„Așa cum am anticipat încă de la începutul acestei crize umanitare și de securitate din stânga Nistrului, Gazprom va relua livrările de gaz. Regimul de la Kremlin a ținut oamenii de acolo ostatici, fără milă, în frig și întuneric, pentru că își dorește să aducă la putere grupări pro-ruse care să ne bage țara în conflict și să destabilizeze ordinea publică”, a scris premierul pe Facebook.

Dorin Recean a declarat că Chișinăul nu va permite realizarea unor asemenea scenarii.

„Guvernul va întreprinde toate acțiunile necesare pentru a sprijini cetățenii, vom apăra interesele economice ale oamenilor de afaceri de pe malul drept și vom asigura pacea și securitatea în țară. Să cuplăm mândria națională la rațiunea și cumpătul național”, a scris Recean.

În declarații pentru presă după ședința de miercuri a Guvernului, primul ministru a spus că Rusia ar pregăti acum spațiul informațional pentru „următoarea etapă a acestei agresiuni hibride”, după ce tot ea a declanșat criza, prin neonorarea de către Gazprom a obligațiilor contractuale.

„Chișinăul va întreprinde acele acțiuni care sunt necesare ca să asigurăm pacea și securitatea. Reamintesc că obiectivul final (al Kremlinului – n.r.) este destabilizarea în regiune (regiunea transnistreană – n.r.), ceea ce s-a întâmplat deja, destabilizarea în Zona de Securitate de la Nistru, după care - destabilizarea în toată țara”.

Potrivit premierului, obiectivul final al Kremlinului este o administrație pro-rusă la Chișinău, care să faciliteze „creșterea și consolidarea prezenței militare a Rusiei” în stânga Nistrului.

„Și iată de acolo (regiunea transnistreană – n.r.), vor începe să utilizeze această capacitate militară pentru agresiuni suplimentare împotriva Ucrainei, dar și împotriva României”, a spus Recean.

Primul ministru a reafirmat poziția Chișinăului pentru soluționarea pe cale pașnică a conflictului transnistrean, amintind că trupele rusești se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

„Republica Moldova afirmă în continuare că Rusia trebuie să-și retragă trupele rusești. Așa numitele autorități din stânga Nistrului sunt neconstituționale. Republica Moldova are un cadru de negocieri ca să reintegreze țara și acesta este obiectivul nostru. Desigur că noi putem să întreprindem mai multe acțiuni radicale în raport cu unii, dar asta nu ne ajută să rezolvăm problema fundamentală. Și problema fundamentală înseamnă să fie rezolvată atunci când trupele rusești vor fi retrase și țara va fi reintegrată – acesta este obiectivul nostru”, a declarat premierul după ședința guvernului.

Miercuri, 15 ianuarie, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că Rusia va relua „în curând” livrările de gaze către malul stâng al Nistrului, sub formă de „ajutor umanitar”. Volumul ar fi suficient doar pentru nevoile regiunii, nu și pentru producerea energiei electrice pentru malul drept al Nistrului.

• Te-ar putea interesa și: Rusia ar putea relua „în curând” livrările de gaze către regiunea transnistreană

Krasnoselski s-a aflat între 10-14 ianuarie la Moscova, unde ar fi purtat discuții despre reluarea livrărilor de la Gazprom.

Concernul rus a întrerupt furnizarea gazelor la 1 ianuarie, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. Pentru continuarea livrărilor pe căi alternative, Gazprom a pretins de la Chișinău plata unor datorii istorice de 700 de milioane de dolari, pe care un audit internațional din 2023 le-a invalidat, iar autoritățile moldovene nu le recunosc.

• Vezi și: Ce datorie invocă Gazprom drept motiv pentru sistarea livrărilor către R. Moldova și de ce Chișinăul refuză s-o plătească

Chișinăul a renunțat la gazele rusești din toamna anului 2022, însă regiunea transnistreană este dependentă în totalitate de Gazprom.

Tiraspolul a refuzat ofertele de sprijin ale Chișinăului pentru procurarea gazelor la bursele internaționale, după ce Transnistria a consumat gratis gaze rusești timp de mai bine de trei decenii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

El a emis marți un decret care interzice temporar ofertele nesolicitate de tranzacții pentru proprietăți imobiliare la prețuri mai mici decât valoarea lor de piață înainte de incendiu în zonele afectate.

O dispoziție similară a fost promulgată în statul american Hawaii după incendiile grave de pe insula Maui în 2023, amintește dpa.

„În timp ce familiile sunt în doliu, ultimul lucru de care au nevoie este ca speculanții lacomi să profite de durerea lor”, a afirmat Newsom într-o declarație. „Nu vom permite dezvoltatorilor lacomi să jefuiască aceste comunități din clasa muncitoare, într-un moment în care au nevoie de mai mult sprijin ca niciodată”.

Se estimează că incendiile care fac ravagii de mai bine de o săptămână în zona Los Angeles ar fi distrus sau deteriorat peste 12.000 de clădiri. Cel puțin 25 de persoane și-au pierdut viața, iar altele sunt încă date dispărute.

Vânturile se întețesc din nou

Vânturile puternice prognozate pentru miercuri amenință să agraveze incendiile masive care încă ard în jurul orașului Los Angeles, relatează AFP.

La o săptămână după ce au izbucnit incendiile, meteorologii au prezis intensificarea vânturilor Santa Ana, „deosebit de periculoase”.

„Fiți la curent cu condițiile meteo. Fiți pregătiți să vă evacuați. Evitați tot ceea ce poate declanșa un incendiu”, a declarat Serviciul Meteorologic Național (NWS), avertizând cu privire la rafale de până la 110 kilometri pe oră între 3 dimineață și 3 după-amiază, miercuri.

• Citește și: Pompierii din Los Angeles rămân în alertă din cauza eventualei reveniri a vânturilor puternice

O parte din districtul Los Angeles și o mare parte din comitatul vecin Ventura se aflau într-o „situație deosebit de periculoasă”, potrivit NWS.

„Toate plantele și vegetația sunt foarte uscate și gata să ardă, astfel încât... incendiile se pot extinde destul de repede”, a declarat marți meteorologul Ryan Kittell pentru AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Gazul va fi furnizat sub formă de ajutor umanitar pentru industria producătoare de energie termică și electrică, și pentru întreprinderile industriale din regiune”, a spus Krasnoselski pe 15 ianuarie, după o vizită de patru zile la Moscova.

Potrivit liderului separatist, „gazul rusesc va fi livrat în volumul necesar doar pentru consumatorii din regiunea transnistreană”, nu și pentru malul drept al Nistrului. Acesta nu mai este dependent de gazul rusesc din 2022, dar până la criza energetică de la începutul acestui an consuma curent electric produs la centrala de la Cuciurgan (MGRES) prin arderea gazului de la Gazprom.

Krasnoselski spune că încă nu se știe nici data exactă când Gazprom va relua livrările și nici traseul acestora, care ar urma să fie stabilit în urma unor „negocieri suplimentare”. Krasnoselski a refuzat să precizeze și cine va plăti pentru tranzitul gazelor. El a adăugat că negocierile au fost purtate la „inițiativa comună” a Rusiei și regiunii transnistrene.

• Te-ar putea interesa și: Oleg Serebrian despre vizita lui Vadim Krasnoselski la Moscova, prin Chișinău: nu putea fi reținut, este „imun”

Potrivit presei de la Chișinău, așa-numitul președinte al regiunii transnistrene a călătorit la Moscova (via Istanbul) în perioada 10-14 ianuarie, prin Aeroportul Internațional Chișinău. El a fost însoțit de șeful așa-numitului executiv de la Tiraspol, Serghei Obolonik.

Ei ar fi părăsit țara prin sala VIP a aeroportului. Autoritățile de la Chișinău știau despre deplasarea liderului separatist, fapt ce a înfuriat societatea civilă moldovenească, în special cea apropiată actualei puteri.

Informațiile despre călătoria lui Krasnoselski au fost scurse în presă pe 14 ianuarie, după revenirea lui în regiunea transnistreană, cu câteva ore înaintea conferinței de presă organizate de președinta Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate la care s-a discutat subiectul crizei energetice.

• Citește și: Maia Sandu: Rusia vrea să provoace o criză politică în R. Moldova, prin sistarea livrării gazelor

Răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind plecarea liderului de la Tiraspol la Moscova, șefa statului a spus că „aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții” (a crizei umanitare din regiune – n.r.).

„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. (...) Noi ne dorim, cât mai repede, ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng al Nistrului, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve”, a spus șefa statului.

Despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană, șefa statului a spus că R. Moldova nu împiedică tranzitul de gaze rusești prin teritoriul său. Potrivit ei, Chișinăul a propus din timp soluții pentru a nu se ajunge la criză, în special prin livrarea acestora pe ruta alternativă (transbalcanică), dar Rusia a sistat intenționat livrările pentru a provoca „nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Arestarea lui Yoon este o premieră în Coreea de Sud, unde niciun președinte în funcție nu a mai fost arestat vreodată. Totodată este și unul din ultimele evenimente care marchează criza politică din una dintre cele mai vibrante democrații ale Asiei, care are și o istorie marcată de dictatură și represiuni, scrie Reuters.

De când deputații au votat pentru suspendarea sa după ce Yoon a decretat, pentru o scurtă perioadă, legea marțială pe 3 decembrie, șeful statului s-a refugiat în reședința prezidențială, unde a fost apărat de agenți ai serviciului de pază și câteva mici unități militare, care au și blocat prima tentativă a procurorilor și Poliției de a-l aresta.

• Te-ar putea interesa și: Gărzile președintelui demis al Coreei de Sud au împiedicat poliția să-l aresteze

Yoon a acceptat să fie interogat după ce peste 3.000 de ofițeri de poliție hotărâți să-l aresteze au mărșăluit la reședința sa în primele ore ale zilei de miercuri.

„Am decis să răspund investigației Oficiului de Investigare a Corupției pentru Înalți Funcționari (CIO) - în ciuda faptului că este o investigație ilegală - pentru a preveni o vărsare de sânge”, a spus Yoon într-o declarație.

Un procuror l-a însoțit pe Yoon cu mașina de la locuința sa din zona de lux cunoscută drept Beverly Hills din Seul până la birourile CIO, unde s-a strecurat pe o intrare din spate, evitând presa.

Autoritățile au acum la dispoziție 48 de ore pentru a-l interoga pe Yoon, după care trebuie să solicite un mandat de arestare pentru o perioadă de până la 20 de zile sau să-l elibereze. Cu toate acestea, Yoon refuză să vorbească și nu a fost de acord ca interviurile cu anchetatorii să fie înregistrate video, a spus un oficial al CIO.

Avocații lui Yoon au spus că mandatul de arest este unul ilegal deoarece a fost emis de o instanță care nu avea atribuții în acest sens, iar echipa înființată pentru a-l investiga nu avea mandat legal în acest sens. Un mandat de percheziție la reședința lui Yoon, a cărui copie a fost văzută de Reuters, se referă la Yoon ca „lider al insurecției”.

Agenții de pază ai președintelui au fost staționați la sediul CIO unde Yoon este interogat, a spus un oficial al CIO, dar acesta va fi probabil reținut la Centrul de Detenție din Seul, unde au fost încarcerate în trecut și alte personalități de profil, inclusiv fosta președintă Park Geun-hye și președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee.

Decretarea legii marțiale de către Yoon a șocat sud-coreenii, a zdruncinat a patra cea mai mare economie din Asia și a inaugurat o perioadă de tulburări politice fără precedent într-unul dintre principalii parteneri de securitate ai Washingtonului în regiune. Parlamentarii au votat pentru punerea sa sub acuzare și îndepărtarea sa din funcție la scurt timp după aceea, la 14 decembrie.

Separat de ancheta penală, Curtea Constituțională deliberează dacă să mențină punerea sub acuzare de către Parlament și îndepărtarea sa permanentă din funcție sau îi restabilească puterile prezidențiale.

SUA își mențin angajamentul de a lucra cu guvernul sud-coreean și apreciază toate eforturile acestuia și ale cetățenilor „de a acționa în conformitate cu Constituția”, a spus un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe.

Purtătorul de cuvânt al guvernului Japoniei, Yoshimasa Hayashi, a spus la o conferință de presă zilnică că Tokyo urmărește evoluțiile din Coreea de Sud „cu un interes deosebit și serios”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, au semnat acordul la Departamentul de Stat de la Washington.

Statele Unite „colaborează cu Armenia în domeniul securității și apărării și, în special, pentru a sprijini eforturile acesteia de a-și afirma independența și suveranitatea asupra propriului teritoriu”, a declarat Blinken la ceremonia de semnare.

„Suntem parteneri din ce în ce mai puternici și cred că acest lucru este spre binele ambelor noastre țări, precum și spre binele regiunii și nu numai”, a spus Blinken, descriind acordul drept o etapă importantă pentru cooperarea în domeniul apărării, securității, economiei și al democratizării.

El a anunțat că, în săptămânile următoare, o echipă a poliției vamale și de frontieră a SUA se va deplasa în Armenia pentru a lucra împreună cu partenerii armeni la dezvoltarea capacităților de securizare a frontierelor.

Mai mult, acordul prevede că Statele Unite vor începe negocierile cu Armenia pe tema cooperării nucleare în domeniul civil, iar Erevanul se va alătura oficial unei coaliții conduse de Statele Unite pentru înfrângerea grupării extremiste Statul Islamic.

Armenia este oficial un aliat al Rusiei în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova. Rusia menține și o bază militară în Armenia. Însă, relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după ce Armenia a acuzat Rusia că nu i-a oferit suficient sprijin atunci când Azerbaidjanul a preluat în forță controlul asupra Nagorno-Karabah, în septembrie 2023, forțând peste 100.000 de etnici armeni să fugă din regiunea separatistă.

• Te-ar putea interesa și: Exodul armenilor: peste 47 de mii de oameni au plecat din Nagorno-Karabah

Blinken a încercat fără succes să negocieze un acord de pace durabil între Armenia și Azerbaidjan.

Mirzoian a salutat acest efort și a declarat că Armenia apreciază „sprijinul ferm al SUA pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei”.

„Credem că un Caucaz de Sud stabil și prosper este în interesul tuturor actorilor regionali și al comunității internaționale în general”, a spus Mirzoian la ceremonia de semnare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 14 ianuarie că parteneriatul Rusiei cu Armenia a fost unul benefic pentru Erevan, în timp ce Statele Unite „nu au jucat niciodată un rol stabilizator în Caucazul de Sud”.

Peskov a declarat că relațiile cu Rusia oferă „un avantaj semnificativ pentru Armenia și poporul său”, adăugând că Moscova intenționează să continue să le dezvolte.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Intensificarea presiunii economice asupra Moscovei și izolarea acesteia pe plan internațional sunt singurele modalități de a împiedica Rusia să obțină avantaje, a spus Kallas într-un interviu acordat RFE/RL și unor publicații europene, la 14 ianuarie.

„Nu ar trebui să ne subestimăm propriile capacități și să îi supraestimăm pe ruși”, a declarat Kallas. „Rusia pare uneori ca o putere misterioasă care nu poate fi învinsă. Acest lucru nu este adevărat. Suntem mai puternici în ceea ce privește capacitățile militare și economice. Ar trebui să abordăm lucrurile de pe o poziție de forță.”

Printre semnele că presiunea asupra economiei Rusiei funcționează, Kallas a menționat ratele dobânzilor de bază de peste 20%, reducerea conducerii Gazprom cu 40%, o piață a muncii în „stare foarte proastă” și recrutarea soldaților nord-coreeni pentru a lupta de partea Moscovei.

„Toate acestea arată că nu sunt într-o poziție bună”, a adăugat ea.

Rusia este convinsă că timpul este de partea sa, a spus Kallas, însă diplomata crede că acest lucru este greșit și că aliații occidentali ai Kievului ar trebui să crească în continuare presiunea economică.

„Vedem că rezervele lor de numerar sunt complet epuizate. Ei au mult mai puține venituri din vânzarea de petrol și gaze decât înainte", a declarat ea.

Uniunea Europeană urmează să discute un al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, la trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina în februarie 2022.

• Te-ar putea interesa și: Sandu și Zelenski blamează Rusia pentru criza energetică, promit să caute soluții împreună

Se așteaptă ca discuțiile să vizeze restricții la importul de aluminiu, tarifele la produse agricole, îngrășăminte chimice și măsuri împotriva așa-numitei flote din umbră a Rusiei, folosită pentru exporturile de petrol care ocolesc sancțiunile internaționale, a declarat un oficial european pentru RE/RL.

Kallas și-a exprimat încrederea că Uniunea Europeană va fi capabilă să-și mențină unitatea în politica sa de a trimite arme și alte ajutoare Ucrainei, în ciuda opoziției unor guverne europene care simpatizează Rusia.

„Acest lucru devine din ce în ce mai dificil”, a recunoscut ea. „Cu toate acestea, încă am încredere că putem avea o poziție unitară, pentru că numai așa putem rămâne puternici”.

Cu cât Ucraina este mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât va fi mai puternică la masa negocierilor, a spus Kallas.

Declarațiile diplomatei UE vin cu câteva zile înainte de învestirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA.

În context, ea spus că lumea așteaptă planul lui Trump pentru pace în Ucraina, după ce, în campania electorală, acesta a spus că va putea pune capăt războiului rapid.

Dacă Trump va folosi cu adevărat puterea SUA pentru a-l presa pe președintele rus Vladimir Putin să își retragă trupele din Ucraina și să înceteze bombardarea civililor și a infrastructurii civile, războiul s-ar putea încheia în mod rapid, a spus Kallas.

• Vezi și: Se profilează o întâlnire Trump-Putin. Ce ar putea aduce, concret, Ucrainei?

Însă ea a reiterat poziția UE conform căreia nu ar trebui să existe nicio decizie cu privire la Ucraina fără consimțământul Ucrainei și acest lucru este valabil și pentru Europa.

„Este clar că, indiferent de acordul la care se ajunge, Europa trebuie să facă parte din acesta. Depinde de ucraineni să decidă ce fel de acord este acceptabil pentru ei”, a spus șefa diplomației UE.

Dacă Putin dorește cu adevărat pacea este o altă întrebare, a spus ea, avertizând că o încetare a focului ar fi folosită de ruși doar pentru a-și regrupa și reînarma forțele.

„Rușii nu au respectat niciodată încetarea focului. Acesta este motivul pentru care este important pentru Europa ca pacea să fie sustenabilă și durabilă”, a spus Kaja Kallas.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Perciun, examenele centralizate vor fi organizate la câteva discipline de profil la colegii, precum: contabilitate, turism, merceologie, planificarea și administrarea afacerilor. Scopul noilor măsuri ar fi împiedicarea plagiatului.

„Acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Deci, este o premieră. Avem aproximativ 1.000 de elevi absolvenți și 20 de instituții profesional-tehnice care vor participa la acest exercițiu”, a spus Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: Elevii claselor a IX-a nu vor susține examenele în centre de examinare, la fel ca la BAC. De ce s-au răzgândit autoritățile?

Ministrul susține că se examinează posibilitatea ca și în universități să se schimbe modalitatea de desfășurare a examenelor, inclusiv a celor de absolvire. El a menționat că și în acest an ministerul va organiza și finanța sondajul de opinie în rândul a 4200 de studenți pentru evaluarea integrității academice în universități.

„Anul trecut, pentru prima dată am făcut aceasta evaluare. 4200 de studenți au fost întrebați dacă în instituțiile de învățământ se copie. Diferența este că în acest an vom publica informațiile pentru fiecare universitate în mod separat”, a spus ministrul Educației.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O mare parte din Los Angeles și comitatul Ventura ar putea avea rafale de vânt de la 80 până la peste 110 km/h de marți dimineața până miercuri, deoarece vânturile uscate Santa Ana s-au intensificat după calmul relativ de săptămâna trecută, potrivit Serviciului meteorologic național, scrie Reuters.

Acesta a declarat o avertizare cu cod roșu, ceea ce înseamnă că situația este periculoasă și ar putea declanșa noi incendii, în timp ce le-ar putea alimenta pe cele care ard deja.

„Această configurație este cât se poate de rea”, a declarat șeful pompierilor din Los Angeles, Kristin Crowley, locuitorilor din zonă. „Nu suntem în siguranță”.

Subliniind riscurile, un nou incendiu mic, dar cu mișcare rapidă, a izbucnit peste noapte în mărăcinișul din albia râului Santa Clara, în comitatul Ventura, la nord-vest de Los Angeles.

Echipe terestre și mai multe elicoptere lucrau la izolarea așa-numitului Auto Fire, care a ras peste 56 de acri și ardea în apropierea unui teren de golf, dar nu amenința încă locuințele.

În așteptarea vântului, peste 8.500 de pompieri au intervenit pentru a stinge cele mai mari două incendii, cu ajutorul echipelor aviatice dar și de la sol, cu scopul de a le împiedica să se extindă peste noapte.

Luni, autoritățile de stat au prepoziționat echipaje de pompieri în Los Angeles și în alte comitate din sudul Californiei care se aflau sub un pericol ridicat de incendiu.

Incendiile Palisades și Eaton au izbucnit pe flancul vestic și estic al orașului în timpul vânturilor intense de săptămâna trecută, dar echipele au făcut progrese în controlarea lor încă din weekend.

Incendiul lasă în urmă ruine și zeci de morți

Cel puțin 24 de persoane au murit în incendii, potrivit medicului legist din comitatul Los Angeles. Acest bilanț va crește probabil, au declarat oficialii, în timp ce echipele au efectuat căutări din casă în casă în cartierele incendiate.

Incendiile de vegetație au distrus sau deteriorat peste 12.000 de structuri, transformând cartiere întregi în cenușă arzândă și grămezi de moloz și lăsând în urmă un peisaj apocaliptic.

Începând de luni, peste 92.000 de persoane din comitatul Los Angeles se aflau sub ordin de evacuare - față de peste 150.000 - în timp ce alte 89.000 se confruntau cu avertismente de evacuare. Incendiul Palisades, care a distrus comunități de lux de pe flancul vestic al orașului Los Angeles, a ars 96 km pătrați și a fost limitat la 14%.

Procurorul districtului Los Angeles, Nathan Hochman, a spus luni că 10 persoane au fost arestate în legătură cu incendiile. Nouă au fost arestate pentru furturi din locuințe din zonele afectate de incendii. O altă persoană a fost arestată pentru incendiere intenționată, după ce ar fi încercat să dea foc unui copac în orașul Azusa, la aproximativ 32 km nord-est de centrul orașului Los Angeles.

Ajutorul pentru California, subiect de dispute politice

„Ne doare inima pentru cele 24 de suflete nevinovate pe care le-am pierdut în incendiile de vegetație din Los Angeles”, a declarat președintele american Joe Biden, care a anunțat acordarea de ajutoare suplimentare pentru California.

Însă principalii reprezentanți republicani din Congresul SUA iau în considerare impunerea unor condiții privind ajutorul în caz de dezastru, acuzând conducerea democrată a statului de gestionarea necorespunzătoare a resurselor de apă și a pădurilor. Guvernatorul californian Newsom și alți democrați de top din stat au fost criticați dur pentru modul în care au gestionat incendiile, notează Reuters.

• Te-ar putea interesa și: „Ca după război”: Mărturiile unei moldovence stabilite la Los Angeles despre cel mai devastator incendiu din istoria orașului

Președintele ales Donald Trump intenționează să viziteze zona calamitată după ce va fi învestit săptămâna viitoare, a declarat o sursă familiarizată cu această chestiune. Având în vedere că mii de proprietari de case se confruntă cu reconstrucții costisitoare, marile bănci comerciale, inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America, au anunțat planuri de relaxare a condițiilor de rambursare a ipotecilor pentru cei afectați. Asigurătorii se uită la pierderile istorice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alte 4 cazuri au fost înregistrate în raionul Ialoveni, 2 la Fălești și câte un caz la Cimișlia, Orhei, Soroca, Strășeni și Ceadâr-Lunga.

De asemenea, săptămâna trecută au fost înregistrate 3.698 cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (57%), cu o creștere de 5,2% față de săptămâna anterioară acesteia.

De la începutul sezonului (30.09.2024 – 12.01.2025), au fost înregistrate 392 cazuri de gripă, 66.691 cazuri de IACRS și 6.713 cazuri de infecții respiratorii acute severe.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | Răceală versus gripă. Cum le deosebim?

Tot săptămâna trecută au fost raportate 5 cazuri de COVID-19.

Specialiștii ANSP amintește despre importanța respectării măsurilor de igienă personală:

• spălarea mâinilor cu apă și săpun;
• utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse;
• alimentație bogată în legume și fructe;
• odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Lavrov a făcut aceste declarații în timpul unei conferințe de presă anuale din 14 ianuarie. Comentariile sunt cele mai recente dintr-o serie de remarci ale oficialilor ruși înainte de potențialele propuneri de încetare a focului în conflictul care va marca a treia aniversare luna viitoare.

„Vom aștepta inițiative specifice. Președintele Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit să se întâlnească, dar nu au fost făcute încă propuneri”, a spus Lavrov reporterilor în conferința de presă de peste trei ore.

Trump a spus că dorește să se întâlnească direct cu președintele rus Vladimir Putin pentru a încerca să pună capăt războiului care a ucis sau rănit peste un milion de soldați de ambele părți. Rusia, ale cărei trupe ocupă în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, și-a justificat invazia totală a Ucrainei din februarie 2022 printr-o serie de motive schimbătoare, inclusiv împiedicarea acesteia să adere vreodată la alianța militară NATO.

În ultimele zile ale mandatului său, președintele Joe Biden s-a grăbit să trimită miliarde de dolari în armament și alte echipamente Ucrainei, încercând să consolideze arsenalele acesteia în cazul în care viitoarea administrație Trump reduce livrările de arme. La Kiev, oficialii ucraineni au semnalat, de asemenea, o deschidere pentru a asculta propunerile de pace ale lui Trump.

• Vezi și: Joe Biden, la final de mandat, în discursul său de politică externă: „SUA sunt acum mai puternice”

Într-un interviu acordat Newsmax la 13 ianuarie, Trump a afirmat că Putin era pregătit să se întâlnească imediat după învestirea sa din 20 ianuarie: „Știu că vrea să se întâlnească și o voi face foarte repede”, a spus el.

Noul consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump, Mike Waltz, a subliniat, de asemenea, un nou efort diplomatic pentru a rezolva conflictele. Dar a semnalat, de asemenea, că cererile ucrainene ca Rusia să se retragă din toate teritoriile ocupate sunt puțin probabile.

„Pur și simplu nu cred că este realist să spunem că vom expulza fiecare rus de pe fiecare centimetru de pământ ucrainean, chiar și din Crimeea”, a declarat Waltz pentru ABC News într-un interviu difuzat pe 12 ianuarie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Nu este o criză energetică, pentru că există rute alternative de livrare a gazelor. Însă, Gazprom nu a vrut să-și onoreze obligațiile contractuale”, a declarat șefa statului, după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS), din 14 ianuarie.

Declarațiile președintei Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 14 ianuarie

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

Singurul scop urmărit de Rusia prin sistarea livrărilor de gaze către regiunea transnistreană este „să provoace nemulțumire pe ambele maluri” ale Nistrului și să folosească, din nou, „gazul ca armă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că nu este prima tentativă a Moscovei de a destabiliza situația din Republica Moldova.

Rugată să comenteze plecarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, marți, la Moscova, șefa statului a spus că „aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții”.

„Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. (...) Noi ne dorim, cât mai repede, ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng al Nistrului, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve”, a spus șefa statului.

Potrivit lui Maia Sandu, însă, în spatele „refuzului categoric” al administrației de la Tiraspol de a accepta sprijinul Chișinăului și al partenerilor internaționali ai acestuia se află, de fapt, Kremlinul.

• Te-ar putea interesa și: Moldovagaz propune să cumpere gaz pentru regiunea transnistreană. Care sunt condițiile

Krasnoselski a plecat la Moscova (via Istanbul) în dimineața zilei de 14 ianuarie, prin aeroportul de la Chișinău. El a fost însoțit de șeful așa-numitului executiv de la Tiraspol, Serghei Obolonik, potrivit agenției IPN, care citează surse aeroportuare și din structurile de forță. La Moscova, liderii de la Tiraspol ar fi cerut reluarea livrărilor de gaze pentru regiunea transnistreană, informează IPN.

Despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze către regiunea transnistreană, șefa statului a spus că R. Moldova nu împiedică tranzitul de gaze rusești prin teritoriul său. Chișinăul a propus din timp soluții pentru a nu se ajunge la criză, a punctat Sandu, reafirmând că Chișinăul nu are datorii, așa cum insinuează partea rusă, lipsa datoriilor fiind confirmată și de auditul internațional realizat în 2023.

Referindu-se la cele 12 localități din Zona de Securitate de la Nistru, subordonate Chișinăului dar conectate la sistemul energetic transnistrean, Maia Sandu a declarat că se depun eforturi pentru conectarea acestora la rețelele de gaze și electricitate de pe malul drept.

• Citește și: Mai multe lemne și generatoare electrice. Sandu și Recean au vizitat sate din Zona de Securitate

Totodată, șefa statului a spus că guvernul ia măsuri pentru compensarea tarifelor majorate la energie atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru întreprinderile care se bazează pe energie electrică.

Începând cu 1 ianuarie, compania rusă Gazprom a sistat în mod unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, făcând imposibilă producerea energiei electrice la centrala MGRES (Centrala de la Cuciurgan), care livra pe malul drept al Nistrului până la 80% din necesarul de curent electric. Pentru a suplini deficitul, Chișinăul cumpără acum energie de pe bursa română, la tarife mai mari decât cele de până la declanșarea crizei.

Autoritățile separatiste de la Tiraspol spun că regiunea transnistreană se confruntă cu o criză umanitară după sistarea livrărilor rusești și că ar mai avea rezerve de gaze până la sfârșitul lunii ianuarie. Pentru a reduce presiunea asupra rețelelor electrice, administrația recurge la deconectări în evantai pentru mai multe ore pe zi. Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

Componența CSS, revizuită în ajun

În ajun, Maia Sandu a revizuit componența CSS, pentru a o face mai „flexibilă, capabilă să faciliteze organizarea rapidă a reuniunilor și să răspundă mai eficient necesităților și provocărilor actuale”, potrivit Președinției.

Astfel, în noul CSS nu se regăsesc ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, precum și directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.

Este prima modificare a componenței CSS în actualul mandat al Maiei Sandu și după remanierile guvernamentale din noiembrie 2024. Componența CSS a mai fost revizuită în precedentul mandat al șefei statului.

CSS este un organ consultativ care prezintă președintelui țării recomandări în chestiuni de politică internă și externă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Procesul de negocieri este sprijinit intens de Polonia, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a spus șeful diplomației moldovene.

„Primele clustere urmează să fie deschise cât de curând, în următoarele săptămâni, efectiv. Președinția poloneză are toată deschiderea. Doamna președintă (Maia Sandu – n.r.) are o relație extrem de apropiată cu prim-ministrul Donald Tusk, care a fost președintele Partidului Popular European”, a afirmat Mihai Popșoi.

Ministrul de Externe a mai spus că relațiile strânse cu Danemarca, țara care va prelua viitoarea președinție a Consiliului UE, și sprijinul continuu al altor țări membre vor fi esențiale în etapele următoare ale procesului de integrare.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova vrea accelerarea negocierilor de aderare odată cu preluarea președinției Consiliului UE de către Polonia

„Vom munci (...) pentru a păstra aceste relații extrem de apropiate și strânse cu toate țările, fără excepție, din Uniunea Europeană, așa încât să putem avansa într-un mod credibil, într-un mod care să crească încrederea partenerilor noștri că noi suntem nu doar de bună-credință, dar livrăm rezultate în contextul angajamentelor pe care ni le-am luat”, a declarat Mihai Popșoi.

Potrivit noii metodologii de extindere a UE, capitolele de negocieri sunt grupate în clustere tematice, fiecare abordând sectoare specifice. Primul cluster include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, notează sursa citată.

Deschiderea unui cluster implică evaluarea și alinierea legislației și practicilor naționale la standardele și normele UE în domeniile respective.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe agenda discuțiilor s-a aflat asistența americană pentru modernizarea economiei moldovene, securitatea energetică a R. Moldova și consolidarea democrației, a spus Președinția de la Chișinău.

Șefa statului a evidențiat în cadrul discuțiilor cu asistentul secretarului de stat al SUA importanța continuării parteneriatului solid cu Washingtonul, inclusiv „în contextul tranziției către o nouă administrație americană” și reafirmând angajamentul de a întări cooperarea bilaterală pentru un „viitor mai sigur și mai prosper”.

Anterior întrevederii cu Maia Sandu, James O’Brien a avut o întrevedere și cu vicepremierul Mihail Popșoi, discutând despre viitorul parteneriat strategic dintre R. Moldova și SUA, precum și despre deschiderea din acest an a două noi consulate moldovene la Chicago și Sacramento.

O’Brien a participat și la o reuniune dedicată coridoarelor strategice din zona Dunării, unde a spus că parteneriatul dintre R. Moldova, România și Ucraina a contribuit la măsuri precum control comun la frontiere și creșterea capacității de transport, în ciuda unor „încercări de destabilizare din partea Rusiei”.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va deschide un consulat la Chicago, în 2025

Mai mulți înalți oficiali americani au vizitat Chișinăul în ultimii ani, în condițiile în care actuala guvernare PAS s-a bucurat de relații foarte bune cu administrația Biden, care din 2022 a oferit R. Moldova aproape un miliard de dolari sub formă de sprijin și asistență financiară pentru o serie de proiecte, în special din domeniul energetic.

La finele anului trecut, în R. Moldova s-a aflat senatorul american Chris Coons, membru al Comitetelor pentru Relații Externe și Credite a Senatului american. În luna decembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu și șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, au întreprins o vizită de o săptămână în SUA, unde au avut mai multe întrevederi cu o serie de oficiali americani.

Din 2022, la Chișinău s-a aflat de două ori și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că alianța va lua aceste măsuri, denumite „Sentinela baltică”, ca răspuns la o serie de incidente în care cabluri electrice, legături de telecomunicații și conducte de gaze au fost deteriorate în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Decizia supravegherii mai atente a regiunii a fost anunțată la un summit nordic-baltic ținut la Helsinki, marți, cu participarea a opt țări și a conducerii NATO.

Luna trecută, poliția finlandeză a confiscat un petrolier, Eagle S, care transporta petrol rusesc și a declarat că suspectează nava de a fi deteriorat linia electrică finlandezo-estoniană Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații trăgând ancora pe fundul mării.

Marți, televiziunea de stat poloneză TVP World a relatat că o navă a „flotei fantomă” rusești (aceea care ajută la eludarea sancțiunilor) a fost văzută navigând în cercuri în jurul conductei submarine Baltic Pipe, care livrează gaze din Norvegia în Polonia, deși nu au existat semne imediate de deteriorare a gazoductului. Armata poloneză a spus că gazoductul funcționează normal și că nu are cunoștință de vreun incident deosebit.

Acțiunile Finlandei împotriva petrolierului Eagle S au arătat că navele care provoacă daune pot fi reținute de forțele de ordine, a declarat marți secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-o conferință de presă după o reuniune a opt țări din alianță, la Helsinki.

„Amenințările potențiale la adresa infrastructurii noastre vor avea consecințe, inclusiv posibila îmbarcare, sechestrare și arestare”, a mai declarat Rutte.

Membrii NATO analizează posibilitatea de a viza flota fantomă a Rusiei din zonă cu sancțiuni, ca parte a eforturilor de a proteja instalațiile critice submarine, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz după reuniune.

„Vom continua să luăm măsuri împotriva flotei fantomă ruse, inclusiv prin sancțiunile care au fost deja introduse și altele care ar putea urma, inclusiv împotriva anumitor nave și companii de transport maritim care reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu”, a mai declarat Scholz reporterilor.

Aproximativ 2.000 de nave traversează Marea Baltică în fiecare zi, ceea ce face dificilă monitorizarea tuturor, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics.

„Să recunoaștem, nu putem asigura o protecție de 100%, dar dacă trimitem un semnal ferm, atunci cred că astfel de incidente vor fi mai rare sau chiar vor dispărea”, le-a mai spus Rinkevics reporterilor.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a spus la rândul lui că trebuie efectuate studii juridice suplimentare pentru a evalua ce măsuri pot fi luate împotriva navelor suspectate de a fi ajuta la încălcarea sancțiunilor, respectând în același timp normele privind libertatea de navigație.

NATO a declarat încă de la sfârșitul lunii decembrie că își va spori prezența în regiune în urma suspiciunii de sabotare a cablurilor dintre Finlanda și Estonia, dar nu a anunțat atunci o operațiune oficială.

• Te-ar putea interesa și: Petrolier rusesc, anchetat pentru tăierea intenționată a cablurilor de electricitate dintre Finlanda și Estonia

Rutte a declarat membrilor Parlamentului European la 13 ianuarie că „astfel de acțiuni ostile” nu vor rămâne fără răspuns, promițând să consolideze prezența militară a NATO în regiune.

Finlanda a declarat săptămâna trecută că NATO va contribui cu două nave la o misiune de monitorizare în Marea Baltică, în timp ce Forța expediționară comună (JEF) condusă de Marea Britanie, care include statele nordice și baltice, precum și Olanda, a declarat de asemenea că își va spori supravegherea.

Suedia va trimite până la trei nave de război și un avion de supraveghere.

Primul incident major de sabotaj al infrastructurii a avut loc în septembrie 2022, când un șir de explozii subacvatice au distrus conductele Nord Stream construite pentru a transporta gaz rusesc către Europa. Cauza nu a fost încă stabilită.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un discurs la Departamentul de Stat din 13 ianuarie, pregătindu-se să părăsească funcția la sfârșitul acestei luni, Joe Biden a spus că Statele Unite și-au mărit avansul față de rivali precum Rusia și China.

„Adversarii noștri sunt mai slabi decât erau când am preluat această funcție în urmă cu patru ani. Să luăm în considerare Rusia. Putin a invadat Ucraina. A crezut că va cuceri Kievul în câteva zile. Dar adevărul este că, de când a început acel război, eu sunt singurul care a fost în centrul Kievului, nu el”, a spus Biden, referindu-se la vizita sa în Ucraina, de anul trecut.

Când Biden a preluat funcția în 2021, a încercat să repare relațiile cu aliații europeni deteriorate sub predecesorul său, Donald Trump, și să se concentreze pe concurența cu China, pe care Statele Unite o consideră principalul său rival global - notează agențiile de presă, relatând despre ultimul său discurs.

Cu toate acestea, prioritățile sale de politică externă au fost deturnate puternic de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, și de atacul Hamas asupra Israelului, în 2023, care a declanșat un război sângeros în Orientul Mijlociu.

Invazia Rusiei în Ucraina l-a ajutat pe Biden să-și atingă obiectivul de a consolida NATO, iar țările membre au sprijinit Kievul cu sute de miliarde de dolari. Suedia și Finlanda, țări tradițional neutre, au aderat la NATO după atacul Rusiei asupra Ucrainei.

Referitor la războiul din Fâșia Gaza, alt conflict care a izbucnit în timpul președinției sale, Joe Biden a afirmat că un acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor ținuți pe teritoriul palestinian este „pe punctul de a fi încheiat”.

În timpul mandatului lui Biden, adversarii SUA, inclusiv Rusia, China, Coreea de Nord și Iran, și-au extins cooperarea, crescând amenințarea la adresa Occidentului.

Beijingul, Teheranul și Phenianul au trimis ajutoare tehnologice și militare Rusiei, în timp ce Moscova a sporit aprovizionarea cu energie și tehnologii militare către aceste țări. Biden a spus despre cooperarea dintre aceste state că a fost determinată de „slăbiciune”, nu de putere.

• Vezi și: Biden impune sancțiuni fără precedent sectorului energetic rusesc. Dar Trump le-ar putea anula

Biden a mai declarat că administrația sa a repornit baza industrială de apărare din SUA, investind aproape 1,3 trilioane de dolari în achiziții, cercetare și dezvoltare în timpul mandatului său.

Joe Biden a mai spus că, sub administrația lui, economia SUA a crescut, adăugând că Statele Unite vor continua să rămână cea mai mare economie din lume în următoarele decenii.

„Administrația mea lasă următoarea administrație cu o carte foarte puternică de jucat”, a spus Biden. „America este din nou lider”, a afirmat Biden.

Președintele Biden i-a cerut lui Donald Trump, care urmează să fie învestit pe 20 ianuarie, să se asigure că Statele Unite rămân lider în inteligența artificială, care are puterea de a remodela economiile, guvernele și securitatea națională.

Biden l-a îndemnat, de asemenea, pe Trump să ia în serios tranziția către energia curată, numind schimbările climatice „cea mai mare amenințare existențială pentru umanitate”.

El a avertizat, de asemenea, că Beijingul intenționează să devină lider în domeniul energiei curate și că există pericolul ca, în acest domeniu SUA să depindă de China.

„Statele Unite trebuie să câștige această competiție”, a spus Joe Biden.

Joe Biden și-a încheiat discursul subliniind că, în mandatul său, SUA și-a folosit „puterea” pentru „a uni țările, pentru a ne crește securitatea și prosperitatea comună, pentru a ne opune agresiunii, pentru a rezolva problemele prin diplomație cât mai mult cu putință și pentru a apăra neîncetat democrația, drepturile civice și ale omului”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Buzu, pentru ultima lună a anului 2024 compensații au primit peste 680.000 de familii, iar plățile au variat între 500 și 1.000 de lei, mărimea medie a compensației fiind de circa 700 de lei.

Ministrul a reiterat că valoarea compensațiilor va fi ajustată în funcție de tarife, astfel încât moldovenii „să nu plătească mai mult decât anul trecut”.

Compensațiile pentru decembrie au fost mai mari decât cele din noiembrie din cauza creșterii tarifului la gaze, care a ajuns la 16,74 lei/metru cub începând cu 1 decembrie.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul promite compensații unor întreprinderi după scumpirea curentului

Începând cu luna ianuarie 2025, persoane care primesc compensații pentru gaze, vor primi și compensații pentru 110 kWh de electricitate consumată lunar. Autoritățile au afirmat că vor oferi compensații și pentru gospodăriile a căror principală sursă de încălzire este agentul termic, care de asemenea s-a scumpit de la începutul anului.

Pentru a beneficia de compensații, cetățenii se pot înregistra pe site-ul compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, dacă nu au acces la internet sau nu se descurcă singuri.

Programul „Ajutor la contor” a fost lansat în 2022, iar de atunci aproape 900.000 de gospodării au beneficiat de compensații la energie, care au fost finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri oferite de partenerii externi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Pe parcursul serii și nopții de ieri, au fost identificate alte capacități neutilizate la hotarul Ucrainei cu UE și transferate pe hotarul dintre România și Republica Moldova”, a transmis Energocom, care a anunțat că a procurat necesarul de energie.

Știrea originală

În premieră de la declanșarea crizei energetice pe 1 ianuarie, R. Moldova nu are rezervată suficientă energie electrică pentru a acoperi deficitul din orele de seară. Ministrul Energiei va apela la „energie de urgență”, mai scumpă decât cea de piață, pentru a acoperi consumul din 14 ianuarie.

„Din cauza limitei de capacitate a interconexiunii cu România nu a fost posibilă rezervarea integrală a capacității”, a transmis Ministerul Energiei care a îndemnat cetățenii să reducă consumul de energia electrică „pentru a putea micșora presiunea pe întreg sistemul”.

Autoritățile spun că, pe 14 ianuarie, în intervalul 16:00-19:00, pentru a-și acoperi prognozele de consum, Republica Moldova va apela la „energie de urgență”, iar deficitul total prognozat de autorității este de 484 MWh.

Restul electricității necesare pe data de 14 ianuarie va fi livrată de centralele de termoficare din Chișinău și Bălți, de centralele de energie regenerabilă, dar și energia de import (în baza contractelor bilaterale și a procurărilor de pe bursă).

„Pentru a nu avea deconectări de energie, operatorul de transport Moldelectrica va solicita de la operatorul de transport din România Transelectrica energie ca să poată să fie acoperit necesarul de consum. Deconectări nu vom avea”, a precizat pentru IPN consilierul directorului Energocom, Victor Bînzari.

• Citește și: Chișinăul va cumpăra curent de la OMV Petrom România, pentru a reduce achizițiile de pe bursă

Începând cu 1 ianuarie, Gazprom a sistat unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, care nu mai poate produce energie la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o livra malului drept al Nistrului la un preț mai mic decât cel al pieței. Pentru a-și suplini deficitul, R. Moldova cumpără energie de pe bursa română OPCOMM, la tarife mai mari.

Spre exemplu, pentru a acoperi necesarul de consum pentru 9 ianuarie, Chișinăul a importat energie la un preț de 114-118 euro/MWh, aproape dublu față de costul de 66 USD/MWh (aproximativ 63 de euro) plătit anterior către MGRES. Tariful este mai mare și decât prețul de circa 80 de euro, plafonat de Guvernul de la București și aplicat pentru energia importată în baza contractelor cu centralele din România, precum cea de la Cernavodă.

România nu-și dorește ca, în urma crizei energetice actuale, R. Moldova să mai revină vreodată la achiziții de energie electrică produsă în stânga Nistrului cu gaze rusești, a declarat Europei Libere Moldova Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul Sebastian Burduja: România nu-și dorește ca R. Moldova să mai revină vreodată la gazul și curentul rusești

Dar capacitatea de import a energiei procurate de R. Moldova depinde de capacitatea de interconexiune a rețelelor a energiei electrice cu România. Într-o tentativă de a crește această capacitate, autoritățile de la Chișinău implementează „proiectul strategic” de construcție a unei linii electrice aeriene de 400 kV pe direcția Vulcănești-Chișinău, care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României (ocolind regiunea transnistreană).

Potrivit autorităților, linia urmează să fie gata până în anul 2025 și va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Secretara de Stat a Ministerului Educației, Valentina Olaru, a spus Europei Libere că pe 20 ianuarie va avea loc o nouă ședință la care se va discuta dacă lecțiile online sunt posibile, în cazul în care energia electrică se deconectează în „evantai” în stânga Nistrului.

„Unele școli vor continua să învețe online atât cât va fi posibil, unele învață atât cu prezență fizică cât și online. Săptămâna viitoare urmează să mai avem o ședință și o să vedem care va fi situația, dacă vor fi schimbări”, a spus Valentina Olaru.

• Te-ar putea interesa și: „Tragem frig, dar să vedem rezultat”. Cum fac ore online școlile cu predare în română din stânga Nistrului

Dintre cele 18 instituții de învățământ din localitățile afectate, inclusiv 10 din Zona de Securitate, în prezent: 8 instituții funcționează în regim online, iar alte 10 instituții care dispun de generatoare desfășoară lecții cu prezență fizică. Instituțiile de învățământ au adoptat regimuri diferite de activitate, în funcție de condițiile energetice și infrastructura locală.

Respectiv, cu prezență fizică desfășoară lecțiile: Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Coșnița, Dubăsari; Gimnaziul din Pârâta, Dubăsari; Liceul Teoretic din Varnița, Anenii Noi, Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol (Doroțcaia); Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Hîrbovăț unde au fost unite școala primară cu gimnaziul.

Alte cinci școli activează tot cu prezență fizică, dar au rezerve de resurse energetice până la 20 ianuarie curent. Acestea sunt: Liceul Teoretic din Doroțcaia, Dubăsari; Gimnaziul „Ioan Vodă” din Hagimus, Căușeni; Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Fîrlădeni, Căușeni; Gimnaziul „Prometeu” și Gimnaziul„Vasile Alecsandri” din Copanca, Căușeni.

Doar liceele din satele Varnița și Hârbovăț (raionul Anenii Noi), au cazane pe bază de biomasă și elevii de aici fac ore cu prezență fizică.

În școlile din regiunea transnistreană subordonate autorităților de la Tiraspol, vacanța de iarnă a elevilor a fost prelungită până pe 20 ianuarie, în contextul crizei energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În primele zece zile ale anului 2025, importurile regiunii au scăzut cu 43%, adică cu circa 7 milioane de dolari, iar exporturile cu 60% sau 3,3 milioane de dolari în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele așa-numitului guvern de la Tiraspol, prezentate pe 13 ianuarie.

„Cea mai mare reducere a operațiunilor de export a avut loc în cazul metalelor și produselor din metal, produselor pentru construcția de mașini, bunurilor din industria chimică. Exportul de ciment a fost complet suspendat”, a spus Aleksandr Rozenberg, așa-numitul premier al regiunii separatiste.

Vezi și reportajul despre locuitori din regiunea transnistreană care trec podul dinspre Râbnița spre Rezina pentru a cumpăra produse de primă necesitate și a primi ajutoare.

Embed Răspândește

Trec Nistrul după cumpărături și ajutoare umanitare

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:35 0:00

Tiraspolul a rămas și fără banii veniți de la Chișinău în schimbul energiei electrice pe care malul drept o procura de la centrala de la Cuciurgan (MGRES).

Potrivit lui Rozenberg, indicii au scăzut din cauza sistării livrărilor de gaze naturale, ceea ce a condus la încetarea activității întreprinderilor de pe malul stâng al Nistrului.

Autoritățile separatiste au oprit activitatea tuturor întreprinderilor, cu excepția celor alimentare, într-o tentativă de a economisi energia electrică care, după 1 ianuarie, este insuficientă pentru a acoperi necesitățile regiunii.

Odată cu sistarea livrării gazelor, regiunea transnistreană, care depinde în totalitate de gazul rusesc, a rămas fără agent termic și apă caldă, iar centrala electrică de la Cuciurgan a trecut la producția curentului în bază de cărbuni, care însă s-a dovedit insuficient pentru necesitățile regiunii, deși anterior așa-zisele autorități dădeau asigurări că populația va avea lumină pentru circa 50 de zile.

• Te-ar putea interesa și: Deconectările de energie electrică, în evantai, din regiunea transnistreană continuă

Autoritățile de la Chișinău susțin că rezervele de cărbune din regiunea transnistreană sunt suficiente pentru funcționarea centralei de la Cuciurgan (MGRES) până la sfârșitul lunii ianuarie. Estimarea diferă de cea a administrației separatiste de la Tiraspol, care declara că are stocuri pentru aproximativ 50 de zile, cam până la sfârșitul lunii februarie. Și asta pentru că, tipul de cărbune cu care funcționează centrala se găsește doar în Donbasul ocupat de Rusia, de unde nu poate fi adus.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz le-au propus autorităților de la Tiraspol „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

Ieri, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban a scris pe pagina sa de Facebook că Moldovagaz este gata să cumpere gaze naturale la prețurile de piață pentru Tiraspoltransgaz, cu condiția achitării livrărilor în lei moldovenești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„La 11 ianuarie, regimul de la Kiev, pentru a întrerupe aprovizionarea cu gaze a țărilor europene, a încercat un atac cu nouă drone" asupra unei stații de comprimare a gazelor din sudul Rusiei, care alimentează gazoductul TurkStream, a declarat Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat preluat de AFP.

Ucraina nu a comentat de îndată acuzația.

Armata rusă susține că toate dronele au fost doborâte, iar resturile căzute au provocat „pagube minore" unei clădiri și echipamentelor de la o stație de măsurare a gazelor.

Obiectivul pe care l-ar fi vizat ucrainenii este situat în satul Gai-Kodzor, în apropierea coastei de sud a Rusiei, la Marea Neagră și peste strâmtoare de peninsula anexată Crimeea.

Ministerul rus al Apărării a declarat luni că instalația continuă să funcționeze în „mod normal" și că nu au existat întreruperi ale aprovizionării.

TurkStream, care trece din Rusia pe sub Marea Neagră până în Turcia și apoi prin Balcani, este ultimul gazoduct activ care transportă gaz rusesc către Europa.

Acesta trece pe o distanță de 930 de kilometri pe sub Marea Neagră și are o capacitate anuală de 31,5 miliarde de metri cubi.

Săptămâna trecută, președinta R. Moldova, Maia Sandu, aflată într-o vizită la Varnița, a spus că Rusia ar putea livra transnistrenilor gaze prin conducta TurkStream, prin Turcia, Bulgaria și România, în locul rutei anterioare, prin Ucraina.

Ucraina a întrerupt tranzitul de gaz rusesc la 1 ianuarie, care a fost timp de zeci de ani principala rută de transport pentru aprovizionarea Rusiei către Europa.

În vizita ei la Nistru, dedicată crizei energetice transnistrene, președinta Maia Sandu a insistat însă, potrivit Reuters, că pentru problemele locuitorilor din stânga Nistrului de vină nu este Ucraina - căci dacă ar vrea, Gazprom le-ar putea trimite gaze prin TurkStream.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile prețuri, mai mari cu 6% din 8 ianuarie, au crescut după ce Trezoreria SUA a impus vineri sancțiuni mai ample asupra exporturilor de petrol rusesc. Noile măsuri vizează producătorii Gazprom Neft și Surgutneftegas, precum și 183 de nave care au transportat petrol rusesc, vizând astfel Moscova de veniturile necesare pentru a-și finanța războiul cu Ucraina, scrie Reuters.

Urmare a acestor acțiuni ale Washingtonului, se așteaptă ca exporturile de petrol rusesc să fie grav afectate de noile sancțiuni, împingând astfel China și India, primul și respectiv al treilea mare importator de petrol din lume, să se aprovizioneze cu mai mult țiței din Orientul Mijlociu, Africa și America, ceea ce va crește prețurile și costurile de transport, spun comercianții și analiștii.

„Anunțul de vineri confirmă părerea noastră că, pe termen scurt, prețul petrolului Brent are șanse mai mari să depășească intervalul estimat de 70 – 85 de dolari”, au spus analiștii de la Goldman Sachs într-un raport.

„Estimăm că navele vizate de noile sancțiuni au transportat în 2024 un sfert din exporturile Rusiei, marea majoritate fiind țiței.”

Oferta redusă de petrol pe piață a făcut ca diferențele de preț dintre livrările prezente și cele viitoare (pentru Brent și WTI) să atingă cel mai mare nivel din vara anului trecut. Într-o astfel de situație, cunoscută și sub numele de backwardation, prețurile pentru livrările imediate sunt mai mari decât cele pentru livrările viitoare, ceea ce arată că există mai puțin petrol disponibil imediat pe piață.

Analiștii RBC Capital Markets au declarat că dublarea numărului de petroliere sancționate pentru transportul de barili ruși ar putea constitui un obstacol logistic major pentru fluxurile de țiței.

• Te-ar putea interesa și: Petrolier rusesc, anchetat pentru tăierea intenționată a cablurilor de electricitate dintre Finlanda și Estonia

Multe dintre petrolierele menționate în ultimele sancțiuni au fost utilizate pentru a transporta petrol către India și China, deoarece sancțiunile occidentale anterioare și plafonarea prețurilor impuse de G7 în 2022 au deplasat comerțul cu petrol rusesc din Europa în Asia. Unele dintre nave au transportat, de asemenea, petrol din Iran, care se află, de asemenea, sub sancțiuni.

„Ultima rundă de sancțiuni OFAC (U.S. Office of Foreign Assets Control) care vizează companiile petroliere rusești și un număr foarte mare de petroliere va avea consecințe în special pentru India”, a declarat Harry Tchilinguirian, director de cercetare la Onyx Capital Group.

Analiștii JPMorgan au declarat că Rusia are o oarecare marjă de manevră în ciuda noilor sancțiuni, dar în cele din urmă va trebui să achiziționeze petroliere care nu au fost sancționate sau să ofere țiței la sau sub 60 de dolari pe baril pentru a utiliza asigurarea occidentală în conformitate cu plafonul de preț al Occidentului.

Efectele sancțiunilor americane ar urma să fie resimțite și în R. Moldova, care în ultimele două săptămâni a înregistrat o majorare cu circa 3-4% a prețurilor la pompă. Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat luni că vor duce la majorarea prețurilor la pompă. Pentru ziua de marți, 14 ianuarie, instituția a stabilit prețuri mai mari cu 22 bani la benzina 95, care va costa 24,12 lei și cu 20 de bani la motorina standard, care se va vinde cu 20,88 lei la litru.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zoran Milanović a obținut peste 74% din voturi, comparativ cu Dragan Primorac, care a obținut aproape 26%, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.

Zoran Milanović este un critic al sprijinului militar occidental acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Milanović este, de asemenea, un adversar al guvernului croat, condus de premierul conservator, Andrej Plenković.

După publicarea rezultatelor, Zoran Milanović a declarat că victoria sa e un semnal de aprobare și încredere din partea alegătorilor, dar și parte a unui semnal mai cuprinzător.

„Le cer (celor din guvern) să audă", a spus Milanovic. „Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”, a spus președintele.

Milanović, 58 de ani, este cel mai popular politician din Croația și este uneori comparat cu președintele ales al SUA, Donald Trump, pentru stilul său combativ de comunicare cu adversarii politici.

Triumful său pregătește terenul pentru o confruntare politică constantă cu premierul Plenković, cu care s-a contrazis în timpul primului său mandat.

Alegerile au avut loc în contextul în care Croația, cu o populație de 3,8 milioane de locuitori, se confruntă cu o inflație galopantă, scandaluri de corupție și un deficit de forță de muncă.

• Te-ar putea interesa și: Alegeri prezidențiale în Croația, cu „Trumpul Balcanilor” în rol de favorit

La votul de duminică, Milanović a criticat din nou UE ca fiind „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși.

Poziția UE conform căreia „dacă nu gândești la fel ca mine, atunci ești dușmanul” echivalează cu „violența mentală”, a declarat Milanović.

„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez”, a spus el. „Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de președinte al unei națiuni mici”.

Milanović a fost prim-ministru în trecut, cu un bilanț mixt. El îi acuză în mod regulat pe premierul Andrej Plenković și partidul său conservator (HDZ) de corupție sistemică. La rândul lui, Plenković l-a catalogat pe Milanović drept „pro-rus” și o amenințare la adresa statutului internațional al Croației.

Deși funcția prezidențială este în mare parte una fără puteri executive în Croația, un președinte ales deține autoritate politică și este comandant militar suprem.

Milanović a negat că ar fi pro-rus. Anul trecut el a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la o misiune NATO din Germania constituită în sprijinul Ucrainei.

De asemenea, el a promis că nu va aproba niciodată trimiterea de soldați croați ca parte a vreunei misiuni NATO în Ucraina.

Candidatul conservator, Dragan Primorac, 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, când a fost ministru al științei și educației în guvernul condus de HDZ. A candidat fără succes la președinție în 2009, iar ulterior s-a concentrat în principal asupra carierei sale academice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anatol Țăranu este de părere că relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului vor depinde, în mare măsură, de evenimentele din Ucraina și de felul în care va fi negociat un viitor tratat de pace pentru Ucraina.

Transnistria, spune Anatol Țăranu, va fi, cu siguranță, un element al acelui tratat de pace.

„Astăzi nimeni nu poate să spună dacă Transnistria va fi în coșul de cedări pe care le va face Occidentul sau, invers, în coșul de cedări pe care le va face Rusia”, menționează Anatol Țăranu.

Invitatul podcastului „În esență...” crede că „pentru a garanta un nivel de sustenabilitate” a păcii în Ucraina, rușii vor cere ca influența și prezența lor militară în Transnistria să fie păstrate.

Anatol Țăranul susține că, deși este un jucător mic în asemenea scenarii, R. Moldova trebuie să aibă „o poziție clară” atunci când marii decidenți vor încerca să ajungă la o înțelegere „pe contul nostru”. Această poziție a Chișinăului trebuie anunțată din timp, însă, deocamdată, „poziția noastră [în acest sens] este una pasivă, dar nu activă.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Luptele din 10 ianuarie au avut loc la o zi după reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG) de la Ramstein, Germania, în cadrul căreia aliații Kievului au promis că nu vor renunța la ajutorul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, în contextul atacurilor neîncetate ale Moscovei în estul țării, inclusiv atacuri asupra siturilor civile și de infrastructură.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a călătorit la Roma după reuniunea de la Ramstein, a lăudat, de asemenea, noile acțiuni ale Statelor Unite și ale Marii Britanii de a sancționa producătorii de petrol din Rusia, un proiect major de gaze naturale lichefiate și peste 100 de petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, în timp ce Occidentul încearcă să priveze Moscova de fondurile necesare pentru a-și continua războiul.

• Vezi și: Biden impune sancțiuni fără precedent sectorului energetic rusesc. Dar Trump le-ar putea anula

Agenția rusă de știri de stat RIA a declarat că anchetatorii analizează atacul asupra supermarketului la începutul zilei de 10 ianuarie, susținând că o rachetă HIMARS furnizată de SUA a lovit supermarketul, omorând două persoane

Înregistrarea video de pe rețelele sociale, care a fost verificată de Europa Liberă, pare să arate o explozie masivă într-o zonă în care se află o mică piață.

Oficialii ucraineni nu au comentat acuzația Rusiei.

În replică, forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a atacat Ucraina cu 72 de drone de tip Shahed, printre altele, și în regiunile Poltava, Sumi, Harkiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Zaporojie și Kherson.

La Kiev, au fost observate explozii când sistemele de apărare au interceptat mai multe drone pe cer. Nu au fost raportate decese, deși au fost observate unele daune provocate de resturi la o clădire rezidențială înaltă, au declarat oficialii militari.

Statul Major ucrainean a declarat că mai multe orașe mici la est de Pokrovsk și o autostradă importantă la câțiva kilometri sud de zonă au fost locul unor lupte intense pe 10 ianuarie.

Pokrovsk a fost ținta luptei brutale și sângeroase a Rusiei în ultimele luni, distrugând în principal orașul cu o populație de aproximativ 64 000 de persoane înainte de război.

• Te-ar putea interesa și: Rusia înaintează, Ucraina se apără, însă războiul devine tot mai sumbru pentru Kiev

În timp ce atacurile și luptele intense de pe linia frontului continuă, eforturile diplomatice de a opri conflictul par să prindă avânt.

Ministerul ucrainean de Externe a declarat la 10 ianuarie că se așteaptă ca Kievul să aibă discuții la nivel înalt cu Casa Albă după ce președintele ales Donald Trump își va prelua mandatul în 10 zile.

„Așteptăm o întâlnire între președinții noștri, deoarece pentru noi principalul lucru este să lucrăm împreună cu America... ne pregătim pentru contacte la cel mai înalt și înalt nivel imediat după inaugurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Heorhiy Tykhiy.

Kremlinul a declarat că rămâne dispus să se întâlnească cu Trump și că au existat progrese în stabilirea unei întâlniri după învestirea noului președinte, pe 20 ianuarie.

„Nu sunt necesare condiții pentru acest lucru, sunt necesare doar dorința reciprocă și voința politică de a purta un dialog și de a rezolva problemele existente prin dialog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor la Moscova, la o zi după ce Trump a declarat că se pregătește o întâlnire între el și președintele Vladimir Putin, deși nu a stabilit niciun termen.

„Vedem că domnul Trump își declară, de asemenea, disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog, salutăm acest lucru”, a spus el.

Membrii grupului de contact au declarat că reuniunea din 9 ianuarie ar putea fi ultima, deoarece soarta acestuia rămâne neclară sub conducerea lui Trump, ai cărui consilieri au prezentat mai multe propuneri pentru a pune capăt războiului, care ar ceda efectiv mari părți ale țării Rusiei pentru viitorul apropiat.

La Ramstein, au fost promise sute de milioane de dolari în ajutor militar - inclusiv 500 de milioane de dolari de la Washington, ca parte a obiectivului președintelui demisionar Joe Biden de a trimite cât mai mult sprijin posibil înainte ca Trump să revină la putere.

• Citește și: SUA oferă un nou sprijin militar Ucrainei de 500 milioane de dolari

În același timp, Zelenski a mulțumit Washingtonului și Londrei pentru „acțiunea lor sincronizată” de sancționare a companiilor energetice rusești și a navelor care operează așa-numita „flotă fantomă” a Kremlinului de nave care încalcă sancțiunile în Marea Baltică - care sunt, de asemenea, suspectate de sabotarea comunicațiilor și a cablurilor electrice din acest corp de apă.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cataloagele electronice includ date despre evidența zilnică a reușitei și frecvenței elevilor (evaluări/note, comentarii, absențe), dar și despre temele predate la ore, temele de acasă, link-uri de conectare pentru lecțiile la distanță.

Totodată, potrivit ministerului Educației, agendele electronice sunt utilizate de aproape 86.000 de părinți. Aceștia au acces în timp real la informații despre performanțele școlare ale copiilor lor.

Printre instituțiile de învățământ general care implementează Sistemul Informațional Catalog Electronic (SICE) în anul de studii 2024-2025 se numără Instituția Publică Liceul Teoretic „Alexandr Puşkin” din Anenii Noi, Instituția Publică Gimnaziul „Cobusca Veche”, Instituția Publică Complexul Educațional Gimnaziul Grădiniță „Luceafărul”, Instituție de Învățământ Liceul Teoretic „Emil Nicula”, Instituția Publică Gimnaziul „Ion Creangă” din Țînțăreni, Liceul Teoretic „D. Cantemir” din Bălți, Instituția Publică Gimnaziul „Ştefan cel Mare” din Cantemir, Liceul „Mircea Eliade”, dar și Liceul „Gheorghe Asachi”.

• Te-ar putea interesa și: Aproape jumătate din școlile din R. Moldova vor utiliza catalogul electronic în anul de studii 2024-2025

Directorul Liceului „Andrei Straista” din Anenii Noi, Eugeniu Margine, a spus Europei Libere că foloseau concomitent ambele cataloage, atât cel clasic, cât și cel electronic, dar au renunțat în acest an la el.

„O să trecem exclusiv la cel electronic, începând cu anul viitor, când va deveni obligatoriu pentru toate instituțiile de învățământ. Am renunțat în acest an la el, pentru că era muncă dublă”, a spus Eugeniu Margine.

Instituțiile de învățământ care încă nu implementează catalogul electronic pot solicita integrarea acestuia pentru următorul an de studii printr-o cerere oficială către Ministerul Educației.

Pentru a instrui profesorii să utilizeze Sistemul Informațional Catalogul Electronic, Ministerul Educației a organizat mai multe seminare în format online, cât și fizic.

În cadrul acestor instruiri au fost formați peste 500 de administratori de rețea și 10.000 de cadre didactice. Inițiativa face parte din planul de digitalizare a educației.

În Estonia, care servește drept model pentru reformarea educației, cataloagele electronice sunt folosite deja de 20 de ani, în timp ce în Moldova, școlile abia au început să le adopte. În R. Moldova sunt circa 1200 de școli.

Embed Răspândește

Cum a reușit Estonia să aibă unul dintre cele mai bune sisteme educaționale din lume

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:11:25 0:00