Președintele Rusiei Vladimir Putin l-a numit săptămâna trecută pe Dmitri Kozak drept emisar special al Moscovei pentru Moldova în locul lui Dmitri Rogozin. Kozak este cunoscut mai ales pentru planul rusesc de federalizare a Moldovei în vederea soluționării conflictului transnistrean de la începutul deceniului trecut, respins în ultimul moment de președintele de atunci al Moldovei, comunistul Vladimir Voronin. Vasile Botnaru a stat de vorbă despre aceasta numire cu Igor Botan, directorul executive al Asociatiei pentru Democratie Participativa ADEPT
Europa Liberă: Jurnaliștii au făcut abstracție de nuanțe și au anunțat știrea că Dmitri Kozak vine în locul lui Dmitri Rogozin, dar aici există o nuanță importantă – Rogozin era trecut prin poarta transnistreană spre Moldova, Kozak este anunțat drept reprezentant pentru relațiile cu Moldova și ca și cum se prezumă că va lua sub aripă Transnistria. Sau nu-i corectă această deducție?
Igor Boțan: „Este o deducție corectă, numai că trebuie să pornim de la context. Atunci când a fost numit dl Rogozin, în martie 2012, în Republica Moldova guverna Alianța pentru Integrare Europeană; Republica Moldova de bine, de rău avea ceea ce se numea „istorie de succes”, iar acum lucrurile s-au schimbat cardinal, dramatic, suntem în ajun de alegeri parlamentare în Republica Moldova și lucrurile trebuie regândite din punctul de vedere al Moscovei, mai cu seamă că în ianuarie 2017 dl Dodon în public i-a făcut promisiuni dl Vladimir Putin, spunând că este gata să revină la „memorandumul Kozak”, la revizuirea relațiilor și că există potențial pentru refacerea relațiilor bilaterale”.”
Europa Liberă: Drept urmare, îl trimite pe Kozak, autorul acelui memorandum refuzat de Voronin?
Igor Boțan: „Probabil că asta are o semnificație specială, numai că trebuie să ne amintim cum i-a răspuns Vladimir Putin lui Igor Dodon.”
Europa Liberă: „Утром деньги, вечером стулья” (plata anticipată, în termeni moderni: plata în primul rând, apoi obțineți un produs sau un serviciu).
Igor Boțan: „Da. „Vei face promisiuni atunci când vei avea puterea reală în mâini”. Acum, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare, sondajele arată că Partidul Socialiștilor are șanse foarte mari să câștige puterea absolută în Republica Moldova, mai cu seamă datorită sistemului electoral mixt, de aceea Putin face două mișcări care sunt impresionante – hai să spunem așa –, schimbă ambasadorul și îl aduce pe dl Kozak, care a fost un confident foarte important în administrația dl Putin. Să nu uităm că, după anexarea Crimeii, el a fost responsabil pentru noii subiecți ai Federației Ruse, pentru Crimeea și Sevastopol. De curând a fost numit responsabil pentru dezvoltarea complexului energetic al Federației Ruse și pentru relațiile comerciale. Iată că în această albie este numit ca reprezentant special al președintelui Vladimir Putin pentru relațiile bilaterale, comerciale cu Republica Moldova, dar înțelegem cu toții că cunoaște dosarul transnistrean foarte bine, iar dlui Dodon i se va aminti de promisiunile făcute la Moscova în public, în fața camerelor de luat vederi, în fața întregii lumi – hai să spunem așa – privind gătința acestuia de a merge pe calea federalizării sau chiar a confederalizării Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Rogozin avea totuși alura unui rebel, un ghimpe în pantof, începând cu cariera dânsului de la NATO; în Transnistria a fost trimis tot cu un fel de afront, după ce se știe că a luptat de partea separatiștilor transnistreni. Acum rocada asta înseamnă că se renunță la sfidarea pe față a Chișinăului, se trimite o persoană mai soft?
Igor Boțan: „Nu cred așa. Cum spuneam, este vorba despre anunțarea unei noi epoci, dacă pot spune așa, în relațiile ruso-moldovenești…”
Europa Liberă: Scopul rămânând același?
Igor Boțan: „Se schimbă scopul, pentru că se schimbă contextul. Atunci când aveam Alianța pentru Integrare Europeană, aveam un parcurs ascendent al Republicii Moldova spre Occident, spre integrarea europeană, acum lucrurile stau exact invers. Chiar și după această rezoluție a Parlamentului European vedem că Republica Moldova a intrat pe o pantă descendentă, partidul lui Dodon este pregătit să câștige alegerile, deci vine timpul pentru alți oameni ca să reia acest dosar.”
Europa Liberă: Adică să întoarcă oiștea în general?
Igor Boțan: „Sigur!”
Europa Liberă: Dar atunci când și Voronin devenise proeuropean, spuneați că era importantă ancora asta transnistreană sau cuiul lui Pepelea, acum oare Moscova speră să renunțe Republica Moldova, în general, la visul european?
Igor Boțan: „Nu. Eu nu cred că Federația Rusă este atât de naivă ca să creadă că lucrurile pot fi schimbate, dar Federația Rusă poate clarifica lucrurile aici, în Republica Moldova, și crea un model pentru relațiile cu Ucraina. Pentru că, dacă dl Dodon acceptă federalizarea sau confederalizarea Republicii Moldova, acest moment va fi servit ca o istorie de succes pentru Georgia și pentru Ucraina.”
Europa Liberă: Când spuneți Dodon, aveți în vedere majoritatea socialistă în parlament, și nu președintele?
Igor Boțan: „Eu am în vedere exact ceea ce spune dl Dodon că s-ar putea chiar să fie cap de listă pentru alegerile parlamentare în speranța să-și asigure o majoritate…”
Europa Liberă: Renunțând la funcția modică de președinte?
Igor Boțan: „Dar el nu poate să renunțe la funcție, pentru că dl Voronin a fost cap de listă la alegerile parlamentare fiind șef al statului, deci nu există niciun fel de interdicție. Dl Dodon a menționat acest lucru, se pregătește pentru asta, iar…”
Europa Liberă: Dar după câștigarea mandatului va trebui să alegă oricum între aceste două funcții?
Igor Boțan: „Dar nu există nicio problemă pentru dl Dodon ca, după ce își aduce confrații în parlament, să revină în funcția prezidențială, mai cu seamă că există o hotărâre a Curții Constituționale din 1996, dacă nu greșesc, care spune că șeful statului și atunci când e la odihnă este șef de stat și nu trebuie să-și întrerupă activitatea de președinte…”
Europa Liberă: Adică să fie un fel de Voronin-2.0?
Igor Boțan: „Da, exact! Și acum, dacă revenim la dl Rogozin, spuneam că dl Rogozin a fost numit în martie 2012 și în aprilie 2012, în cadrul acestei formule „5+2” la Viena, cumva a propulsat reluarea negocierilor dintre Transnistria și Republica Moldova și acolo s-a decis și această formulă cu trei coșuri, formula OSCE, care a fost blamată la Moscova și de aceea sarcina lui a fost să mențină autoritățile transnistrene în limitele negocierilor pe marginea primelor două coșuri – social și economic – și să nu se atingă de coșul trei. A reușit aici, numai că relațiile lui cu conducerea din Transnistria au devenit foarte personalizate, a fost susținătorul personal al lui Șevciuk și al dnei Ștanski, iar după schimbarea puterii în Transnistria a devenit indezirabil, din câte putem înțelege, și în Transnistria și aici, la Chișinău. Deci, lucrurile s-au așezat perfect pentru Moscova. Acum când sunt în așteptarea victoriei socialiștilor vin cu două mutări foarte puternice, deci schimbă ambasadorul și îl aduc pe Kozak, confident al președintelui Putin, iar dlui Dodon i se va aduce aminte ce a promis în public și suportul în campania electorală, vizita pe care o va avea la Moscova în ajunul alegerilor, Congresul Familiei cu participarea patriarhului Kiril ș.a.m.d., putem lesne să ne dăm seama că sunt cumva coordonate cu cercurile de la Kremlin, plus acești minunați artiști ruși care sunt prietenii dlui Dodon și-i organizează concerte pe gratis ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Plus acceptarea lui Dodon în „blijnii krug” (cercul celor apropiați) la finala de la Campionatul Mondial?
Igor Boțan: „Da, sunt un șir de lucruri care spun că nu putem rupe ultimele mutări din contextul general legat de viitoarele alegeri parlamentare ordinare.”
Europa Liberă: Unora li s-a părut că numirea lui Kozak a fost și un răspuns la rezoluția de la ONU privind atitudinea Chișinăului față de trupele de menținere a păcii și GOTR-ul, care a mai rămas în Transnistria.
Igor Boțan: „Cu certitudine așa este și acest lucru l-a făcut și Voronin cu întâlnirea de la Barviha din 18 martie 2009, exact în ajunul alegerilor parlamentare și asta l-a ajutat pe Voronin să câștige alegerile, dar ulterior a pierdut puterea. Dodon practic repetă aceleași mantre ale președintelui Voronin din 2009 că trupele pacificatoare și aceste trupe militare rusești chiar sunt binevenite pe teritoriul Republicii Moldova, că ele asigură pacea de-a lungul anilor și el în permanență a venit cu mulțumiri față de conducerea Federației Ruse. Ne mai aducem aminte că a dorit foarte mult să-i decoreze pe pacificatorii ruși, subliniind cât de important este rolul lor în Republica Moldova. Deci suntem în ajunul unor foarte, foarte importante evenimente, care toate converg spre scrutinul parlamentar de la sfârșitul acestui an sau poate de la începutul anului viitor, dacă citim printre rânduri ceea ce spunea deunăzi președintele parlamentului, dl Andrian Candu.”
Europa Liberă: Un jurnalist cunoscut în Georgia, care a ajuns acolo de fapt din Rusia, Oleg Panfilov, cu regularitate mă întreabă același lucru: de ce ar vrea transnistrenii să se reintegreze în Republica Moldova? O întrebare-analiză pentru starea sanguină a Republicii Moldova nereîntregite încă. N-am putut să găsesc foarte multe lucruri care ar fi ademenitoare pentru populația Transnistriei, în primul rând, și nu pentru Smirnov Igor și moștenitorii funcției sale. Exemple de altă natură – miliardul furat, tarifele la curent și gaz subvenționate de Federația Rusă, plăcuțele pentru înmatriculare care iată le vor deschide calea de circulație pe rutele internaționale, eventual poate telefonia fixă readusă într-un singur circuit… Nu vedem lucruri foarte certe care să trezească invidia transnistrenilor că nu sunt pe malul opus al Nistrului.
Igor Boțan: „Cred că aveți dreptate, pentru că noi înțelegem cu toții că, după venirea așa-zisei Alianțe pentru Integrare Europeană la guvernare în Republica Moldova, se punea mare speranță pe o istorie de succes, care i-ar face pe transnistreni invidioși față de progresele Republicii Moldova, față de posibilitatea de a circula liber în Uniunea Europeană. Iată că transnistrenii se bucură și de Acordul de Liber Schimb, cei dintre ei care-și fac pașapoarte moldovenești pot să circule liber în Uniunea Europeană, dar aici s-au întâmplat lucruri foarte urâte – furtul miliardului, oligarhia foarte feroce, nici nu este oligarhie, că a rămas un singur cap al acestui sistem, care era tripartit. Acum vedem stricarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Deci, ei nu au niciun motiv să ne invidieze sau cu atât mai mult să vrea să fie parte din Republica Moldova, dar sub presiunea circumstanțelor, dacă președintele Putin va decide că e momentul potrivit pentru a face presiuni asupra dlui Dodon și viitoarei potențiale formațiuni victorioase a Partidului Socialiștilor, ar putea să-i împingă, deopotrivă cu colegii lor din Găgăuzia, să pledeze o formulă federativă care ar slăbi Chișinăul în măsura în care cele două capitale regionale – Comratul și Tiraspolul – să poată în orice moment avea un cuvânt mult mai greu de spus în relațiile internaționale decât Chișinăul. Nu e o formulă proastă pentru Moscova, iar dl Dodon este pregătit din considerente, cum zice el, patriotice, pentru asigurarea independenței Republicii Moldova și pentru subminarea vectorului euro-unionist, cum îl numește Domnia sa, el a declarat la Moscova în fața întregii opinii publice că este gata să meargă la astfel de cedări și probabil va face-o.”
