Centrul pentru Jurnalism Independent a spus că multe din posturile de televiziune nu au reflectat echidistant campania electorală pentru alegerile locale de duminică. În cel de-al patrulea raport pe această temă, prezentat marți în capitală, CJI a spus că din cele 10 posturi TV monitorizate în perioada 12-19 mai, majoritatea „nu au oferit acces egal tuturor candidaților, nu au asigurat pluralismul de opinie și nu au reflectat corect și echidistant campania electorală”. Potrivit „Ziarului de Gardă”, tot marți Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a constatat încălcarea de către posturile Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3 și STS Mega a echilibrului şi pluralismului politico-social în buletinele de știri, dar le-a sancționat doar cu avertizare publică.

Moscova a eliberat-o pe fosta balerină americano-rusă, Ksenia Karelina, care fusese condamnată la 12 ani de închisoare pentru acuzații de trădare. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat joi dimineață că aceasta se află deja într-un avion spre Statele Unite.

La rândul lor, Statele Unite l-au eliberat pe Artur Petrov, a relatat presa de stat rusă, citând serviciul federal de securitate FSB. Petrov, cetățean ruso-german, risca până la 20 de ani de închisoare în SUA pentru încălcarea reglementărilor privind exporturile.

În vârstă de 33 de ani, Karelina s-a mutat în SUA în 2015, s-a căsătorit cu un cetățean american și a obținut cetățenia SUA în 2021. Avocatul ei, Mihail Mușailov, a confirmat eliberarea, precizând că schimbul a avut loc în Abu Dhabi.

• ^{Citește și: Zelenski ia China în vizor după ce a prins doi chinezi, luptând pentru Rusia. China ripostează}

„Karelina se află într-un avion spre Statele Unite. A fost deținută în mod abuziv de Rusia timp de peste un an, iar președintele Trump a obținut eliberarea ei”, a scris Rubio pe X.

O instanță rusă din Ekaterinburg a găsit-o vinovată pentru trădare anul trecut, după ce ar fi transferat bani, în 2022, către o organizație caritabilă din SUA, care oferă ajutor Ucrainei.

În ce îl privește pe Petrov, acesta a fost arestat în Cipru, în 2023, la cererea SUA. Ministerul american al Justiției l-a acuzat de implicare „într-o schemă de achiziționare a unor componente microelectronice din SUA pentru producători care furnizează armament și echipamente armatei ruse”.

Wall Street Journal a scris, citând un oficial CIA, că cel care a negociat schimbul din partea SUA a fost chiar directorul Agenției Centrale de Informații, John Ratcliffe, cu medierea Emiratelor Arabe Unite.

Abu Dhabi a fost și locul altor schimburi de prizonieri între Rusia și Statele Unite. În decembrie 2022, vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost eliberată în schimbul traficantului rus de arme Viktor Bout.

Emiratele Arabe Unite au mai jucat un rol de mediator și în schimburile de prizonieri dintre Rusia și Ucraina.

Schimbul de prizonieri dintre SUA și Rusia din 10 aprilie a avut loc în timp ce delegați din cele două țări se aflau la Istanbul pentru discuții privind normalizarea activității misiunilor diplomatice.

În februarie, Statele Unite l-au eliberat pe infractorul cibernetic rus Aleksandr Vinnik, în schimbul învățătorului american Marc Fogel.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autorul inițiativei legislative, deputatul PAS Alexandr Trubca, tot el și președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentare, a spus că scopul proiectului de lege este să amelioreze situația din sectorul agricol.

Parlamentarul susține că multiplele crize din ultimii ani, printre care se numără criza logistică, a fertilizanților, dar și secetele din anii trecuți, au lăsat agricultorii fără bani și resurse.

În total, potrivit notei informative, statul va rambursa agricultorilor circa 50 de milioane de lei.

Prin noile prevederi, care vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, este extinsă baza de calcul a sumei pasibile restituirii cu cuantumul impozitului funciar pentru anul 2024, în vederea posibilității rambursării acestuia din contul TVA-ului acumulat în contul agricultorilor.

Proiectul de lege modifică și termenul de implementare a programului de rambursare a TVA-ului pentru producătorii agricol. Potrivit noilor condiții, rambursarea ar urma să fie efectuată până în luna iunie 2026 inclusiv.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Sănătății a prezentat miercuri, 9 aprilie, spre consultări publice un nou proiect de ordin ce conține instrucțiuni privind organizarea și asigurarea sănătății nutriționale a copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ general, care va înlocui un alt ordin aprobat în 2016.

Autoritățile își doresc ca regimul alimentar al copiilor și elevilor să fie alcătuit din 4-5 mese pe zi și să includă o varietate largă de alimente din grupele de bază, inclusiv gustări, cât și o hidratare corespunzătoare (1,5-2 litri de lichide).

Potrivit documentului, regimul alimentar al copiilor și elevilor va fi elaborat pentru 10 zile, ținând cont de produsele de sezon.

La alcătuirea meniului zilnic, dar și pentru comercializare în instituțiile de învățământ se vor permite:

• fructe, legume sau verdețuri proaspete sau congelate,
• lapte integral și produse lactate cu un conținut de grăsime între 2,5% și 3,2 %, fără zahăr și grăsimi vegetale adăugate,
• iaurt sau alte feluri de lapte fermentat, fără adaos de zahăr sau îndulcitori artificiali, cu un procent de grăsime de 2,6%,
• brânză tare și cașcaval fermentat cu un procent de grăsime nu mai mare de 45 %,
• cereale integrale, paste și pâine din făină integrală,
• ulei rafinat, presat la rece, pentru preparatele culinare reci,
• fileu de pește,
• carne de pasăre dezosată, carne de porc dezosată și degresată,
• nuci, semințe și fructe uscate,
• leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut, soia),
• ouă de găină și preparate din ouă gătite prin fierbere sau coacere.

De cealaltă parte, vor fi interzise în alimentație și pentru comercializare - hamburgerii, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiți, maioneză, margarină, brânză topită, mezeluri grase, grăsimi culinare, grăsime de porc sau oaie, produse cu grăsimi hidrogenate, chipsuri, biscuiți sărați, covrigei, sticksuri, alune sărate, semințe sărate, brânzeturi sărate, băuturi energizante, dar și carne și pește nepreparate.

Prin noile prevederi, autoritățile din sănătate își doresc ca elevii să aibă o alimentație echilibrată, sănătoasă și adecvată nevoilor lor nutriționale și să li se cultive obiceiuri sănătoase legate de alimentație.

• Vezi și: Ce produse sunt incluse în meniul gratuit de care vor beneficia elevii din gimnaziu

Propunerile Ministerului Sănătății se suprapun însă cu cele ale Ministerului Educației, care la începutul lunii martie a propus spre dezbateri publice un model de meniu pentru elevii claselor a V-a - a IX-a și conține printre altele: hamburgeri, chifle cu magiun fără euri, dar și fructe proaspete.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Investigația publicată joi, 10 aprilie, îl citează pe un purtător de cuvânt al ministerului mexican de Externe, care a spus jurnaliștilor OCCRP că „pașaportul este fictiv”.

În investigație se mai spune că jurnaliștii au căutat datele din pașaportul mexican al lui Plahotniuc și într-o bază de date oficială a guvernului mexican despre toți cetățenii și rezidenți din Mexic, dar nici această căutare nu a dat rezultate.

„Informațiile din pașaportul lui Plahotniuc nu au generat niciun rezultat”, se arată în articol.

Pe numele lui Plahotniuc a fost emisă o alertă roșie în sistemul Interpol, la începutul lunii martie, în urma căreia s-a stabilit că oligarhul fugar moldovean deține pașaport românesc, moldovenesc și rusesc, dar și un pașaport mexican cu numele Vito Perez Gonzalez.

Sancționat de Statele Unite în 2022 pe motivul implicării în acte de corupție și folosirii sistemului judiciar contra rivalilor și pentru manipularea alegerilor, Plahotniuc este în prezent inculpat în R. Moldova într-un dosar de fraudă, spălare de bani și constituirea și conducerea unei organizații criminale.

Fugarul moldovean rămâne fără vila din Franța

Investigația OCCRP despre oligarhul moldovean fugar mai arată că a ajuns la final un proces îndelungat în justiția franceză pe marginea sechestrului aplicat pe o vilă a lui Plahotniuc din Franța.

Pe 19 martie, Curtea de Casație de la Paris, care este instanța supremă din Franța, a menținut sechestrul pe vila lui Plahotniuc din localitatea Sciez, de pe malul lacului Geneva, în apropiere de Elveția. OCCRP scrie că decizia dă undă verde autorităților franceze să demareze procesul de confiscare a vilei.

O hotărâre emisă anul trecut de instanța franceză a confirmat că Plahotniuc a cumpărat vila în 2018, la un preț de 3,4 milioane de dolari, pe care mai apoi a transferat-o în proprietatea companiei cipriote Sigmateli Limited.

„Scopul transferului imobilului din Sciez către Sigmateli Limited este evitarea confiscării, întrucât domnul Plahotniuc este adevăratul proprietar și utilizator al bunului”, se arată în decizia judecătorilor francezi din 2024.

Firma de avocatură franceză Spinosi, care a reprezentat compania Sigmateli, a refuzat să comenteze. Avocatul lui Vladimir Plahotniuc din Republica Moldova nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Procurorii anticorupție din R. Moldova spun că Plahotniuc ar mai deține încă cel puțin alte două proprietăți în Franța, inclusiv un chalet alpin tradițional în localitatea Combloux. Situată pe un teren de 21 de acri, cu vedere panoramică spre Mont Blanc, vila dispune de șase dormitoare, bibliotecă, sală de sport, saună, cramă și un garaj cu capacitate pentru opt vehicule.

• Te-ar putea interesa și: Percheziții la imobilele lui Vladimir Plahotniuc din Franța

Deși proprietățile din Franța sunt înregistrate oficial pe numele unor entități juridice, procurorii moldoveni au stabilit că ele aparțin, în realitate, familiei Plahotniuc. În timpul perchezițiilor efectuate cu sprijinul autorităților locale, au fost descoperite obiecte personale, inclusiv fotografii de familie.

Imobile ce aparțin lui Plahotniuc au fost găsite și în Elveția. În august 2024, Tribunalul Federal elvețian a respins apelul unei companii imobiliare înregistrate pe numele soției lui Plahotniuc, care cerea ridicarea sechestrului de pe vila situată pe malul elvețian al lacului Geneva, estimată la un preț de 32 de milioane de dolari.

Vila a fost procurată în 2012, cu fonduri pe care autoritățile elvețiene le consideră deturnate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În comunicatul de presă de miercuri, 9 aprilie, în care a anunțat lansarea acestei facilități, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a transmis că din aplicația EVO vor putea fi create și gestionate, atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice, peste 63 de tipuri de împuterniciri.

O împuternicire permite unei persoane să acționeze în numele altei persoane într-un anumit scop și este utilizată pentru reprezentarea intereselor personale în raport cu instituțiile statului.

Pentru a desemna un reprezentant prin intermediul aplicației EVO, utilizatorii trebuie să se autentifice în aplicație, să acceseze modulul „Împuterniciri”, să creeze o nouă împuternicire și să selecteze tipul acesteia. Ulterior, utilizatorul va adăuga reprezentantul, prin indicarea IDNP-ului sau IDNO-ului, va stabili perioada de valabilitate și va semna digital împuternicirea, utilizând platforma MSign.

Pentru a prezenta o împuternicire este nevoie de un act de identitate și de codul împuternicirii.

Atunci când utilizatorul dorește să-i verificare statutul și conținutul, este îndemnat să acceseze EVO sau MPower, opțiunea „Verifică” și să introducă codul împuternicirii.

• Vezi și: ASP: Vânzarea și cumpărarea mașinilor se va putea face și online

Lansată în iunie 2024, EVO este o aplicație guvernamentală integrată care are scopul de a simplifica accesul cetățenilor la servicii publice. Aplicația oferă acces la acte în format digital, informații despre cetățeni și afaceri, precum și oferă posibilitatea de a plăti pentru diverse servicii publice.

Pentru acces la toate funcționalitățile EVO, cetățenii au nevoie de semnătură electronică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR) a decis în sedința de miercuri să nu mai aloce fonduri pentru campania candidatei partidului și, conform declarațiilor vicepreședintelui USR, Dominic Fritz, același Birou a decis și retragerea sprijinului acordat de partid lui Lasconi.

Decizia finală privind retragerea sprijinului politic va fi luată joi, la o ședință informală a Comitetului Politic Național. Iar pe 24 aprilie ar urma să fie ședința oficială a Comitetului Politic Național, unde ar urma să se valideze decizia liderilor USR.

În ceea ce privește banii pentru campania electorală, Dominic Fritz spune că e vorba nu despre o tăiere a fondurilor, ci de nealocarea lor.

„Biroul Național trebuie să aprobe bugetul de campanie, adică orice buget, de fapt, și efectiv nu a aprobat bugetul de campanie. Deci nu e o decizie activă să tăiem, ci lipsa unei decizii de alocare”, spune Fritz pentru Europa Liberă.

În plus, adaugă vicepreședintele formațiunii, „oamenii care ne-au împrumutat anul trecut au venit acum și au spus «ne pare rău, noi nu credem că Lasconi poate câștiga». Mai mult decât atât, multora le-a fost frică că, dacă ea obține sub 3%, nu mai primim banii înapoi. Și oricum nu prea aveam bani în cont”.

Conform legii privind cheltuielile electorale, dacă un candidat nu obține 3% din voturile valabil exprimate, cheltuielile de campanie nu îi sunt rambursate de la bugetul statului.

Elena Lasconi: „O mână de trădători oportuniști. Nu mă retrag.

În prima declarație de după anunțul liderilor USR, Elena Lasconi spune că nu se retrage. „Voi continua lupta, pentru că aici nu este vorba doar despre USR. Este vorba despre România”, afirmă Lasconi.

Ea a spus că a luat act de decizia Biroului Naţional, dar că această structură nu are puterea să numească un candidat. Conform statutului partidului, acesta era atributul Congresului.

„Să nu uităm că delegaţii la congres au votat peste 94-95% anul trecut susţinerea mea pentru candidatura la prezidenţiale”, a spus Elena Lasconi într-o conferinţă de presă.

„Faptul că am văzut o mână de trădători oportunişti, asta nu înseamnă că ei reprezintă USR-ul. USR-ul este format din peste 20.000 de membri, în care eu cred, cărora le mulţumesc. Multora dintre ei îmi scriu ce să facă, unde să doneze, să nu mă retrag, să continui lupta. Nu reprezintă vocea nici măcar a colegilor din USR, şi acum îmi dau seama mai mult ca oricând că nu reprezintă nici vocea românilor, aceşti colegi de-ai mei”, a menţionat ea.

Lasconi și-a exprimat regretul că printre cei care i-au cerut retragerea se află și Dominic Fritz, pe care îl respectă foarte mult.

„Este un om care a arătat că e un câştigător, dar în rest am văzut foarte mulţi loseri, colegi de-ai mei care au candidat la primării şi au pierdut şi care, într-un fel, îmi datorează locul pe care îl ocupă acum în Parlament. Nu aştept recunoştinţă şi pentru loialitate eu mi-am luat un câine.”

În ceea ce-i privește pe contracandidați, a spus că niciunul dintre cei patru care în toate sondajele par să fie înaintea sa „nu o să fie preşedintele bun pentru femeile din această ţară”, admițând indirect că este devansată de ei.

„Niciunul nu o să lupte, cum ştiu să lupt eu, pentru persoanele vulnerabile. Niciunul nu o să lupte pentru tinerii din ţara asta, pentru oamenii de bună credinţă din ţara asta. Eu o fac de 31 de ani în fiecare zi şi refuz să cred că într-o zi voi visa în altă limbă. Nu vreau să plec din ţara asta şi din acest motiv voi lupta chiar şi atunci când nu o să mai am arme”, a mai spus Lasconi.

Liderii USR și-au pierdut speranța în victoria lui Lasconi

„Nu mai există o cale pentru Elena Lasconi să ajungă în turul doi”, a declarat miercuri dimineață USR, Dominic Fritz, care invocat scorurile slabe obținute de Lasconi în sondajele de opinie – de sub 10%.

Decizia de retragere a sprijinului pentru Elena Lasconi, afirmă Fritz, a venit după ce două sondaje realizate de USR au arătat că în finala prezidenţială ar intra candidatul AUR, George Simion, şi candidatul independent Victor Ponta, fost președinte al PSD.

Nicuşor Dan s-ar clasa pe locul trei, potrivit sondajelor citate de Fritz.

Fritz le-a cerut PNL și UDMR să-l susțină pe Nicușor Dan, pe motiv că PSD nu îl sprijină pe Crin Antonescu, iar primarul Capitalei este singurul „candidat pro-european” cu șanse la turul doi al alegerilor.

Vicepreședintele USR a declarat că l-a anunţat încă de marți pe Nicuşor Dan despre decizia unor lideri USR de a cere partidului să îl susțină.

„După ce am primit ultimele cifre şi era clar că ne vom întâlni pentru această discuţie, l-am sunat pe Nicuşor Dan. (...) Ieri la telefon mi-am exprimat încrederea că va continua un parteneriat între el şi USR când va fi preşedinte”, a spus Dominic Fritz.

USR nu poate finanța direct campania electorală a lui Nicușor Dan, declară Dominic Fritz. „Vom activa cumva rețeaua noastră de împrumuturi – unde tocmai cei mai mulți ne-au spus «ne pare rău, zicem pas de data aceasta». Această rețea putem să o activăm acum pentru Nicușor Dan. Doar că, într-adevăr, împrumuturile vor fi semnate direct cu Dan, nu vor trece prin USR și vor merge direct la el”, spune vicepreședintele USR pentru Europa Liberă.

Fritz: Lasconi să se retragă de la conducerea USR

Vicepreședintele USR mai afirmă că rezultatul în alegerile prezidențiale este mai important decât „orgoliile de partid”.

„Este un moment dificil pentru noi ca partid. Și pentru Lasconi e dificil. Nu putem să punem pe primul loc orgolii personale sau orgolii de partid pentru că suntem într-o situaţie cu o miză istorică”, a mai declarat Fritz.

„Cred că gestul normal ar fi ca Lasconi să se retragă şi de la conducerea USR”, a mai spus vicepreședintele formațiunii.

„Comitetul Politic va avea mâine ședința. Elena Lasconi e președinta partidului, dar va fi nevoie să ne reordonăm. Dacă mâine Comitetul Politic informal va confirma decizia de azi din Biroul Național, ar fi normal ca Elena Lasconi să se retragă din funcția de președinte”, a mai spus Dominic Fritz.

Vicepreședintele USR a mai precizat miercuri că decizia de susținere a lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale a fost luată în Biroul Național al partidului cu doar două voturi împotrivă. Biroul Național al Uniunii Salvați România are 24 de membri aleși, la care se adaugă președintele partidului, care este cel de-al 25-lea membru.

Decizia liderilor USR de a-i retrage public susținerea Elenei Lasconi vine după mai multe discuții din ultima vreme legate de o asemenea măsură.

Subiectul a fost discutat și în ședința conducerii partidului de dinaintea începerii campaniei electorale.

Atunci, Elena Lasconi le-ar fi promis celor din partid că va urmări sondajele și vor decide ce este mai bine pentru țară, potrivit Digi24.

Alegeri prezidențiale, pe 4 și 18 mai

Alegerile prezidențiale reluate sunt programate pentru 4 (turul I) și 18 mai (turul II), iar Biroul Electoral Central (BEC) a publicat pe 20 martie lista finală a canidaților validați - este vorba despre 11 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar restul - sprijiniți de partide politice.

Conform surselor Europa Liberă, buletinele de vot, ale căror machete au fost publicate de BEC pe 24 martie, au fost deja tipărite.

Elena Lasconi, președinta USR, a candidat din partea aceleiași formațiuni politice și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, când s-a clasat pe locul 2 al primului tur, cu 1,7 milioane de voturi obținute (19,17%).

Alegerile au fost anulate pe 6 decembrie, în urma deciziei Curții Constituționale, care a acuzat că „procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Din lista de produse propusă inițial de Comisia Europeană au fost excluse însă produse ca whiskey-ul american și alte băuturi alcoolice, la cererea unor țări ca Franța, pentru a evita tarife și mai mari din partea președintelui american, Donald Trump.

Federația Exportatorilor de Vinuri și Băuturi Spirtoase din Franța a reacționat imediat, spunând că măsurile anunțate de UE și excluderea băuturilor alcoolice americane din listă evită escaladarea tensiunilor în acest sector, însă a subliniat că dificultățile în relația comercială cu Statele Unite rămân nerezolvate.

Un al doilea val de tarife de răspuns europene urmează să fie aplicat la mijlocul lunii mai, vizând produse precum carnea de vită și de pasăre și fructele citrice, apoi un al treilea val, în decembrie, țintind în importurile de soia din SUA, dacă între timp nu se ajunge la o anulare negociată a tarifelor.

• ^{Citește și: Intră în vigoare astăzi tarifele impuse de Trump. R. Moldova crede că va fi afectată mai ales indirect}

Măsurile aprobate de UE miercuri reprezintă un răspuns la tarifele impuse de SUA exporturilor de oțel și aluminiu europene, intrate în vigoare în urmă cu aproximativ o lună. În paralel, se lucrează la un nou pachet de măsuri ca reacție la tarifele vamale americane mai recente, intrate în vigoare pe 9 aprilie, privind automobilele și aproape toate celelalte exporturi europene către SUA.

Dar UE a subliniat că preferă calea negocierilor în locul unui război comercial.

După Reuters și AP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia pronunțată de judecătorul Sergiu Ciobanu, pe 5 aprilie, a fost aplaudată de susținătorii bașcanei veniți la ședință. Magistratul a avertizat că măsura poate fi înlocuită cu una mai aspră dacă bănuita nu va respecta interdicțiile.

Reținută pe 25 martie, pe Aeroportul Internațional Chișinău, de unde urma să zboare la Istanbul, Guțul este acuzată că a comis, în complicitate, patru infracțiuni legate de finanțarea campaniei ei pentru alegerile din mai 2023 pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, inclusiv falsificarea documentelor. Mai exact, că ar fi camuflat ca donații transferuri din „surse interzise”, în sumă de 370.000 de lei.

Guvernatoarea fusese plasată în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, pentru 20 de zile pe 28 martie, de aceeași instanță. Procurorul Adrian Scutaru a cerut ca arestul să fie prelungit cu 30 de zile, motivând că ea ar putea să influențeze martorii și să manipuleze probele.

Pe de altă parte, avocatul bașcanei, Sergiu Moraru, susține că ea nu s-a ocupat de donații și că nu are cum să manipuleze actele din campania electorală din 2023, transmise atunci Comisiei Electorale Centrale și unei bănci.

Guțul consideră și arestul la domiciliu o măsură restrictivă și spune că o va contesta. Ea le-a spus jurnaliștilor că nu intenționa să fugă din țară pentru că asta ar fi însemnat să renunțe la funcția de bașcan.

• Te-ar putea interesa și: Cea de-a doua inculpată din dosarul Evgheniei Guțul, plasată sub control judiciar

Într-un alt dosar penal, examinat de Judecătoria Buiucani de aproape un an, Evghenia Guțul este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid Șor. Ea pledează nevinovată în ambele dosare și spune că este „persecutată” de guvernarea PAS, care neagă acest lucru.

Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al autonomiei găgăuze cu sprijinul oligarhului fugar Ilan Șor. Puterea de la Chișinău a acuzat-o de coruperea alegătorilor. A fost pornită o anchetă. Din acest motiv, președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme, în calitate de bașcan, ca membră din oficiu a Guvernului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Raportul ANRE, elaborat după ce instituția a fost sesizată de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), spune că cei trei operatori au emis avize, în 2023 și 2024, pentru instalarea centralelor electrice unor operatori care nu aveau drepturi asupra terenurilor pe care declarau că vor instala centralele.

În alte cazuri, avizele au ajuns pe mâna unor firme care în realitate nu dețineau terenuri suficiente pentru montarea capacităților declarate. Au mai existat și cazuri privind prelungirea nejustificată a avizelor sau eliberarea preferențială a acestora, se arată în raportul ANRE.

Agenția a solicitat celor trei operatori să remedieze deficiențele în termen de trei luni. Totodată, ANRE spune că va informa autoritățile competente privind rezultatele controalelor și va iniția unele modificări legislative pentru înăsprirea procesului racordării centralelor electrice.

„Rezultatele controalelor, împreună cu hotărârile adoptate, vor fi transmise Serviciului de Informații și Securitate și organelor Procuraturii pentru investigații suplimentare”, a transmis ANRE.

Actualitatea energiei regenerabile a crescut semnificativ în ultimii ani, odată ce guvernarea a inițiat o serie de măsuri menite să sporească independența energetică a R. Moldova.

În ultimul an, în R. Moldova s-au produs peste 690 de mii de MW de energie electrică din surse regenerabile, ceea ce constituie mai bine de 16,7% din consumul anual al țării în 2024. Asta înseamnă o creștere de trei ori față de acum doi ani și de opt ori în raport cu 2020.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară

La începutul acestui an, Parlamentul a votat o lege care permite amplasarea pe terenuri agricole a instalațiilor eoliene, de biogaz și a celor pentru sistemele de stocare a energiei în baterii.

Totodată, Guvernul a aprobat un plan de 22 de măsuri prin care tinde să obțină independența energetică față de Rusia și să integreze piața de energie a R. Moldova cu cea a Uniunii Europene până în 2030.

Pentru realizare acțiunilor, vor fi folosiți cei 250 milioane euro oferiți de UE. Printre acțiunile pe care autoritățile și le propun, se numără și majorarea capacității de generare a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Este vorba de un proiect-pilot lansat de Ministerul Educației în colaborare cu UNICEF Moldova care va asigura salariile acestor specialiști.

„Noi am avut dezbateri dacă mediatorul educațional trebuie sau nu să fie de etnie romă și am ajuns la concluzia că nu e neapărat. Important este să aibă studii superioare în domeniul educației”, a spus Europei Libere șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice al Ministerului Educației, Ivan Duminica.

Potrivit acestuia, în localitățile populate preponderent de romi activează în prezent circa 50 de mediatori comunitari de etnie romă, care își ajută semenii să se angajeze, să-și facă acte, să-și înscrie copiii la școală sau la grădiniță, să beneficieze de asistență socială sau medicală etc. Pentru aceștia, studiile superioare nu sunt obligatorii.

În anul curent de studii, au mers la școală 1.645 de copii de etnie romă, în comparație cu 1.114 în 2023-2024. Ivan Duminica spune că acest lucru se datorează burselor oferite copiilor romi cu rezultate bune la învățătură.

Embed Răspândește

Samir și Samira, doi frați de etnie romă, cu burse de merit: „Mama ne-a îndemnat să învățăm”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:48 0:00

În 2024, sunt oferite 93 de astfel de burse, de aproape două ori mai multe decât anul precedent. Elevii și studenții selectați în urma unui concurs primesc lunar (cu excepția vacanțelor) câte 1.200 de lei de la Ministerul Educației, care vrea în acest fel să încurajeze copiii romi să-și continue studiile.

Un raport realizat acum un an arată că mai puțin de jumătate din copiii romi din R. Moldova merg la școală. Lipsa resurselor financiare și migrația temporară a familiilor sunt principalele motive ale abandonului școlar printre copiii romi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile de facto ale regiunii au spus că vor să „stabilizeze starea socio-economică”, iar pentru asta au nevoie de prevederile stării de urgență, care durează din 9 decembrie și care interzice exportul de energie, impune economisirea resurselor energetice ș.a.

Cu o zi înainte, pe 8 aprilie, autoritățile nerecunoscute au anunțat că livrările de gaze au fost reluate către regiune, după ce mai devreme au comunicat că regiunea a rămas temporar fără gaze din 5 aprilie, invocând „aspecte tehnice”.

La rândul său, surse guvernamentale de la Chișinău au spus că, de fapt, livrările de gaze în regiunea transnistreană nu au fost oprite, ci reduse la circa 2,2 milioane de metri cubi/zi din cauza unei probleme cu plățile în avans, care între timp s-au soluționat.

În prezent, Tiraspolul achită pentru tranzitul de gaze prin teritoriul R. Moldova, care mai este condiționat și de neutilizarea gazelor în industria grea și de acordarea unor concesii în privința respectării drepturilor omului, precum eliberarea unor deținuți politici.

• Te-ar putea interesa și: În stânga Nistrului crește din nou tariful la energia electrică

Tot pe 8 aprilie, după o serie de amânări, la Bender a avut loc o întrevedere între vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Oleg Serebrian, și așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, cu prezența unor oficiali ai OSCE.

Potrivit Guvernului moldovean, Serebrian a cerut negociatorului transnistrean să soluționeze „probleme din sfera respectării drepturilor omului în regine”, în special privind libera circulație între cele două maluri ale Nistrului. La rândul său, reprezentantul Tiraspolului a solicitat autorităților de la Chișinău să abroge legea care pedepsește separatismul.

În prezent, în regiune ajung 3,3 milioane metri cubi de gaze pe zi prin traderul european MET, pe care Tiraspolul spune că îl plătește din contul unui credit rusesc.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul admite că Tiraspolul folosește gaze pentru industrie și pregătește taxe suplimentare

Cantitatea respectivă este insuficientă pentru repornirea întregii industrii transnistrene. Dar premierul Dorin Recean a admis recent că Tiraspolul încearcă să repornească o parte din industria grea, iar din cauza acestui fapt Chișinăul pregătește taxe suplimentare.

Anterior, Tiraspolul a refuzat un grant al UE de 60 milioane de euro pentru gaze, după ce, pe 1 februarie, UE și Chișinăul au salvat regiunea de la o criză umanitară care ar putea izbucni după ce Moscova a sistat furnizarea gazelor în regiune pe 1 ianuarie 2025, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a spus că orașul a fost lovit de peste 20 de ori în noaptea de 8-9 aprilie, țintele principale fiind „infrastructura civilă, întreprinderi de producție, afaceri locale”. „Desigur că oamenii sunt speriați”, a spus Terehov jurnaliștilor, vorbind la unul dintre obiectivele avariate.

Dronele rusești au cauzat pagube și în orașul Kramatorsk din regiunea Donețk, situat la mijlocul liniei frontului de peste 1000 de kilometri. A fost atacat și orașul Dnipro, guvernatorul regional, Serhii Lisak, spunând că dronele au provocat un incendiu, au avariat locuințe și autoturisme.

Forțele aeriene ale Ucrainei au spus că Rusia a lansat noaptea trecută, în total, 55 de drone, dintre care a doborât 32. Multe nu și-au atins țintele, cel mai probabil din cauza contramăsurilor electronice.

Atacul de la Krivoi Rog, examinat de Consiliul de Securitate

Atacurile aveau loc la scurt timp după ce Consiliul de Securitate ONU a examinat la New York, la cererea Ucrainei, recentul atac rusesc cu rachetă balistică asupra oralului ucrainean Krivoi Rog, care a ucis 20 de oameni, dintre care nouă erau copii, rănind alte câteva zeci.

Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a repetat în timpul audierilor poziția oficială a Moscovei potrivit căreia ținta atacului din 4 aprilie ar fi fost o adunare a comandanților militari ucraineni, iar victimele civile s-ar datora „acțiunilor neprofesioniste” ale forțelor ucrainene de apărare aeriană.

Nebenzia a folosit termenul de „lovitură de înaltă precizie” pentru a descrie atacul. El a citat un comunicat al ministerului rus al Apărării, în care se spune că „pierderile inamicului au fost de până la 85 de militari și ofițeri străini, precum și până la 20 de vehicule”. Moartea civililor ar fi fost provocată de o rachetă ucraineană de interceptare, a spus diplomatul rus.

• Vezi și: Ucraina deplânge copiii uciși în atacul rusesc de la Krivoi Rog

Armata ucraineană a respins acuzațiile, spunând că Rusia dezinformează în mod deliberat când afirmă că ținta ar fi fost o concentrare de trupe ucrainene.

Racheta lansată asupra unei zone rezidențiale din centrul orașului a lovit un loc de joacă pentru copii. Armata ucraineană a precizat că atacul a fost efectuat cu o rachetă balistică de tip „Iskander-M”, echipată cu un focos cu submuniții, care este proiectat să afecteze o suprafață cât mai mare.

Jurnaliștii de investigație ai „Sistema”, un proiect al televiziunii Current Time, parte a RFE/RL, au documentat faptul că în restaurantul despre care vorbește ministerul rus al Apărării avea loc, de fapt, o întâlnire a angajaților din industria de frumusețe și o petrecere cu ocazia unei zile de naștere.

După Reuters și Serviciul ucrainean al RFE/RL

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețele din 9 aprilie, fosta președintă a Comisiei juridice din Parlament a spus că „adevărata problemă nu este legea (amnistiei - n.r.) sau modificările” la Codul Penal propuse de ea, care au avut scopul „să excludă deficiențele sau prevederile interpretabile”, ci modul în care ANP și instanțele de judecată le-au aplicat.

Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, fiind acuzată că a fost autoarea a trei amendamente care au permis eliberarea unor deținuți periculoși, pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.

• Citește și: Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei

Potrivit partidului de guvernământ, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din termenul pedepsei.

Deputata spune că scopul amendamentelor propuse de ea a fost de a oferi o șansă la eliberare a unor categorii vulnerabile de condamnați, precum „femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”.

În ceea ce ține de deținuții condamnați pe viață care au scăpat la libertate, Stamate spune că aceștia au fost eliberați „fără o argumentare suficientă” din partea ANP, care poate propune eliberarea unor deținuți instanței de judecată, care la rândul ei dispune aprobarea sau respingerea cererii. Deputata a solicitat organelor competente să investigheze situația.

Odată cu excluderea Olesei Stamate din PAS, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”. La rândul său, Falca a spus că instituția pe care a condus-o doar a executat legile votate de deputați.

După izbucnirea scandalului, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare, pe motivul executării a 2/3 din termenul pedepsei.

Marți, 8 aprilie, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea celor trei amendamente la Codul Penal până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor, ca urmare a solicitării procurorului general, Ion Munteanu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura Generală spune în comunicatul de presă publicat pe 8 aprilie că modificarea legii amnistiei, prin care a fost eliminată condiția privind „lipsa riscului de recidivă” pentru condamnații la închisoare pe viață care solicită micșorarea pedepsei, „poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor”.

În sesizare se arată că amendamentele ar fi fost introduse în proiecte de legi „cu obiect complet diferit”, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare.

La scurt timp după solicitarea lui Munteanu, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea amendamentelor contestate până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor.

Amendamentele respective, votate în 2022 de deputații PAS, au permis ca din penitenciare să fie eliberați mai mulți deținuți care erau condamnați pe viață pentru crime și infracțiuni deosebit de grave.

Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), 15 persoane condamnate la închisoare pe viață au beneficiat până acum de reducerea pedepsei, în baza legii amnistiei. CSM a precizat că din cele 77 de cereri depuse de Penitenciarul nr. 17, peste 30 au fost respinse definitiv, iar restul se află în examinare.

Legea amnistiei, modificată repetat de Parlament

În esență, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din pedeapsă.

Faptele au ieșit la iveală în primăvara anului curent, după ce în presă au apărut informații privind eliberarea unei autorități criminale condamnate pentru crime deosebit de grave.

Ca reacție la scandal, pe 4 aprilie, partidul de guvernare (PAS) a exclus-o din rândurile sale pe deputata Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice din Parlament, pe care a acuzat-o că a fost autoarea acelor amendamente pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.

Într-o postare pe rețele, deputata Olesea Stamate a spus că a primit cu „înțelegere” decizia de excludere din PAS, dar a negat acuzațiile care i-au fost aduse privind modificarea legii amnistiei și susține că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.

Totodată, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple.”

În aceeași zi, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Avem informații că în unitățile ocupantului se află semnificativ mai mulți cetățeni chinezi decât aceștia doi”, a spus Zelenski, într-o postare pe canalul său din Telegram în care a făcut anunțul.

Președintele ucrainean a precizat că cei doi cetățeni chinezi se află în custodia serviciilor speciale, iar autoritățile ucrainene spun că dețin documentele și cardurile bancare ale celor doi, precum și alte „informații personale”, fiind demarate anchete.

Kievul nu a precizat când au fost capturați cei doi cetățeni chinezi, dar Zelenski a spus că a ordonat ministerului de Externe să contacteze de urgență Beijingul și să afle „cum intenționează China să reacționeze la această situație”. China nu a avut o reacție imediat.

În trecut, au existat relatări despre cetățeni chinezi care au luptat de partea Rusiei și au fost uciși pe câmpul de luptă din Ucraina. De asemenea, cetățeni chinezi au fost uciși luptând și de partea armatei ucrainene.

• ^{Citește și: Ucraina convoacă o ședință a Consiliului de Securitate ONU după atacul de la Krivoi Rog}

Anterior, Ucraina a cerut în mod repetat Chinei să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt invaziei.

Spre deosebire de Statele Unite și alte țări occidentale, China, văzută drept un aliat politic și economic apropiat al Rusiei, se prezintă ca o parte neutră în războiul din Ucraina și afirmă că nu furnizează ajutor letal niciuneia dintre părți.

„Implicarea directă sau indirectă a Chinei de către Rusia în acest război din Europa este un semnal clar că Putin este dispus să facă orice, în afară de a pune capăt războiului”, a mai scris Zelenski pe canalul său de Telegram.

Președintele american, Donald Trump, care și-a anunțat de mai multe ori intenția de a pune capăt „rapid” războiului dintre Rusia și Ucraina, a spus la începutul celui de-al doilea mandat al său că „Beijingul ar putea folosi influența sa asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului acestuia împotriva Ucrainei”.

Cu toate acestea, administrația sa nu a înregistrat progrese în obținerea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, în ciuda unor întrevederi care au avut loc în Arabia Saudită și Turcia, cu reprezentanții ambelor părți.

După Serviciul ucrainean al RFE/RL

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te