primul caz când o dronă cade și explodează în raza municipiului Chișinău, în trecut fiind înregistrate doar survoluri ilegale de-asupra capitalei.
Un responsabil de la Ministerul Apărării a spus Europei Libere în urma unor verificări preliminare că sistemele de monitorizare ale armatei nu au fixat în cursul nopții survolări ilegale ale spațiului aerian, dar că verificările continuă.
„S-au cutremurat geamurile”. Filmul alertei
Primele apeluri ale locuitorilor din Colonița la serviciul 112 anunțau despre „o lumină puternică” urmată de „o bubuitură puternică”, în zorii zilei.
Explozia a fost auzită în localitățile Colonița, Tohatin, Dolinnoe și Maximovca, dar și în unele sectoare ale orașului Chișinău.
Autoritățile spun că oamenii legii s-au deplasat în zonă imediat, iar apoi au fost mobilizate echipe suplimentare, inclusiv ridicate drone de monitorizare pentru că primele cercetări nu au dat rezultate.
Locuitori din Colonița cu care a vorbit Europa Liberă spun că bubuitura a fost atât de puternică încât „s-au cutremurat geamurile” și că au crezut inițiat că a avut loc un cutremur.
În lipsa informațiilor din surse oficiale, oamenii au început discuții în grupurile lor private pe rețele. Ambulanțele și mașinile poliției au fost observate în zonă în jurul orei opt dimineață, potrivit unor localnici.
Primărița din Colonița, Angela Zaporojan, a spus în primele ore ale dimineții că explozia nu s-ar fi produs pe teritoriul satului.
Iar primarul de Chișinău, Ion Ceban, a cerut clarificări de la autoritățile centrale, în special, de la Consiliul Național de Securitate: „Au trecut ore bune și nimeni nu știe nimic și nu informează oamenii”, a scris primarul pe rețele.
◉ SONDAJ
Înmulțirea incidentelor cu drone
Autoritățile moldovene și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu întețirea incidentelor cu dronă, după ce în luna august s-au înregistrat cel puțin 17, mai multe decât în tot anul 2025.
Alte survoluri ilegale au fost înregistrate în septembrie, inclusiv în timpul unui zbor al președintelui ucrainean de pe Aeroportul Internațional Chișinău, pe 8 septembrie, Volodimir Zelenski fiind nevoit să-și amâne decolarea către Oslo.
Câteva ore mai târziu, o dronă rusească a lovit pe partea ucraineană punctul de trecere a frontierei de la Starokazacie – la o distanță de doar un kilometru de R. Moldova.
O altă dronă a survolat ilegal teritoriul moldovean, având o traiectorie de zigzag, pe 12 septembrie, prăbușindu-se într-un lan de porumb în județul Suceava din România.
O traversare ilegală a avut loc în timpul atacurilor rusești din regiunea Odessa, în noaptea de 16 spre 17 septembrie.
De la începutul războiului pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în R. Moldova au fost înregistrate peste 70 de incidente cu rachetă și drone. Cam jumătate din ele s-au prăbușit, unele detonând având încărcătură explozivă la bord.
În prezent, R. Moldova dispune de armament pentru doborârea dronelor de tip Shahed și a altor obiecte zburătoare lente. Autoritățile nu au dispus însă vreodată utilizarea lor pentru neutralizarea dronelor.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat pe 9 septembrie că planifică discuții cu UE pe tema achiziționării unui sistem integrat de detectare și de nimicire a țintelor aeriene cu rază medie de acțiune, spunând însă că acesta ar putea ajunge în R. Moldova în câțiva ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Miniștrii din UE discută taxarea suplimentară a celor care profită „excesiv” de scumpirea petrolului
Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene discută vineri dacă să impună o taxă comunitară pe profituri excepționale companiilor energetice care beneficiază de o creștere bruscă a prețurilor la petrol și gaze în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, urmând ca discuțiile să continue în luna octombrie.
Dezbaterea a început la sfârșitul lunii august, când miniștrii de finanțe ai Germaniei, Spaniei, Portugaliei, Italiei, Poloniei și Austriei au avertizat că oamenii se confruntă cu unul dintre cele mai mari șocuri legate de aprovizionarea cu petrol din ultimele decenii, alimentând nemulțumirea alegătorilor față de creșterea costului vieții. Anul viitor sunt programate alegeri parlamentare în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia, amintește Reuters.
Prețul „futures” al petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 50% mai mult decât înainte de războiul din Iran, pe fondul escaladării atacurilor din Orientul Mijlociu, care amenință tot mai multe rute de aprovizionare, iar traderii nu se așteaptă la o scădere a prețurilor pe termen scurt.
Germanii, printre cei mai activi
La sosirea la o reuniune a miniștrilor de finanțe ai UE la Dublin, vineri, ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, a solicitat Comisiei Europene să propună modalități de impozitare a ceea ce el a numit profiturile „excesive” ale companiilor petroliere.
„Comisia a fost foarte rezervată în această privință, deși mai multe state membre solicită de mult timp prezentarea unor modele. Acest lucru trebuie să se întâmple cel târziu până la următoarea reuniune Ecofin (a miniștrilor de finanțe ai UE) din octombrie, iar astăzi voi reitera clar această presiune, inclusiv în numele celorlalți”, a declarat Klingbeil.
„Cetățenii din țările noastre pot observa în prezent cum companiile petroliere exploatează situația, practicând prețuri excesive și mărindu-și semnificativ profiturile. Acest lucru se vede foarte clar în bilanțurile lor... Dacă firmele practică prețuri excesive într-o situație ca aceasta, atunci trebuie să urmărim această chestiune cu consecvență. Aceasta este așteptarea mea foarte clară față de Comisie: să prezinte propuneri acum”, a spus el.
Însă comisarul european pentru afaceri economice, Valdis Dombrovskis, a declarat că, deocamdată, Comisia nu are de gând să propună un mecanism de impozitare la nivelul UE, afirmând că țările UE sunt responsabile de propriile impozite și sunt libere să procedeze după cum doresc.
„Am fost clari în privința faptului că, într-un anumit sens, această chestiune ține de competența statelor membre. Statele membre pot merge mai departe și pot lua aceste decizii privind impozitarea profiturilor excepționale. Iar dacă este necesar, Comisia este cu siguranță pregătită să se implice în discuții. În acest stadiu, nu prezentăm o propunere la nivelul UE, dar există, cu siguranță, posibilitatea ca statele membre să procedeze în acest sens”, a mai declarat Dombrovskis.
Sursa: Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Rușii votează la primele alegeri parlamentare de la invazia din Ucraina din 2022. Inclusiv în Transnistria
Rușii se prezintă la urne pentru a alege deputații în Duma de Stat. Războiul din Ucraina și economia încetinită planează asupra primelor alegeri parlamentare de la invazia din 2022. Din nou, în mod controversat, Rusia deschide secții de votare în Transnistria, în ciuda protestelor Chișinăului.
Alegătorii din regiunea Kamceatka, situată cu nouă fusuri orare înaintea Moscovei, au dat startul scrutinului desfășurat în perioada 18-20 septembrie. Rezultatele oficiale privind noua componență a camerei inferioare a parlamentului, care numără 450 de locuri, erau așteptate până pe 22 septembrie.
Se preconiza că „Rusia Unită”, partidul afiliat Kremlinului care domină Duma, precum și forurile legislative și administrațiile regionale din întreaga țară, își va menține sau își va consolida majoritatea.
De când președintele Vladimir Putin a ajuns la putere, în urmă cu mai bine de un sfert de secol, Kremlinul a reprimat din ce în ce mai mult disidența, i-a marginalizat pe oponenții politici și a manipulat alegerile, lăsând foarte puțin loc pentru surprize.
Singurul partid politic important care se opunea războiului a fost exclus de pe buletinele de vot cu câteva săptămâni înainte de scrutin.
Pe fondul temerilor Kremlinului legate de apatie și frustrare, Putin, care acuză frecvent Occidentul că încearcă să slăbească sau să distrugă Rusia, i-a îndemnat pe ruși să voteze, calificând alegerile drept un barometru al sprijinului pentru război. Conform estimărilor occidentale, peste 1,5 milioane de soldați ruși au fost uciși sau răniți.
„Alegerea și voința dumneavoastră demonstrează încă o dată că milioane de oameni susțin trupele noastre, că suntem un popor unit, legat de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru Patrie, și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea sau sistemul socio-politic”, a declarat Putin într-un discurs difuzat pe 16 septembrie.
Cele mai contestate secții de votare: în Donbas și în Transnistria
Autoritățile de ocupație ruse au înființat secții de votare în zonele aflate sub control rusesc din cinci regiuni ucrainene pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu rus. Kievul a condamnat acțiunea.
La rândul ei, conducerea R. Moldova a protestat față de deschiderea de secții de votare în regiunea separatistă transnistreană.
Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 3 septembrie, pe ambasadorul Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest, subliniind că „organizarea oricărui proces electoral pe teritoriul moldovenesc necesită acordul prealabil și expres” al autorităților de la Chișinău.
MAE a precizat că Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul ei de a vota în alegerile organizate de statele ale căror cetățeni sunt, dar a atras atenția că acest drept trebuie exercitat „cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.
Potrivit ministerului, pentru scrutinul din 20 septembrie pentru Duma de Stat, Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile moldovenești deschiderea unei singure secții de votare, în capitala Moldovei.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a comentat subiectul pe 3 septembrie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, spunând că un asemenea comportament subminează rolul Moscovei de mediator în procesul de reglementare transnistreană.
Anunțul despre deschiderea secțiilor de votare a venit de la liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, care declarase pe 28 august, în cadrul unei conferințe de presă, că în regiune urmează să fie deschise 17 secții de votare pentru alegerile din Duma de Stat. El a susținut că în regiune locuiesc aproximativ 220.000 de cetățeni ruși - o cifră provenită de la autoritățile de la Tiraspol și Moscova, care nu poate fi verificată din surse independente.
Nu este prima dată când Moscova organizează vot în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului.
La prezidențialele din 2024, deși partea moldoveană acceptase o singură secție, la Ambasada Rusiei, autoritățile ruse au deschis pe cont propriu alte șase, în Tiraspol, Tighina, Rîbnița și Grigoriopol.
Cu patru ani înainte, la parlamentarele din 2021, peste 59.233 de deținători de pașapoarte rusești au pe malul stâng al Nistrului, iar la prezidențialele din 2018, când funcționaseră 24 de secții în regiune, aproape 74.000 de locuitori s-au la urne, iar 96% dintre ei au votat pentru Vladimir Putin.
La alegerile ruse din 18-20 septembrie se poate vota și la numeroasele secții de votare deschise în cele două regiuni separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud. În trecut, Georgia protesta vehement față de asemenea evenimente electorale rusești. Dar actualul guvern de la Tbilisi, cunoscut pentru politici pro-ruse și anti-occidentale, nu a protestat public, de această dată, cel puțin până în ajun.
Au vreo importanță alegerile?
Deși nu se preconizează schimbări dramatice în componența Dumei, se așteaptă ca Kremlinul – și puternicul organism de elaborare a politicilor interne cunoscut sub numele de Administrația Prezidențială – să urmărească rezultatele în căutarea unor indicii privind starea de spirit a națiunii.
Deși realizarea sondajelor de opinie este dificilă în Rusia, din cauza politicilor opresive care au incriminat disidența sau opoziția față de război, mai multe sondaje au indicat o scădere a popularității lui Putin, precum și a partidului „Rusia Unită”.
Putin însuși a câștigat un nou mandat în 2024, într-un scrutin considerat în mare măsură ca având un rezultat prestabilit și care a fost marcat de dovezi de fraudă.
Un număr tot mai mare de ruși și-au pierdut răbdarea față de război, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Numărul total al victimelor din Rusia îl depășește pe cel suferit de țară în toate războaiele purtate de Moscova începând cu 1945.
Comandanții militari au prezentat în mod constant o imagine optimistă a modului în care trupele ruse se descurcă pe câmpul de luptă, iar Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că victoria este practic asigurată.
Rușii sunt, de asemenea, îngrijorați de posibilitatea unei noi mobilizări, similară cu cea ordonată de Putin în septembrie 2022. Această acțiune, care a mobilizat 300.000 de bărbați, în mare parte rezerviști, a șocat societatea rusă și a dus la un exod al a sute de mii de oameni.
Între timp, economia a înregistrat o încetinire bruscă după luni de creștere fulminantă, alimentată de cheltuielile guvernamentale pentru aspecte legate de război, precum salariile soldaților, indemnizațiile de deces și investițiile în armament și echipamente militare.
Banca Centrală s-a străduit să țină sub control inflația, care se situează cu mult peste așteptări.
O campanie a Ucrainei cu drone și rachete lovind adânc în Rusia a provocat penurie de combustibil în toată țara și a perturbat activitatea celor mai mari comercianți online.
Opoziția rusă, divizată și mereu în pericol de a fi lichidată, a făcut apel la votarea oricărui candidat care susține un mesaj anti-război.
Însă cel mai cunoscut partid politic liberal al țării, Iabloko, a fost împiedicat să-și prezinte candidații la alegerile pentru Duma din cauza unei pretinse chestiuni de natură tehnică. Iabloko adoptase o platformă anti-război în campanie, iar unele sondaje indicau o creștere bruscă a sprijinului de care se bucura.
Articol scris cu contribuția Danielei Calmîș
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Siegfried Mureșan, un susținător al cauzei Moldovei la Bruxelles, propus premier în România
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi că îl va nominaliza în funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan. Anunțul președintelui român vine la finele unei zile în care principalele partide politice de la București au participat la consultări cu Nicușor Dan.
România nu mai are un guvern cu funcții depline de peste patru luni, Executivul fiind condus interimar de Ilie Bolojan.
Nicușor Dan a declarat că, după consultările de joi, nu s-a conturat o majoritate parlamentară. Este neclar, așadar, dacă Siegfried Mureșan ar putea obține o majoritate în Parlamentul României pentru a fi numit premier.
„Accept propunerea făcută de Președintele României”, a transmis Mureșan la scurt timp după anunțul lui Nicușor Dan.
Președintele României a declarat că, în ultimele săptămâni, a avut „sute de ore” de discuții și consultări cu reprezentanții partidelor, pentru a ajunge la o variantă politică care ar putea aduna o majoritate. Fără rezultat.
„Am văzut la partide multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan.
Potrivit Constituției României, dacă Siegfried Mureșan nu va obține o majoritate în Parlament, atunci președintele țării poate declanșa alegerile anticipate.
Cine este Siegfried Mureșan și legătura cu R. Moldova
Siegfried Mureșan este europarlamentar din 2014 și președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.
El a fost propunerea PNL-USR-UDMR la consultările de joi, însă pentru a deveni premier va avea nevoie de voturi și de la alte formațiuni politice. Cel mai important partid parlamentar din România, PSD, a anunțat deja că nu îl va vota.
Născut pe 20 septembrie 1981, la Hunedoara, Mureșan și-a construit toată cariera politică la Bruxelles. În prezent, este negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene 2028–2034.
În politica din România a intrat în 2014, ca eurodeputat pe listele PMP, partidul fostului președinte român Traian Băsescu. A fost purtător de cuvânt al PPE – Partidul Popular European, cea mai importantă forță politică din Parlamentul European, vicepreședinte al Grupului PPE și apoi vicepreședinte al PPE.
Delegația PE pentru relațiile cu Republica Moldova o conduce din 2019, fiind reales în octombrie 2024. A fost co-raportor al Mecanismului de reformă și creștere pentru Moldova, votat pe 11 martie 2025.
În 2021, Maia Sandu l-a decorat cu „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.
Siegfried Mureșan a declarat că, dacă va forma un cabinet, intenționează să continue reformele începute de Guvernul Bolojan.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, a deblocat fondurile din PNRR, a redus deficitul, a accelerat absorbția fondurilor de coeziune și a îndepărtat riscul retrogradării României în categoria junk”, a declarat el.
După moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, în mai 2026, Siegfried Mureșan declara că este foarte important pentru Republica Moldova ca România să aibă un premier proeuropean, care poate negocia cauza Chișinăului la Bruxelles.
„Un prim-ministru slab va oferi doar sprijin declarativ Republicii Moldova, iar proiectele bilaterale vor rămâne pe hârtie și vor fi întârziate”, spunea el, citat de NewsMaker.
Criza de la București
Criza politică de la București a început pe 20 aprilie 2026, când – la un eveniment intitulat „Momentul adevărului” – Partidul Social Democrat din România a anunțat retragerea sprijinului politic pentru Bolojan, invocând „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni”.
Câteva zile mai târziu, miniștrii social-democrați au demisionat.
Pe 5 mai, Parlamentul de la București a adoptat o moțiune de cenzură susținută atât de PSD, cât și de partidul nationalist Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune pe care PSD o catalogase în trecut drept „extremistă”.
Cele două partide nu s-au mai înțeles însă și în privința susținerii unui nou guvern.
Aritmetica politică din Parlamentul României e complicată; niciun partid nu are suficiente mandate pentru a alcătui un guvern, fiind nevoie de alianțe.
După moțiunea de cenzură de pe 5 mai, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România – principalele partide proeuropene – au anunțat că nu mai intră într-un guvern cu PSD.
De asemenea, președintele Nicușor Dan a spus că nu va gira un guvern din care să facă parte AUR, alături de care, teoretic, PSD ar fi putut susține un nou cabinet.
În acest context politic complicat, președintele Nicușor Dan a mizat, mai întâi, pe un om din afara partidelor parlamentare. Pe 4 iunie, l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, consilier prezidențial pe minorități.
Tomac nu a strâns o majoritate și și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să mai ajungă în Parlament.
Pe 14 iunie, într-o zi duminică, la ora 9:00 – când premierul interimar Ilie Bolojan se afla la Chișinău – președintele a anunțat a doua propunere: Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL. Bolojan a aflat din presă că un coleg de partid vrea să-i ia locul.
Votul de învestitură a fost programat luni, 22 iunie, la ora neobișnuită 21:30. AUR l-a chemat pe Veștea la „discuții” și parlamentarii formațiunii au intrat în sală, lăsând impresia că guvernul va trece. Înainte de vot, liderul AUR, George Simion, le-a cerut colegilor să iasă.
Guvernul Veștea a picat cu 189 de voturi „pentru”, din 233 necesare.
Au urmat 87 de zile în care președintele a refuzat să mai desemneze pe cineva, cerând partidelor o majoritate asumată în scris.
„Îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile”, a declarat Nicușor Dan la începutul lui septembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
BNM majorează brusc rata de bază. Expert: va scumpi creditele și va „răci” și mai mult economia
Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat pe 17 septembrie o creștere semnificativă a ratei de bază a dobânzii, spunând că vrea să țină în frâu inflația în urma scumpirii resurselor energetice pe plan extern. Un expert consultat de Europa Liberă spune că și populația, și economia pot resimți efectele.
Decizia comitetului executiv al BNM stabilește o rată de 9.0%, în creștere cu 1,5 puncte procentuale, pentru principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, majorând și alte rate ale dobânzii.
Banca centrală explică într-un comunicat că sunt măsuri de răspuns la faptul că rata anuală a inflației a ajuns în luna august la aproape 7% față de ținta BNM de 5%.
În spatele acestei creșteri se află mai ales factori externi - incertitudini geopolitice, inclusiv reluarea ostilităților dintre SUA și Iran, care influențează prețurile la resursele energetice, la produse alimentare și la materii prime – iar aceste presiuni se vor menține până la sfârșitul anului, spune BNM.
Este a doua asemenea decizie în ultimele două luni, după ce BNM mai majorase o dată rata de bază a dobânzii, dar numai cu 0,5 puncte procentuale, pe 6 august.
Ambele sugerează o revenire la o politică monetară restrictivă, la care s-a recurs din 2022 pe fondul explodării ratei inflației și care a durat până în august 2025, când BNM anunța sfârșitul „ciclului restrictiv al politicii monetare” și reluarea „măsurilor de relaxare” pentru a relansa creșterea economiei.
Analiza expertului: „Decizia BNM riscă să răcească economia și așa destul de rece”
Economistul Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic „Economica” de la Chișinău, spune despre decizia BNM că este „dură” și transmite un semnal de îngrijorare.
„Când BNM majorează rata de bază, banii devin mai scumpi în economie. Băncile se finanțează mai scump, iar treptat acest lucru poate însemna dobânzi mai mari pentru creditele noi acordate populației și companiilor”, a spus expertul.
Gospodarenco spune că măsurile luate de BNM sunt de natură să descurajeze consumul, iar oamenii de rând le vor simți mai ales dacă vor încercă să se împrumute la bancă: „Dacă o familie vrea să cumpere un apartament sau o mașină în credit, finanțarea poate deveni mai scumpă, iar costul poate crește și pentru cei care au făcut deja împrumuturi cu dobânzi variabile”.
Scumpirea banilor va afecta și companiile aflate în căutare de împrumuturi pentru investiții: „Un credit mai scump poate însemna amânarea unei investiții, a cumpărării unui utilaj sau extinderii afacerii”, spune Gospodarenco.
Măsura BNM se înscrie în arsenalul clasic pentru combaterea inflației, dar comportă și riscul de a „răci economia care este și așa destul de rece.”
Și Adrian Lupușor, directorul Expert Grup, spune într-o postare pe rețele că la o inflație care riscă să urce la 9-10%, majorarea ratei de bază este acea „pastilă amară” care trebuie administrată economiei pentru evitarea unei inflații și mai mari.
Măsura, spune Lupușor, va cauza suferințe în primul rând bugetului de stat, care se împrumută la greu de la bănci pentru a-și acoperi deficitul bugetar.
Expertul anticipează „o anumită perioadă de stagflație [creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației], care însă ar trebui să se stabilizeze în a doua jumătate a anului 2027.
Cele mai recente date arată că economia moldoveană a înregistrat o creștere sub așteptări, de doar 0,6% în prima jumătate a acestui an.
Următoarea ședință a comitetului executiv al BNM este programată la începutul lunii noiembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Irlanda va boicota din nou concursul Eurovision, protestând față de participarea Israelului
Irlanda nu va participa la Concursul Eurovision 2027 pentru al doilea an consecutiv, a anunțat joi postul public de televiziune RTE, invocând pierderile continue de vieți omenești din Gaza.
Irlanda a fost una dintre cele cinci țări care nu au participat la ediția din 2026, în semn de protest față de participarea Israelului, alături de Islanda, Olanda, Slovenia și Spania. Postul public olandez AvroTros a anunțat luna trecută că va boicota din nou concursul în 2027.
„RTE consideră că participarea Irlandei nu poate fi justificată, având în vedere pierderile îngrozitoare și continue de vieți omenești din Gaza și criza umanitară de acolo, care continuă să pună în pericol viețile atâtor civili”, a declarat radiodifuzorul într-un comunicat citat de Reuters.
RTE a afirmat că nu va participa în 2027 și nici nu va transmite concursul, care va avea loc în orașul bulgar Burgas, de la Marea Neagră, după ce acesta a câștigat dreptul de a-l găzdui pentru prima dată în luna mai.
RTE l-a citat pe directorul Concursului Eurovision, Martin Green, care a afirmat că Uniunea Europeană de Radiodifuziune, organizatoarea evenimentului, regretă, dar respectă decizia RTE.
„Ei rămân o parte prețuită a familiei noastre și ne vor lipsi”, a declarat Green, potrivit RTE.
Ministerul de Externe al Israelului nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, informează Reuters.
Concursul a fost marcat în ultimele decenii de unele rivalități geopolitice, mai ales în estul Europei, iar mai nou de războaiele din Orientul Mijlociu.
La începutul lunii august, organizatorii au anunțat că în viitor vor exclude orice țară implicată într-un conflict armat din organizarea concursului - un posibil avertisment adresat Israelului. Acesta a fost la un pas de a câștiga competiția atât în 2025, cât și în 2026, terminând în cele din urmă pe locul al doilea de fiecare dată. Dacă ar fi câștigat, ar fi avut, firește, dreptul de a organiza concursul în anul următor.
Irlanda se numără printre țările ale căror guverne au criticat cel mai aspru politicile Israelului în teritoriile palestiniene ocupate. În urmă cu câțiva ani, Israelul a închis ambasada sa din Dublin, deschizând în schimb una la Chișinău, într-un gest prezentat la acea vreme ca o răsplată pentru o țară prietenă, în contrast cu o pedeapsă pentru alta, ostilă.
Surse: Reuters și AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
SUA acuză cinci persoane de sabotaj și planuri de asasinat puse la cale de serviciile secrete ruse
Serviciile ruse de informații au coordonat o serie de comploturi de supraveghere și asasinare care vizau disidenți din Statele Unite și Europa, au afirmat autoritățile americane. Acuzațiile adaugă astfel un nou episod la seria tot mai numeroasă de avertismente privind operațiunile de spionaj desfășurate de Rusia în Occident.
Acuzațiile, prezentate într-un nou rechizitoriu federal, reprezintă totodată cel mai recent avertisment al oficialilor occidentali cu privire la modul în care Rusia recurge tot mai mult la persoane care nu au fost instruite ca agenți de informații profesioniști — uneori chiar fără ca acestea să știe în ce operațiuni sunt implicate — pentru a desfășura astfel de acțiuni.
Printre cele cinci persoane puse sub acuzare în rechizitoriul făcut public în seara zilei de 15 septembrie se numără un tată și fiul său, despre care autoritățile americane spun că au legături cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB): Kirill Hrameev, identificat drept colonel în cadrul FSB, și tatăl său, Iuri, prezentat ca fost ofițer FSB.
Alte trei persoane acuzate sunt doi cetățeni cubanezi, Oemis Durruthy și Yaidel Suarez, precum și un cetățean venezuelean, Angel Castro. Departamentul de Justiție al SUA a susținut într-o declarație că Durruthy locuiește în Rusia. Nu este clar unde se află în prezent ceilalți doi.
Potrivit rechizitoriului, chiar în această vară, Castro, care locuia în Brooklyn, New York, a fost angajat să supravegheze un cunoscut disident rus care trăia în Washington, D.C.
Identitatea disidentului rus nu este dezvăluită în documentele depuse la tribunal.
Castro ar fi fost trimis la două adrese și ar fi primit „instrucțiuni explicite privind modul în care trebuia efectuată supravegherea”, au spus autoritățile. În schimbul acestei activități, i s-ar fi promis 1.000 și, respectiv, 1.500 de dolari.
Ulterior, acesta ar fi trimis fotografii unuia dintre ofițerii FSB, care i-ar fi oferit apoi 40.000 de dolari pentru a-l „elimina” sau a-l face să „dispară” pe disident.
După ce persoana respectivă a refuzat oferta, ofițerii FSB ar fi încercat să găsească alte persoane în Statele Unite care să ducă la îndeplinire planul de asasinare.
Un alt episod descris în rechizitoriu îl implică pe un american care locuia în Lituania și care, la 25 iunie 2025, a călătorit în Estonia, până la granița cu Rusia.
Acolo, acesta s-ar fi întâlnit cu Hrameev, care i-ar fi oferit o sumă nespecificată pentru a se întoarce la Vilnius și a fotografia adresa unde locuia un „tip rău” care „spunea minciuni despre Rusia”.
Bărbatul ar fi primit 200 de dolari pentru activitatea de supraveghere. Ulterior, el ar fi fost pus în legătură cu tatăl lui Hrameev, Iuri, care i-ar fi oferit 25.000 de dolari pentru a-l ucide pe respectivul individ, pe motiv că acesta „răspândea calomnii despre țara mea” și „le spunea presei și oamenilor de rând că rușii sunt agresorii”.
Potrivit documentelor depuse la instanță, Hrameev i-ar fi explicat și cum ar putea fi comis asasinatul, inclusiv prin „aruncarea unei sticle cu benzină” sau „înjunghiind persoana respectivă”.
După ce bărbatul a refuzat, Iuri Hrameev i-ar fi propus să incendieze un depozit sau o stație electrică, în schimbul unei sume de bani nespecificate.
Potrivit rechizitoriului, Hrameev i-ar fi scris bărbatului că îi oferea „bani serioși pentru o treabă serioasă” și că era interesat să vizeze țări pro-ucrainene.
Grupul este acuzat și de un complot pentru incendierea unor autobuze în Cehia. Potrivit autorităților americane, Durruthy ar fi recrutat un cetățean columbian, care ar fi încercat să incendieze autobuze de transport public în Praga.
După arestarea bărbatului, premierul ceh a declarat că este „foarte probabil” ca planul să fi fost organizat de autoritățile ruse.
FSB nu a oferit imediat niciun comentariu cu privire la acuzații.
Nici Iuri, nici Kirill Hrameev nu au putut fi contactați pentru a comenta acuzațiile.
Fotografiile publicate de Kirill Hrameev pe platforma rusă de socializare VK îl arată alături de tatăl său la ceremonia de absolvire a unei academii din Sankt Petersburg.
Actul de acuzare include numeroase citate extrase din mesaje de chat, precum și fotografii, care au fost schimbate între membrii familiei Hrameev și contactele lor.
Documentul nu specifică modul în care au fost obținute aceste materiale. În anii precedenți, însă, autoritățile americane au folosit mandate de percheziție pentru a accesa servicii de stocare în cloud — precum iCloud al Apple sau Google Drive — și pentru a obține fișiere salvate, inclusiv istoricul conversațiilor WhatsApp.
Autoritățile au descoperit și alte comploturi după ce au accesat fișiere Google Translate stocate online, potrivit site-ului de investigații The Insider.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Musteață revine: Ministrul de două zile al Agriculturii va conduce AIPA
Radu Musteață, fostul ministru al Agriculturii care a deținut funcția doar două zile, a fost numit, pe 16 septembrie, șef la agenția care împarte subvențiile în agricultură, AIPA. Premierul Vasile Tofan a spus că Musteață „a învățat din greșeală”, iar guvernul nu se poate lipsi de un manager ca el.
Numirea surpriză a lui Musteață la conducerea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a avut loc în cadrul unei remanieri mai ample la conducerea a ceea ce premierul Tofan a numit „agenții de stat cheie”, inclusiv Serviciului Fiscal de Stat, Agenția Proprietății Publice și Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Musteață a devenit ministru al Agriculturii în Guvernul Tofan instalat pe 22 iulie, dar a demisionat pe 24 iulie din cauza unei controverse legate de ascunderea trecutului său politic - ar fi făcut parte din Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc, formațiune acuzată de „capturarea statului” în 2016 – 2019 și alungată apoi de la putere de actualul partid de guvernământ PAS și aliații săi.
Deși a negat inițial că a fost membru în partidul lui Plahotniuc, Musteață și-a dat demisia la scurgerea în presă a unei fotografii care l-ar înfățișa primind carnetul de partid.
Premierul Tofan, care își propune să relanseze economia și să creeze o birocrație mai eficientă, i-a luat apărarea și atunci, spunând că Musteață a făcut „un gest de responsabilitate pentru a proteja încrederea publică în Guvern și în actul de guvernare”.
Cum justifică Tofan numirea lui Musteață la AIPA
În vârstă de 38 de ani, Musteață a mai condus o agenție a statului în perioada guvernării PAS, fiind director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din 2021 până în 2026.
„Mă bucur că îl readucem într-o funcție importantă”, a spus premierul Tofan în ședința de guvern din 16 septembrie, adăugând că Musteață „a făcut o treabă bună la ANSA” și că „a învățat din greșeala pe care a comis-o la nominalizarea lui la Ministerul Agriculturii”.
Prim-ministrul a mai spus că guvernul său vrea să folosească managerii cu rezultate bune într-o instituție pentru a le reforma și pe altele. În plus, „nu avem atât de mulți oameni ca să nu-i valorificăm”.
Ce a spus Musteață după numire
Noul șef de la AIPA a spus că preia cu „responsabilitate și hotărâre mandatul de director” și că își pune „experiența, viziunea și competențele în slujba statului”.
„AIPA administrează un buget de peste 2 miliarde de lei și oferă cele mai importante finanțări pentru sectorul agricol. Aceste resurse trebuie să fie gestionate corect și responsabil”, a declarat Musteață.
AIPA gestionează și împarte banii destinați susținerii agriculturii. Oferă sprijin financiar direct fermierilor pentru a-și cumpăra tehnică agricolă, animale, semințe sau pentru a construi sere. Finanțează și proiecte de start-up ale tinerilor și femeilor care vor să își lanseze o afacere la țară.
Demisia din iulie a lui Musteață din funcția de ministru al Agriculturii a venit și pe fundalul unei anchete a Centrului Național Anticorupție (CNA) împotriva unui fost secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Tatiana Nistorică, care ar fi luat mită pentru a „influența persoane cu funcții de răspundere din cadrul ANSA”.
Întrebat în legătură cu această anchetă, premierul Tofan a spus atunci că Musteață „nu are statut de bănuit în acest dosar”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Violențe la protestul fermierilor în București. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene
Sute de fermieri și crescători de animale din România s-au adunat, marți, în fața guvernului de la București, nemulțumiți de modul în care sunt gestionate focarele de boli la ovine și de blocarea exporturilor de animale vii. Protestul neautorizat a degenerat în ciocniri violente cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene și a reținut mai mulți manifestanți.
Protestul a început în cursul dimineții, când sute de fermieri veniți din mai multe zone ale țării au început să se adune în Piața Victoriei, unde jandarmeria a amenajat un spațiu special pentru manifestanți.
În jurul orei 11.00, s-au produs primele incidente. Potrivit Jandarmeriei Capitalei, mai mulți participanți au forțat dispozitivul de ordine și au pătruns pe străzile adiacente, blocând circulația. Forțele de ordine au folosit spray-uri lacrimogene și au reținut mai multe persoane.
Ciocniri violente s-au produs și în după-amiaza zilei, când mai mulți protestatari au rupt cordonul de jandarmi și au aruncat în forțele de ordine cu sticle, pietre, ghivece, garduri metalice și alte obiecte. O mașină a Jandarmeriei a fost vandalizată.
În urma ciocnirilor cu forțele de ordine, zeci de manifestanți au avut nevoie de îngrijiri medicale; câțiva dintre aceștia au acuzat probleme respiratorii după expunerea la gaze lacrimogene.
Autoritățile au mai anunțat că cel puțin șapte jandarmi au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma incidentelor din Piața Victoriei, iar unul dintre ei a fost transportat la spital.
În cursul zilei, au fost reținute circa 26 de persoane din rândul participanților și conduse la sediile de poliție.
Jandarmeria Capitalei a spus că intervențiile au fost necesare pentru a preveni escaladarea violențelor și pentru protejarea participanților care protestau pașnic. Instituția a făcut apel la calm și la respectarea indicațiilor forțelor de ordine.
În după amiaza zilei, guvernul a avut o primă reacție, condamnând violențele și făcând apel la calm. Într-un comunicat de presă, executivul a anunțat că premierul Ilie Bolojan a luat act de revendicările depuse de „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC”, după protestul din Piața Victoriei. De asemenea, executivul a susținut că o parte dintre revendicările formulate la protest au fost discutate și în cadrul altor întâlniri anterioare cu reprezentanții fermierilor.
Ulterior, președintele Nicușor Dan a venit cu un apel la „rațiune și responsabilitate”, condamnând violențele și încercările de a transforma „un protest legitim în lupte de stradă”. Fără să facă referiri concrete, Nicușor Dan a criticat și „încercarea unor politicieni iresponsabili de a amplifica artificial tensiunea socială” și de a deturna manifestația, subliniind că nemulțumirile sociale sunt reale, dar nu pot justifica violența.
Principala nemulțumire a crescătorilor de ovine din România este legată de blocarea exporturilor de animale vii, în contextul focarelor de pestă și variolă ovină. Fermierii reclamă și întârzierile la plata despăgubirilor pentru animalele sacrificate și se opun planului de vaccinare transmis de autoritățile române instituțiilor europene.
Printre revendicări se află și demisia președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Bociu, pe care fermierii îl consideră responsabil pentru modul în care au fost gestionate focarele de boală și consecințele asupra exporturilor.
Crescătorii de ovine au mai protestat pe 30 iulie în fața sediului ANSVSA.
Manifestația de marți nu este organizată de o asociație de fermieri. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatoarea protestului și că participarea este o decizie individuală a fermierilor.
La ora difuzării știrii, protestul din fața guvernului de la București mai continua.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.