La aproape un an de la condamnarea lui Ilan Șhor în primă instanță la 7 ani și jumătate de închisoare în dosarul fraudei bancare, Curtea de Apel Cahul a anunțat că planifică să se reunească în a treia ședință de examinare a cauzei pe 8 august. Între timp, primarul de Orhei s-a remarcat la protestele pe care le organizează împotriva opoziției proeuropene extraparlamentare și în urma cărora mai multe organizații pentru drepturile omului au cerut autorităților să ia măsuri, arătându-se îngrijorate de discursul „instigator la ură al primarului”.
Pe 6 mai 2015, chiar a doua zi după publicarea primului raport Kroll ce a deconspirat schema devalizării a trei instituții bancare cu acoperirea ulterioară a găurilor formate din fondurile Băncii Naționale, Ilan Șor, unul dintre figuranții principali ai raportului, a fost reținut sub acuzația de abuz în serviciu în dosarul Băncii de Economii. Plasat în arest la domiciliu, Șor devenise prima persoană învinuită în cauza furtului miliardului. La scurt timp el a fost eliberat pe motiv că s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile locale din Orhei, câștigând mandatul de primar.
Sistemul joacă pentru Ilan Șor și nu cum ar fi trebuit...
Urmează publicarea unui denunț semnat de primarul de Orhei împotriva fostului premier Vlad Filat, condamnat ulterior la 9 ani de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență. Iar în iunie 2016, fostul șef al Băncii de Economii Ilan Șor este reținut în al doilea dosar și condamnat un an mai târziu de Judecătoria Chișinău la 7 ani și șase luni pentru escrocherie și spălare de bani, urmând ca decizia să fie aplicată doar după epuizarea tuturor căilor de atac.
Șor a fost din nou eliberat iar după 7 luni, cât a durat traducerea dosarului și alte câteva pentru strămutarea cauzei, în februarie 2018 dosarul său ajunge la Curtea de Apel Cahul. După o pauză de trei luni, magistrații vor continua examinarea cauzei pe 8 august.
Daniel Goinic, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice spune că felul în care a fost gestionat dosarul lui Șor până în prezent, lasă impresia unei tărăgănări intenționate în care Șor este nu învinuit, ci mai degrabă un beneficiar privilegiat al actului de justiție:
Putem constata că dosarul este tergiversat în mod intenționat și că aici este ceva putred...
„Nu știu cum imaginea justiției va fi într-un fel spălată după examinarea acestui caz, vom vedea în viitor. Dar cel puțin până acum putem constata că dosarul este tergiversat în mod intenționat și că aici este ceva putred. Netraducerea sentinței într-un termen rezonabil, multitudinea de abțineri și recuzări, posibilitatea lui de a candida ca primar și arestul lui nu în penitenciar, dar la domiciliu, și alte chestiuni care au fost făcute în mod intenționat de către judecători și procurori lasă impresia că sistemul joacă pentru Ilan Șor, dar nu cum ar fi trebuit.”
Expertul crede că favorizarea lui Șor poate fi sesizată prin comparație cu dosarul lui Vlad Filat și Veaceslav Platon, aceștia fiind în închisoare în urma denunțurilor lui, iar Ilan Shor încă în libertate.
Dosarul primarului de Orhei mai arată frica și lipsa de independență a unor judecători, crede Daniel Goinic. Elocventă în opinia sa, este situația de la Curtea de Apel, unde 21 de magistrați, specializați pe domeniul penal, s-au declarat în imposibilitate de a examina cauza, și în consecință aceasta a fost trimisă la Curtea de Apel Cahul.
Consilierul juridic spune că întrebări ridică și faptul că dosarul lui Șor, persoană implicată direct în furtul miliardului potrivit raportului Kroll, este ținut departe de ochii presei și ai societății:
Vedem că adevărații potențiali beneficiari ai furtului miliardului sunt încă în libertate...
„Faptul că nu i se permite la Curtea de Apel Cahul mass-mediei, persoanelor care ar fi interesate cel puțin să asiste fizic în instanță, deja ridică dubii. Noi nu știm în ce manieră domnul Șor va aduce probe pentru a-și demonstra lipsa de vinovăție sau în ce mod vor ataca procurorii cererea depusă de avocatul lui Șor. Cu alte cuvinte, noi, cetățenii așteptăm o justiție independentă pe acest dosar, dar pe de altă parte vedem că adevărații potențiali beneficiari ai furtului miliardului sunt încă în libertate.”
Fiind în libertate, Ilan Șor prezintă publică propria versiune a fraudei bancare numită în presă „furtul miliardului”. Șor pretinde că la timonă a stat Veaceslav Platon, iar el a devenit „o victimă a circumstanțelor.”
Pretinsele dezvăluiri lansate de Șor, remarcă experții, sunt mediatizate cu pedanterie de posturile tv afiliate democraților. La fel ca și recentele acțiuni de protest în care primarul de Orhei a lansat amenințări cu răfuiala în adresa jurnaliștilor care-i contestă activitatea filantropică și de edil, dar în adresa liderilor partidelor de opoziție, Maia Sandu și Andrei Năstase. Mai multe organizații neguvernamentale au cerut autorităților să reacționeze cu promptitudine la intervenția de ultimă oră a primarului de Orhei, Ilan Șor.
