Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru soluționarea conflictului transnistrean Franco Frattini urmează să vină săptămâna viitoare în R.Moldova. Înaintea acestei vizite, între Chișinău și Tiraspol au loc contacte intense pentru punerea în practică a unor înțelegeri protocolare semnate anterior, înțelegeri salutate de OSCE și de ceilalți participanți la formatul internațional de negocieri (Rusia, Ucraina, UE și SUA), dar criticate de experți, diplomați și ONG-uri reprezentative de la Chișinău pe motiv că se fac cedări din partea autorităților statului moldovean. Deputatul Eugen Carpov, fost negociator din partea Chișinăului se referă la importanța vizitei lui Franco Frattini.
Eugen Carpov: „Vizita unui reprezentant special al OSCE pentru reglementarea conflictului transnistrean este în permanență importantă, dar eu cred că dl Frattini mai bine nu făcea declarații până a veni la Chișinău, discuta cu oficialii din Republica Moldova, după care trăgea anumite concluzii. Sigur că dânsul este un politician de o greutate deosebită, cu o vastă experiență, cu cunoștințe în mediul politic din diferite state, inclusiv din Federația Rusă, așa cum a și menționat dânsul, dar cred că o cunoaștere mai bună a detaliilor conflictului transnistrean nu strică nimănui, pentru a avea o viziune mai profundă asupra fenomenului. Procesul de reglementare a conflictului transnistrean se află astăzi într-un impas. Vedem și noi, cei implicați în acest proces, am în vedere politicienii sau responsabilii din Guvern, dar eu cred că și cetățenii simpli observă că totuși lucrurile nu se desfășoară în ritmul în care ne-am dori. Parcă anul trecut am avut anumite progrese, au existat protocoale semnate și începutul a fost unul încurajator, dar în continuare lucrurile frânează și e nevoie de un impuls suplimentar pentru asta.”
Europa Liberă: Dar acest pachet de înțelegeri, ele au stârnit și critici din partea mai multor experți, cunoscători ai dosarului transnistrean, reprezentanți ai ONG-urilor, precum că sunt recunoscute elemente ale autoproclamatei statalități nistrene, fără să apropie însă soluționarea politică a conflictului transnistrean?
Eugen Carpov: „Mai mult decât s-a recunoscut până în prezent ca și elemente de așa-zisă statalitate a regiunii transnistrene, aceste protocoale nu au adus alte elemente. Sigur că asemenea documente nu sunt perfecte. Tot timpul există loc spre mai bine, dar un pas înainte – și unul semnificativ – a fost realizat. Dacă ne uităm la situația cu pământurile și fermierii din stânga Nistrului, fermierii moldoveni, vedem că totuși s-a revenit la un proces existent anterior care era mai favorabil pentru fermierii moldoveni decât cel din ultima perioadă. Pentru școli, cel puțin, s-au dat anumite garanții în scris din partea structurilor transnistrene că nu vor crea impedimente în activitatea acestor școli. Legătura telefonică nu poate fi pusă sub semnul întrebării, de ce este necesară revenirea la o legătură telefonică normală între locuitorii din stânga și dreapta Nistrului; pentru apostilarea diplomelor de la institutul din Tiraspol, aici au fost mai multe semne de întrebare, dar și aici nu s-au depășit liniile roșii, despre care vorbim noi că nu trebuie să le depășim. Nu a fost recunoscută calitatea studiilor acestor instituții, nu a fost recunoscută curricula; prin apostilare doar se certifică existența unei asemenea instituții și a unor diplome eliberate de aceasta. Și este la latitudinea deja partenerilor noștri internaționali să accepte sau să nu accepte aceste diplome. Aș vrea să menționez și cel de-al cincilea protocol. Este deschiderea podului Bâcioc – Gura Bâcului. Uitați-vă că aici apar anumite tensiuni și am văzut chiar recent și Comisia Unificată de Control, delegația de la Chișinău a subliniat…”
Europa Liberă: Partea tiraspoleană a instalat acolo un punct de control.
Eugen Carpov: „Exact. Deci, transnistrenii din nou măresc punctele de control, îngrădesc libera circulație pentru care de fapt a fost deschis acest pod, ca să se circule liber, nu pentru a instala noi puncte militarizate de control, care sunt ilegale, sunt absolut nepotrivite pentru a continua practica respectivă, dar cei de la Tiraspol încearcă și aici să forțeze nota și subiectul este în discuție. Pe de o parte, am reușit să deblocăm circulația pe acest pod, pe de altă parte, ne confruntăm din nou cu poziția transnistrenilor, care vor să stea cu automatul Kalașnikov la trecerea acestui pod, ceea ce nu este normal.”
Europa Liberă: Vulnerabilitatea cea mai mare rămâne a fi înregistrarea acestor plăcuțe de înmatriculare și însemnele care urmează să fie aplicate pe aceste plăcuțe. Știu că Dvs. ați fost rezervat atunci când se insista ca pe aceste plăcuțe să apară anumite atribute ale așa-zisei regiuni transnistrene. Acum s-a ajuns la un compromis?
Eugen Carpov: „Subiectul s-a discutat mulți ani. Și eu am negociat acest protocol. Sigur că poziția pe care am promovat-o și știu că negociatorii și în prezent cei de la Chișinău respectă aceleași puncte importante, a fost următoarea: acest sistem de înregistrare a autoturismelor din stânga Nistrului să fie parte componentă a sistemului general din Republica Moldova. Doi: și autoturismele să fie verificate de către structurile autorizate de la Chișinău și eliberarea acestor documente să fie autorizată doar de instituțiile constituționale din Republica Moldova, pe plăcuțe să nu existe nici un fel de însemne așa-zise statale ale regiunii transnistrene. Și atunci am mers pe ideea unor plăcuțe temporare care să nu aibă niciun fel de inscripții decât numărul propriu-zis de înregistrare care să conțină litere și cifre și atât, dar care să fie parte a sistemului din Republica Moldova. Acum a apărut o altă problemă de fapt, care este la fel de importantă. A apărut pe ordinea de zi, ea a existat și anterior, dar nu s-a ajuns la discuții asupra ei. Există diferite categorii de locuitori în regiunea transnistreană – există locuitori care au cetățenia Republicii Moldova și actele în regulă, există locuitori care nu au o cetățenie recunoscută sau o au pe cea nerecunoscută, care este a regiunii transnistrene. Și există locuitori care au venit după ’90 în regiunea transnistreană și care au sau cetățenia statului de unde au sosit, în majoritate sunt cetățeni ruși, ar putea să fie cetățeni ucraineni și care constituie un grup de oameni destul de mare care posedă autoturisme, dar nu au nicio legătură cu statul Republica Moldova și nu au avut-o nici până în ’90. Deci, dacă vorbim despre băștinași, da, acolo putem să găsim anumite rădăcini ale existenței acestor locuitori pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că au certificate de naștere, au certificate de căsătorie, există în arhive date despre acești cetățeni, iar cei care au venit nu au nicio legătură cu acest stat. Și aici sigur că Republica Moldova trebuie să analizeze foarte atent: cum eliberează certificate de înmatriculare cu plăcuțe unor autoturisme care nu aparțin cetățenilor moldoveni? Cum vom purta noi responsabilitatea pentru acești cetățeni? Poate că acești cetățeni așa cum au sosit în Republica Moldova, adică în regiunea transnistreană, mâine ar putea să plece și să aibă un alt domiciliu, cum urmărim noi utilizarea acestor plăcuțe și a documentelor de înmatriculare? Uitați-vă că sunt subiecte foarte importante cu aspecte juridice, care nu pot fi depășite așa cum își doresc cei de la Tiraspol, ca Chișinăul să elibereze tuturor. Deci, trebuie să fim totuși selectivi și să ne asigurăm că însemnele statale ale Republicii Moldova vor fi oferite prin plăcuțe și certificate de înmatriculare doar cetățenilor care au o legătură juridică cu statul Republica Moldova.”
Europa Liberă: Din câte am discutat cu experții buni cunoscători ai relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, atunci când ne-am referit la înțelegerea ce ține de libera circulație, se pare că și aici autoritățile de la Chișinău înțeleg într-un fel acest protocol a fi semnat și pus în aplicare, iar cei de la Tiraspol au o cu totul altă percepție, chiar interes, scop pe care îl urmăresc. Dvs. cum îi lămuriți cetățeanului simplu ce înseamnă acest protocol de liberă circulație?
Eugen Carpov: „Deci, libera circulație are două aspecte. Pe de o parte, Chișinăul vede, în primul rând, libera circulație pentru cetățenii de pe ambele maluri ale râului Nistru pe interiorul Republicii Moldova. Aici noi avem cele mai mari îngrădiri, aici noi avem încălcarea Acordului din ‘92 privind reglementarea pașnică a conflictului militar din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, aici avem și încălcările majorității documentelor care reglementează în general activitatea Comisiei Unificate de Control, regimul în Zona de Securitate și alte documente.”
Europa Liberă: Și faptul că o parte din funcționarii Republicii Moldova sunt considerați persona non grata în stânga Nistrului…
Eugen Carpov: „Da. Și numărul acestor persoane crește; el a fost extins fără ca Chișinăul să fie informat despre categoriile funcționarilor care sunt incluși în aceste liste. Dacă inițial erau doar miniștrii și deputații Parlamentului Republicii Moldova, ulterior s-a trecut la viceminiștri, s-a trecut la șefi de diferite agenții, departamente, după care au ajuns și la autoritățile publice locale, președinți de raioane, primari de localități…”
Europa Liberă: Și această interdicție chiar nu poate să-i responsabilizeze pe cei de la Tiraspol? Unii cred că în general nu ar trebui purtat dialog până când nu e soluționat acest aspect.
Eugen Carpov: „Există un asemenea punct de vedere. În acest proces de dialog dintre Chișinău și Tiraspol trebuie să avem în vedere că sunt implicați mai mulți actori internaționali, inclusiv cei care fac parte din „5+2”. Și este vorba despre actori importanți – Uniunea Europeană, Statele Unite, OSCE, Ucraina, Rusia. Deci, acum dacă…”
Europa Liberă: Nu v-ați dus gândul până la capăt cu referire la înțelegerea aceasta care prevede libera circulație.
Eugen Carpov: „Da, exact. Deci cu libera circulație… Și pe de altă parte, cei de la Tiraspol încearcă să vadă prin libera circulație oferirea unor drepturi, să zic, necontrolate de către Chișinău pentru locuitorii din stânga Nistrului să circule în afara Republicii Moldova atât cu transport personal, care să aibă o înregistrare recunoscută, cât și fără transport, dar cu acte care nu de fiecare dată corespund normelor internaționale.”
Europa Liberă: Dl Leahu spunea încă și mai mult, că așa-zișii agenți din stânga Nistrului să circule liber în dreapta Nistrului. Și așa Republica Moldova este împânzită, dacă e să credem inclusiv responsabililor care au lucrat în cadrul Serviciului de Informație și Securitate, care spuneau că foarte mulți securiști circulă de pe un mal pe altul.
Eugen Carpov: „Dl Leahu a activat în domeniul serviciilor secrete și știe mai multe, probabil, decât noi cu Dvs. la capitolul respectiv, dar eu înțeleg că libera circulație, dacă s-ar exclude orice obstacole de-a lungul râului Nistru, atunci toți locuitorii – atât de pe stânga, cât și de pe dreapta Nistrului –, ar putea să circule nestingherit pe teritoriul Republicii Moldova și serviciile secrete trebuie să-și facă datoria, să verifice ca să nu existe cetățeni rău-intenționați sau care să acționeze împotriva Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Formatul acesta de negocieri „5+2” inițial a fost creat pentru a se căuta modalitatea ce fel de statut i se oferă regiunii transnistrene, după care s-a trecut și mai mult se pune accentul pe problemele sociale care ar exista în Zona de Securitate și, în general, în regiunea transnistreană. De ce s-a îndepărtat de scopul inițial care a fost propus în cadrul acestui format de negocieri?
Eugen Carpov: „Da, aici este o întrebare foarte bună. Aveți perfectă dreptate. Inițial, formatul „5+2”, care, bine, nu a fost în format „5+2” din start, a fost doar din 5, pentru că ulterior au fost acceptați doi observatori care au fost Uniunea Europeană și Statele Unite, dar acest format a fost conceput exact pentru a negocia un statut juridic special, care înseamnă statut politic al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Ulterior, sub presiunea Tiraspolului, sprijinit puternic de către Federația Rusă, aceste discuții au deviat; au deviat încet-încet spre așa-numita politică a „pașilor mici”, care își are sensul său, dar care trebuie să meargă în paralel cu discuțiile pentru…”
Europa Liberă: Dar acesta-i un pas secund – elaborarea acestui statut pentru regiunea transnistreană?
Eugen Carpov: „Exact. Deci, logic era să se discute politica „pașilor mici” în paralel cu identificarea statutului politic special sau juridic special al regiunii transnistrene, dar atât Tiraspolul, cât și Moscova au refuzat de la un moment încoace să discute statutul juridic și au încercat să axeze toate negocierile pe elemente de subiecte sociale, economice, comerciale și de altă natură, dar nu politice, nu de securitate și nu de statut juridic al regiunii. Cred că asta a fost marea problemă pe care cumva Chișinăul și recunosc și pe perioada mea nu am fost capabili să o reorientăm împreună cu partenerii noștri strategici, să o reorientăm în albia firească a discuțiilor. Deci, uitați-vă că și astăzi formatul „5+2” nu discută statutul regiunii transnistrene, dar încearcă să soluționeze probleme despre care am discutat mai devreme – școli, telefonie ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Temerea multora care cunosc această situație de aici, de la Nistru, e că cu acești „pași mici” se va ajunge la o Moldovă federalizată, indiferent în ce formă. Planează, totuși, aceste îngrijorări?
Eugen Carpov: „Ca și îngrijorări planează, dar depinde foarte mult de voința politică a guvernării de la Chișinău. Eu nu văd astăzi o situație când în Republica Moldova ar fi acceptată federalizarea ca și formă de soluționare a conflictului transnistrean. Da, este o parte din politicieni care promovează acest deziderat, inclusiv președintele Republicii Moldova, partidul pe care-l reprezintă, Partidul Socialiștilor, dar, dacă ne amintim bine, chiar și Partidul Comuniștilor prin președintele Voronin, care a fost președinte două mandate, nu a acceptat o formulă a unui „memorandum Kozak” refăcut, care ar fi însemnat o federalizare, dacă nu directă, indirectă a Republicii Moldova. Vedeți că statutul poate fi denumit și altfel decât „federalizare”, dar important care este conținutul înțelegerilor…”
Europa Liberă: Da, dar putea să conțină aceleași elemente de federalizare și tot acolo se ajunge. L-am auzit chiar și pe Igor Dodon, care zicea că, dacă nu e pe placul multora cuvântul „federalizare”, să se numească altfel.
Eugen Carpov: „Eu pot să vă spun, ca și deputat în Parlament, că astăzi în coaliția majoritară din Parlament nu se discută și chiar se respinge orice abordare care ține și de formă, și de conținut a federalizării ca un posibil rezultat al negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Eforturile Guvernării de la Chișinău, totuși, de a aduce în prim-planul discuțiilor și problema retragerii trupelor ruse din stânga Nistrului și faptul cum înțelege Moscova să respecte acel angajament asumat la summitul OSCE de la Istanbul sau încă și mai concret, dacă ne referim și la declarațiile pe care le făcea Franco Frattini referitor la acest aspect și spunea că nu ar fi o prioritate astăzi evacuarea trupelor rusești, cum trebuie înțeles?
Eugen Carpov: „Da... Sigur că subiectul retragerii trupelor trebuie ținut pe agenda politicii externe a Republicii Moldova în permanență, atât în plan bilateral cu Federația Rusă, cât și pe platforma instituțiilor internaționale, care se ocupă de subiectele militare și de securitate. Acum, evident, iată, chiar mă gândeam că vine în Republica Moldova viceministrul de Externe, Grigori Karasin, este un bun prilej pentru a trece în revistă toate subiectele care sunt pe agenda Chișinău-Moscova, în special cele ce țin de aspecte politice, de securitate, militare, pentru că s-au adunat prea multe. Din punctul acesta de vedere, eu sunt susținătorul, totuși, al unui dialog cu Federația Rusă, chiar dacă Federația Rusă se comportă nu în corespundere cu normele internaționale și angajamentele pe care și le-a asumat în raport cu Republica Moldova în baza acordurilor semnate.”
Europa Liberă: Dar, de fapt, acel acord din 1999, el de acum nu mai are putere juridică?
Eugen Carpov: „Vă referiți la acordul OSCE privind retragerea trupelor?”
Europa Liberă: Da, da.
Eugen Carpov: „El nu a fost respectat, pentru că el a prevăzut un termen de trei ani. Nu s-a respectat și a rămas ca o restanță și în forma aceasta de restanță subiectul este reiterat în foarte multe documente ulterioare prin care se reamintește…”
Europa Liberă: Doar de către Chișinău…
Eugen Carpov: „Nu, și în cadrul OSCE sunt mai multe documente periodic adoptate prin care se reamintește Federației Ruse obligațiunea de a-și retrage trupele. Doar că Federația Rusă nu respectă aceste angajamente și vedeți că, în ultima perioadă, Federația Rusă e pornită pe o promovare a unei politici agresive nu doar împotriva Moldovei, dar Ucraina, Statele Baltice, uitați-vă la Londra ce se întâmplă, relația mă refer Marea Britanie cu Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar eu am mai auzit de la mai mulți exponenți ai puterii de la Moscova că acel acord de retragere a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova din 1999, adoptat la summitul OSCE de la Istanbul, nu mai e în vigoare?
Eugen Carpov: „Este o interpretare eronată. Acolo s-au stabilit niște angajamente și ele rămân în vigoare până când nu vor fi îndeplinite sau nu va fi adoptat un alt act internațional prin care aceste angajamente vor fi anulate. Deci, nu există un alt document OSCE, care să scoată de pe Federația Rusă obligativitatea retragerii trupelor din Republica Moldova. Din punctul acesta de vedere, iarăși este o încercare de spălare de creiere a Federației Ruse, care promovează cumva, prin războaiele informaționale, inclusiv niște puncte de vedere care nu corespund adevărului.”
Europa Liberă: Câștigul dlui Vladimir Putin la aceste alegeri prezidențiale din Federația Rusă ar putea să sporească influența Moscovei în regiune?
Eugen Carpov: „Câștigul pentru încă șase ani de către președintele Putin al mandatului de președinte trebuie să fie tratat foarte serios de autoritățile de la Chișinău, pentru că eu am convingerea că comportamentul președintelui Putin până la alegeri și cel de după alegeri va fi diferit. Până la alegeri, președintele Putin trebuia să demonstreze că încearcă să respecte anumite norme internaționale pentru ca să nu intre în conflict cu actorii de talie mondială care vor da aprecieri și parcursului campaniei electorale, și rezultatelor. Deci, pentru președintele Putin era important să fie recunoscut, chiar dacă sunt încălcări, să fie recunoscut ca și un președinte reales pe un nou mandat, după care va avea libertatea să acționeze după bunul său plac, iar ultimele evoluții ne demonstrează că politica Federației Ruse nu se apropie de standardele civilizate de comportament pe plan internațional, dar se detașează, se îndepărtează de la aceste standarde. Federația Rusă încearcă să elaboreze viziuni proprii asupra proceselor care se întâmplă atât în regiune, cât și pe plan mondial. Din punctul acesta de vedere trebuie să fim atenți și Chișinăul totuși să… pe de o parte, să aibă un dialog cât mai intens posibil cu Federația Rusă, pentru a încerca să prezinte și propriile poziții, dar și să înțeleagă care sunt viziunile Federației Ruse în raport cu regiunea geopolitică. Și pe de altă parte, să aibă un dialog intens cu partenerii noștri internaționali, pentru a avea o poziție comună în raport cu aspectele care ar putea să prezinte pericole pentru noi ca și stat sau ca și parte a unei regiuni mai largi.”
Europa Liberă: Pe moment Dvs. vedeți o apropiere a soluționării conflictului transnistrean?
Eugen Carpov: „Sub nicio formă.”
