Omorul bancherului Gherman Gorbunțov ar fi fost comandat de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, iar executorul, Vitalie Proca, ar fi trebuit ulterior, contra unei sume, să numească un alt comanditar și anume pe liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Schema organizării tentativei de omor a omului de afaceri Gherman Gorbunțov a fost descrisă astăzi, la o conferință de presă convocată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PC COCS), informează agenția IPN. Potrivit sursei citate, procurorii PCCOCS au audiat patru persoane implicate în transmiterea sumei de 200 de mii de euro către rudele lui Vitalie Proca. Potrivit declarațiilor persoanelor audiate, 200 de mii de euro ar fi fost avansul din suma totală de 600 de mii de euro pentru care Vitalie Proca urma să execute un scenariu regizat de către Renato Usatîi. Potrivit adjunctului procurorului-șef al procuraturii anti corupție Vitalie Busuioc, Ion Druță, unul dintre organizatori, și-a recunoscut vina. În urma audierilor, dar și a altor dovezi acumulate, s-a stabilit că în anii 2011-2012, Renato Usatîi a organizat un grup criminal, alcătuit din moldoveni și cetățeni ai altor state, având drept scop să îl deposedeze pe Gorbunțov de proprietățile pe care le avea, iar după aceasta să îl lichideze. Potrivit oamenilor legii, în legătură cu acest caz a fost solicitată extrădarea lui Usatîi din Rusia, iar în septembrie anul acesta autoritățile ruse au refuzat să o facă, pe motiv că Usatîi este și cetățean rus. Acesta totuși rămâne în urmărire internațională. Procurorii au mai spus că este blocată audierea lui Vitalie Proca, care este deținut într-un penitenciar din România.

Aparatul de zbor intrus, folosit cel mai probabil în războiul dintre Rusia și Ucraina, a intrat în Republica Moldova în jurul orei 16:20, prin Transnistria.

Drona a forțat închiderea spațiului aerian în zona centrală a Republicii Moldova timp de peste o oră. Autoritatea Aeronautică Civilă a spus că șapte avioane civile au fost afectate: trei, aflate deja în zbor au fost ținute în așteptare în spațiul aerian al României aproximativ 15 minute, alte trei au rămas la sol la Chișinău, iar un avion a făcut o escală forțată la Iași.

Pătrunderea dronei în România a dus la suspendarea temporară a zborurilor și la Iași.

Autoritățile moldovene au spus că aceeași dronă a revenit după ora 17 pe teritoriul moldovean, iar Poliția a fost alertată în legătură cu prăbușirea ei într-un lan de floarea soarelui în raionul Râșcani, unde a provocat incendii.

Traseul dronei

Potrivit Ministerului Apărării, drona a pătruns în spațiul aerian național prin dreptul localității Slavianoserbca(Ucraina), deplasându-se spre Bender, prin regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

„Drona a fost monitorizată de sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale pe teritoriul țării. La ora 16:32, aceasta se deplasa în direcția municipiului Chișinău, iar la ora 16:36 a fost localizată în zona localității Bălănești, continuându-și deplasarea spre Cetireni, raionul Ungheni”, a transmis Ministeriul Apărării.

La ora 16:37, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova prin apropierea localității Zagarancea, raionul Ungheni. A intrat în România prin județul Iași.

Spațiul aerian moldovean a fost închis în zona centrală pentru mai mult de o oră, între 16:30 și 17:39.

Înainte ca drona să ajungă în România, autoritățile din țara vecină au transmis un mesaj de avertizare prin SMS în care i-a anunțat pe locuitorii din județele Iași și Vaslui că obiecte neidentificate ar putea cădea din aer.

Mesajul a fost transmis înainte ca drona să intre pe teritoriul României, când încă se afla în spațiul aerian al Republicii Moldova.

În urma alertei, aeroportul din Iași a suspendat temporar toate zborurile.

„Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 16:39 pentru monitorizarea situației”, a transmis Ministerul Apărării din România.

Drona se întoarce

Serviciul operații aeriene al Republicii Moldova a semnalat ceva mai târziu că aceeași dronă a revenit în spațiul aerian moldovean din direcția Iași.

A fost observată în zona satului Cobani, raionul Glodeni, în proximitatea orașului Drochia, iar apoi - a satului Sturzovca, din apropiere de Bălți.

În cele din urmă, la ora 17:26, dispeceratul 112 a primit informația că, „în extravilanul localității Mihăileni Vechi, ar fi căzut un aparat zburător de mici dimensiuni asemănător unei drone”.

Poliția a spus că drona ar fi căzut într-un lan de floarea-soarelui, producând patru focare de incendiu, dar fără a răni pe nimeni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a anunțat marți, 8 septembrie, că Ministerul de Externe l-a informat pe ambasadorul rus la Budapesta despre decizia de expulzare.

Potrivit ministrului, cei 10 angajați au desfășurat în Ungaria activități „incompatibile cu statutul de diplomat, în conformitate cu Convenția de la Viena”. Autoritățile nu au oferit detalii despre activitățile respective, iar numele și funcțiile celor expulzați nu au fost făcute publice.

„Ungaria își protejează securitatea și suveranitatea”, a scris Orbán într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a precizat însă că decizia nu înseamnă ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia.

„Ungaria intenționează să mențină dialogul necesar, bazat pe respect reciproc și pe respectarea regulilor stabilite”, a adăugat ministrul.

Cu toate acestea, ambasadorul Rusiei la Budapesta, Evgheni Stanislavov, a respins această sugestie.

„Declarațiile lor privind menținerea deschisă a canalelor de dialog cu Rusia și continuarea cooperării pragmatice nu valorează absolut nimic”, a afirmat acesta într-o declarație.

„Această măsură extrem de ostilă reprezintă o escaladare fără precedent și nejustificată din partea Ungariei și va primi un răspuns adecvat”, a adăugat Stanislavov.

Moscova promite represalii

Rusia a reacționat prompt prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, care a afirmat că răspunsul Moscovei va fi „dur și dureros”, fără să ofere alte detalii.

Zaharova a calificat decizia Budapestei drept rezultatul unui „lobby rusofob” în capitala Ungariei.

Expulzarea celor 10 angajați reprezintă o măsură fără precedent în relațiile recente dintre Ungaria și Rusia.

În contextul invaziei ruse în Ucraina, mai multe state membre ale Uniunii Europene au expulzat diplomați ruși, au închis consulate sau alte instituții rusești, iar Moscova a adoptat la rândul său măsuri similare.

Însă, guvernul de la Budapesta, condus anterior de Viktor Orbán, a evitat astfel de acțiuni. Orbán, care a pierdut puterea în aprilie, după 16 ani de guvernare, a fost unul din cei mai apropiați parteneri europeni ai Kremlinului, menținând relații strânse cu președintele Vladimir Putin, chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Sub conducerea sa, Ungaria a rămas dependentă de energia rusească, continuând să cumpere petrol și gaze de la Moscova, și a devenit unul dintre principalii contestatari ai politicii UE față de Rusia. Guvernul Orbán a blocat sau a întârziat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Moscovei și a împiedicat acordarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Totodată, Ungaria importă 80-90% din petrol și gaze naturale din Rusia, beneficiind de prețuri reduse și de exceptările acordate de UE de la embargou asupra acestor produse.

Ultima expulzare a unui diplomat rus din Ungaria a avut loc în primăvara lui 2018.

Noua putere de la Budapesta schimbă relația cu Moscova

Decizia de acum vine la câteva luni după instalarea, în mai, a noului guvern condus de premierul conservator pro-european Peter Magyar. Budapesta și-a înăsprit în ultima perioadă poziția față de Moscova, criticând atacurile rusești asupra Ucrainei și încetând să mai blocheze adoptarea pachetelor de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.

Magyar și guvernul său de centru-dreapta au subliniat în repetate rânduri că principalele alianțe ale Ungariei sunt Uniunea Europeană și NATO și că își propun să refacă încrederea în țară, afectată în timpul guvernării lui Orbán.

Într-o audiere parlamentară din luna mai, ministrul de Externe, Anita Orbán, a declarat că Rusia va „rămâne un partener”, dar că relația dintre cele două țări nu poate fi construită pe o „dependență unilaterală”. Ea a adăugat că politica Moscovei reprezintă o provocare de securitate atât pentru Ungaria, cât și pentru Europa.

Ungaria continuă însă să refuze livrarea de arme Ucrainei.

Cu informații de la Reuters și BBC

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prezentat inițial cu o lună mai devreme – pe 6 august - proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 a fost supus între timp dezbaterilor publice, suferind ușoare schimbări.

Guvernul a renunțat, de exemplu, la intenția de a majora de la 8% la 20% TVA-ul pentru produsele de igienă menstruală. În urma unui val de critici online, ministra Finanțelor, Victoria Belous a spus că „propunerile privind regimul TVA pentru produsele de igienă vor fi reexaminate”, iar premierul Vasile Tofan a anunțat la scurt timp anunțat că decizia de majorare „a fost una greșită” și că „produsele de igienă vor rămâne la cota redusă de TVA”.

Este cel de-al doilea proiect de reformă a politicii fiscale, după ce proiectul propus de fostul Guvern Munteanu a fost criticat în special pentru propunerile privind majorarea unor cote de TVA, inclusiv la medicamente și produse alimentare de bază.

Executivul condus de Vasile Tofan propune taxe mai mici pe muncă, stimularea investițiilor, taxarea viciilor și cote mai mari de impozitare pentru bănci și câștigurile din capital.

Principalele prevederi ale proiectului de reformă fiscală

Taxa pe profitul băncilor va crește de la 12 la 18%. Acest impozit, pe care Vasile Tofan îl numește „taxă de solidaritate”, va fi aplicat începând cu anul fiscal 2027.

În R. Moldova sunt zece bănci comerciale licențiate, care anul trecut au declarat un profit net cumulat de aproximativ 5 miliarde de lei, potrivit Băncii Naționale.

Băncile din Moldova achită acum 12% pe profit, iar estimările autorităților este că vor încasa anul viitor circa 600 de milioane de lei în plus din creșterea taxării.

În ceea ce privește impozitarea muncii, scutirea personală pe salariu va crește cu 35%, de la 29.600 la 40 de mii de lei – adică primii 40 mii de lei nu vor fi impozitați. „Această măsură va lăsa în buzunarele cetățenilor 800 de milioane de lei”, spune Guvernul.

Pe altă parte, Guvernul a decis creșterea taxelor de la 6 la 8% la dividende și de la 8% la 12% la câștigurile de pe piața de capital.

Pentru jocurile de noroc se propune o taxă de 6%. Premierul Tofan spune că moldovenii cheltuie anual în jur de 10 miliarde de lei, adică în jur de 2,5% din PIB.

O altă propunere este majorarea cu 20% a accizelor la tutun și alcool, și taxarea cu 50% a lichidelor de vapat cu nicotină. Vor fi aplicate taxe în premieră la băuturile cu zahăr și energizante, precum și la produsele pirotehnice.

În sectorul agrar și HoReCa se propune un impozit de 12%, premierul explicând că este un compromis rezonabil.

Executivul propune creșterea accizei la motorină la 20%, însă menține cota zero la importul de echipamente agricole.

Coletele din străinătate vor fi impozitate cu 20% și va fi percepută o taxă a câte 12 de lei la fiecare colet comandat din afara țării.

La energia electrică va fi menținut TVA de 0% și 8% la gaze. Însă Guvernul propune o schemă graduală de aplicare a impozitului.

În cazul gazelor, se va aplica TVA de 8% (ca și până în prezent) la un consum lunar de 150 metri cubi, iar ce depășește va fi taxat cu 20%. Peste 85% din populație consumă în medie 150 metru cubi de gaz pe lună, a spus Tofan.

Aceeași formulă ca și la gaze va fi aplicată și în cazul energiei electrice. Taxa de 0% va fi păstrată la un consum lunar de 100 kW, iar pe consumul mai mare va fi aplicat un impozit de 20%.

Nu vor fi taxate plățile pentru consumatorii de agent termic centralizat.

Aceste reguli de impozitare a energiei ar urma să intre în vigoare în aprilie 2027, adică după încheierea sezonului rece.

Spre deosebire de precedentele propuneri fiscale, la bunurile de primă necesitate nu va creștere TVA. Tofan spune că acesta „este un subiect sensibil”.

Astfel, TVA la medicamente și produsele alimentare de bază va rămâne de 8%. TVA la alte produse – precum alimentele din import, de pildă – va crește la 12%.

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că guvernul ar putea colecta 5,1 miliarde de lei dacă măsurile propuse vor fi implementate. Ținta din proiectul politicii fiscale precedente era de 6 miliarde de lei.

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Fost procuror general al Republicii Moldova, Stoianoglo este al doilea politician care și-a anunțat intenția de a participa la alegerile pentru funcția de bașcan, pe care Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău le-a stabilit pentru data de 15 noiembrie, concomitent cu alegeri pentru Adunarea Populară, sau legislativul local de la Comrat.

Într-un briefing ținut în Parlament pe 7 septembrie, Stoianoglo a spus că va candida ca independent și că va putea face mai mult pentru autonomia găgăuză din poziția de bașcan, decât din cea de deputat. „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea pentru a prelua puterea executivă din autonomie”, a spus Stoianoglo, vorbind în limba rusă.

Anterior, a mai anunțat public că va candida fostul deputat comunist Fiodor Găgăguz.

În spațiul public, a mai fost vehiculată candidatura actualului președinte al Adunării Populare, Valentin Gaidarji.

Pentru a putea participa la alegerile găgăuze din 15 noiembrie – cele în Adunarea Populară și cele pentru postul de guvernator – Gaidarji și-a dat demisia din Partidul Acasă Construim Europa (PACE). Formațiunea tocmai a primit interdicție de a participa în alegerile găgăuze din cauza liderului său, Gheorghe Cavcaliuc, care se ascunde la Londra de un proces penal acasă.

Ce le promite Stoianoglo găgăuzilor

Anunțându-și decizia de a candida, Stoianoglo, care deține cetățenie dublă moldoveană și română, a spus că își va axa campania pe creșterea economiei, locuri de muncă, probleme de migrație, dar și pe relația dintre Comrat și Chișinău.

Aceasta ar trebui să se bazeze pe „respectarea atribuțiilor autonomiei și pe rezolvarea problemelor oamenilor”, iar divergențele nu trebuie transformate în conflicte și blocaje, a spus în română Stoianoglo, adăugând: „Nu voi promite ceea ce nu intră în competențele bașcanului”.

Faptul că vorbește româna îl pune în avantaj. Cunoașterea limbii oficiale este o condiție nouă prevăzută de legislația electorală pentru candidații la postul de bașcan.

În vârstă de 59 de ani, Stoianoglo a mai candidat fără succes la postul de bașcan de două ori - în 2006 și 2015.

A fost deputat din partea Partidului Democrat în două legislaturi, fiind și vicepreședinte al Legislativului. A treia oară, a fost ales deputat pe listele blocului „Alternativa”, în septembrie 2025. Cu aproape un an mai devreme, se bătuse în turul doi de scrutin al prezidențialelor cu președinta Sandu. 97% din alegătorii găgăuzi care au participat la acel vot l-au sprijinit pe Stoianoglo.

Riscuri de boicot al alegerilor

Elita politică din Găgăuzia s-a scindat în legătură cu alegerile din 15 noiembrie pentru funcția de bașcan: dacă o majoritate a Adunării Populare le sprijină, executivul găgăuz le critică.

Pe 17 august, Adunarea Populară a votat pentru a declara vacantă funcția de bașcan, fosta ei deținătoare, Evghenia Guțul, fiind condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțare ilegală a fostului Partid Șor.

Încarcerată în penitenciarul de la Rusca, Guțul se declară în continuare guvernatoare a Găgăuziei, având sprijinul guvernatorului interimar, Ilia Uzun.

Acesta a spus pe 4 septembrie că executivul găgăuz condus de el a contestat în instanță declararea funcției de bașcan drept vacantă, în vreme ce stabilirea datei alegerilor găgăuze de către CEC, și nu de către Adunarea Populară, ar fi și ea nelegitimă.

Disputa are și un context mai larg – după ce Adunarea Populară fragmentată nu a reușit timp de câteva ori să stabilească data propriilor alegeri, autoritățile de la Chișinău au dispus organizarea alegerilor din autonomia găgăuză după aceleași reguli ca în orice altă parte a Republicii Moldova.

La Comrat, activiști și politicieni locali s-au plâns de limitare a autonomiei, vehiculând posibilitatea unui boicot al dublului scrutin din 15 noiembrie, analistul politic Igor Boțan amintind în ultimul episod podcastului „Dincolo de știri” al Europei Libere că asemenea precedente au mai fost în Găgăuzia.

Boțan admite că politicienii din Găgăuzia vor face tot posibilul pentru ca alegerile viitoare să fie invalidate, chiar dacă pragul de participare a fost micșorat la 25%.

Observatorul local, Vitali Gaidarji, este de părere că elitele politice de la Comrat și-ar dori un status-quo – adică nu ar vrea nici alegeri pentru Adunarea Populară, nici pentru bașcan.

Alegerile găgăuze vor costa peste 13 milioane de lei

Perioada electorală a alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a început pe 3 septembrie, iar campania electorală – pe 16 octombrie. Alegerile găgăuze din 15 noiembrie vor costa peste 13,6 milioane de lei.

CEC a publicat lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile din 15 noiembrie – 37 din cele 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice.

Potrivit recentelor modificări ale Codului Electoral al R. Moldova, alegerile în Adunarea Populară din acest an vor fi ultimele când deputații găgăuzi vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte unul în fiecare. Începând cu alegerile următoare, cele din 2030, autonomia va trece la sistemul electoral proporțional, în care mandatele se atribuie proporțional cu numărul de voturi obținute la nivel regional, pe liste de partid, așa cum sunt aleși deputații din Parlament și consilierii locali în restul țării.

Guvernatorul va fi în continuare ales cu votul direct al locuitorilor autonomiei. Dar legea spune acum că un candidat pentru acest post trebuie să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare.

În cazul în care Comratul va refuza să-și delege reprezentanți în Consiliul Electoral local, CEC va putea suplini numărul necesar de membri.

Conducerea Adunării Populare a criticat modificările operate la Codul Electoral, acuzând Chișinăul că a decis „unilateral” și a solicitat Comisiei de la Veneția o expertiză.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Peste 7.600 de site-uri și platforme ilegale de jocuri de noroc se află pe o listă gestionată de Agenția Servicii Publice (ASP). Teoretic, accesul la ele este interzis. Practic – autoritățile recunosc că este imposibil să impună cu adevărat restricții care să nu poată fi ocolite foarte ușor.

Europa Liberă a arătat într-o investigație că multe dintre aceste platforme ilegale de pariuri au origini rusești, sute dintre ele fiind clone ale 1Win sau 1XBet.

Anunțul ASP de pe 2 septembrie că va fi lansată în curând „platforma inteligentă” care „va scurta semnificativ timpul de la depistare până la blocarea unui site neautorizat” a venit la aproximativ trei săptămâni după investigația Europei Libere.

Platforma este pregătită de ASP împreună cu Agenția Proprietății Publice (APP) și Loteria Națională a Moldovei și este „în etapa finală de avizare”.

Online – aceste site-uri de jocuri de noroc interzise pot fi accesate, teoretic, de oriunde. Fiscal – majoritatea sunt înregistrate în paradisuri fiscale precum Curaçao.

Nimeni nu știe, de fapt, câți moldoveni pariază pe aceste platforme sau ce sume se cheltuiesc. Taxa minimă de intrare în joc este de 100-200 de lei.

Într-un comunicat de presă, ASP spune despre riscurile la care sunt supuși moldovenii care accesează aceste site-uri ilegale de pariuri.

În primul rând, „banii depuși nu sunt protejați de nicio lege” și „dacă platforma dispare, îi pierdeți”. În al doilea rând, „datele personale pot ajunge pe mâini greșite”.

ASP îndeamnă utilizatorii „să nu facă plăți către platforme ce nu sunt autorizate”.

Caracatița sloturilor online din Moldova

În investigația Europei Libere am scris că sutele de clone 1Win sau 1XBet se află pe lista celor 7.600 de site-uri interzise a Agenției Servicii Publice (ASP).

După ce ASP completează lista cu site-uri interzise, o altă instituție a statului – Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) – este responsabilă să solicite operatorilor de comunicații electronice (Moldtelecom, Orange sau Moldcell) să blocheze accesul cetățenilor la ele.

Unul dintre cei mai mari furnizori de internet din R. Moldova, Moldtelecom, recunoaște pentru Europa Liberă că, deși blochează accesul utilizatorilor la aceste site-urile, jucătorii găsesc soluții pentru a ocoli restricțiile.

Printre soluțiile enumerate de Moldtelecom: serviciile de VPN/Proxy, platformele concentratoare (care centralizează traficul de date de la mai multe terminale sau servere) sau utilizarea unor servicii DNS terțe.

ASP a confirmat pentru Europa Liberă că cele mai mari probleme cu care se confruntă este folosirea VPN sau DNS-urile alternative, care permit utilizatorilor să ocolească blocajele și să acceseze site-urile.

Nu este limpede dacă „Platforma Inteligentă” de identificare a site-urilor neautorizate la care lucrează acum ASP împreună cu APP și Loteria Națională va rezolva problema prin care se ocolesc restricțiile cu VPN.

Reprezentanții ASP au refuzat, solicitați de Europa Liberă, să ofere mai multe detalii despre viitoarea platformă.

În Republica Moldova singura entitate care gestionează jocurile de noroc – loteriile, pariurile sportive, sălile cu automate de joc – este Loteria Națională a Moldovei, care deține monopol de stat în acest domeniu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

„Ratko Mladić a fost condamnat pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Repatrierea rămășițelor sale la Belgrad reamintește Europei cele mai întunecate pagini din istoria noastră recentă”, a scris Kos pe rețele.

„Glorificarea care înconjoară moartea sa este incompatibilă cu valorile pe care se bazează parcursul către UE (al Serbiei)”, a mai scris Marta Kos, cunoscută pentru sprijinul ei entuziast pentru integrarea în UE al R. Moldova și altor țări candidate.

Sârbul bosniac Mladić a murit săptămâna trecută, la 84 de ani, în timp ce ispășea o pedeapsă pe viață pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise în timpul războiului din Bosnia din 1992-1995.

El și-a câștigat trista faimă mai ales pentru rolul jucat în uciderea a 8.000 de băieți și bărbați musulmani la Srebrenica, în 1995, ca și pentru lungul și sângerosul asediu al orașului Sarajevo.

Sicriul său, acoperit cu steagul sârbesc, a fost întâmpinat joi de soldați, alături de fiul său și de ministrul justiției al țării, după ce a fost transportat cu avionul la Belgrad, notează AFP.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că statul va oferi „tot sprijinul logistic și de transport” și că se așteaptă ca zeci de mii de persoane să se adune la înmormântarea a cărei dată încă nu a fost anunțată de familie.

Kos condamnase deja planurile Serbiei – care este candidată la aderarea la UE – de a-l înmormânta pe Mladić cu onoruri de stat.

Organizația europeană pentru drepturile omului, Consiliul Europei, a declarat la rândul ei că „glorificarea criminalului de război Ratko Mladić este ilegală și constituie o jignire adusă victimelor”.

Mladić, care suferise mai multe accidente vasculare cerebrale în ultimele luni, a fost condamnat pentru atrocitățile comise în timpul războiului din Bosnia, care a provocat moartea a aproximativ 100.000 de persoane și a forțat 2,2 milioane de oameni să-și părăsească locuințele.

Rolul său în aceste crime i-a adus porecla de „Măcelarul Bosniei”, în special pentru implicarea sa în masacrul de la Srebrenica, cea mai gravă atrocitate din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Mladić a fost liderul militar al a unei conduceri brutale, alături de fostul lider politic sârb-bosniac Radovan Karadžić și de fostul președinte iugoslav Slobodan Milošević.

Serbia este în unele privințe cea mai problematică țară candidată la aderarea la UE, refuzând explicit, printre altele, să se alinieze la politica ei față de terțe țări, de pildă față de Rusia, cu care se află în relații bune în ciuda invaziei din Ucraina, pe care Belgradul a condamnat-o la nivel declarativ.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cei doi muncitori ⁠scoși din tunelul ‌de la centrala hidroelectrică Upper Trishuli 3A sunt Sanjay Sah, maistru mecanic, și Kabir Maharjan, supervizor mecanic, a precizat într-un comunicat biroul ministrului Energiei, Biraj Bhakta Shrestha.

Oficialii și echipele de salvare consideră că prăbușirea unui ghețar din 26 august, în cursul superior al râului Trishuli, a blocat cel puțin 900 de persoane în tunelurile aferente celor șase proiecte hidroelectrice de-a lungul râului.

Maharjan nu își poate mișca mâinile și picioarele, dar rănile lui Sah nu sunt grave, a declarat pentru Reuters un consilier al ministrului energiei.

Cei doi sunt transportați la un spital din Kathmandu, a adăugat acesta.

Amir Maharjan, fratele lui Kabir, a declarat că nu a primit nicio veste oficială, dar i s-a spus să se prezinte la spital.

„Am auzit la știri că fratele meu a fost găsit. Întreaga familie este foarte fericită”, a spus Amir.

„Înapoi pe tărâmul miracolelor”

Echipele de salvare din Nepal au recuperat peste 1.250 de cadavre, iar peste 5.000 de persoane sunt date dispărute, după ce un val uriaș, declanșat de o avalanșă de pietre și gheață, s-a abătut asupra zonei de la granița dintre China și Nepal.

Expertul australian în operațiuni de salvare Arnold Dix, care a oferit consultanță în cadrul mai multor operațiuni de salvare în urma prăbușirii unor tuneluri, a sprijinit operațiunea de la distanță și se îndreaptă spre Nepal pentru a veni în ajutorul echipelor de pe teren.

Vineri dimineață, Dix, președintele Asociației Internaționale pentru Tuneluri și Spații Subterane, a declarat că echipele de la proiectul hidroelectric Trishuli 3A cred că au auzit un răspuns slab din interiorul tunelului.

El a spus că salvatorii au strigat în tunel: „Nu vă faceți griji, vă salvăm.”

„Ei cred că au primit un răspuns slab din interior, care spunea «hunchha», adică «da» sau «OK»”, a declarat Dix pentru AFP, adăugând că se îndreaptă spre Nepal pentru a se alătura eforturilor de salvare.

„În acest moment, văd «paharul plin pe trei sferturi»... După o săptămână de suferință continuă, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, s-ar putea ca, în sfârșit, să ne întoarcem în țara miracolelor”, a spus el.

Dix a precizat că echipele au săpat prin dărâmăturile care blocau tunelul pe o distanță de 50-60 de metri și sperau să facă o descoperire în orice moment.

La mai puțin de o oră mai târziu, echipele de salvare i-au scos pe cei doi bărbați în siguranță.

Surse: Reuters, AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Substanțele folosite la imunoterapie – un tratament folosit pentru a stimula sistemul imunitar la bolnavii de cancer – lipsesc din Republica Moldova de la începutul verii.

Unii pacienți, mai ales cei diagnosticați cu cancer de piele – unde imunoterapia este vitală pentru recuperare – sunt nevoiți să meargă la Iași, în România, sau chiar în alte țări pentru a urma tratamentul, spun reprezentanții asociațiilor de pacienți.

Problema e una birocratică, spun pentru Europa Liberă reprezentanții Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate.

Iurie Bulat, vice-director la Institutul Oncologic, ne-a declarat că unitatea sanitară în care sunt tratați bolnavii de cancer nu mai are aceste medicamente de câteva luni.

„Este o problemă cu ele. Acum sunt în curs de licitație. Până nu demult, noi le-am avut”, a adăugat Iurie Bulat.

În R. Moldova, în imunoterapia administrată bolnavilor de cancer de piele sunt utilizate preparatele interferonum alfa și beta.

Teoretic, pentru a nu apărea blocaje, autoritățile organizează licitații pentru procurarea medicamentelor cu un an înainte.

Achizițiile sunt făcute de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS). Directorul acestei instituții, Gheorghe Gorceag, a declarat pentru Europa Liberă că procedura de licitație pentru cumpărarea de medicamente oncologice a început la timp, în 2025, însă autoritățile au aflat, la începutul verii – de la firma care câștigase licitația – că nu poate livra la timp substanțele.

„Am trimis scrisori către operatorul care a câștigat licitația și acesta ne-a spus abia în iunie că nu poate livra preparatul interferonum alfa 2A și ne-a propus 2B.”

Gheorghe Gorceag spune că, după ce au refuzat alternativa propusă de firmă, CAPCS a inițiat o altă procedură de licitație, care a fost deja atribuită.

Prima procedură de achiziție fusese câștigată de compania MedeferentP. Cea de-a doua – în valoare de 345.601 lei – de către Dita Estfarm.

Șeful CAPCS promite că firma va livra 300 de cutii de intereferonum alfa 2B în cel mult o săptămână. Paradoxal – este vorba de aceleași medicamente pe care Centrul pentru Achiziții le-a refuzat de la câștigătorul primei licitații, când MedeferentP propusese această alternativă la interferonum alfa 2A.

Explicația reprezentanților CAPCS este de ordin tehnic: n-ar fi putut, conform legislației privind licitațiile publice, să accepte alt medicament decât cel stabilit la începutul procedurii de achiziție.

Gheorghe Gorceag spune că astfel de întârzieri nu sunt o premieră în ceea ce privește substanțele folosite în tratamentul oncologic.

„Există o mare probabilitate ca în cazul preparatelor oncologice să fie probleme cu livrarea, indiferent de preparat. Ele sunt specifice. Problema nu este la achiziții sau la Ministerul Sănătății, problema este la livrare”.

Directorul a menționat că, pentru anul viitor, au început deja procedurile de achiziție centralizată a medicamentelor.

Cum se descurcă pacienții?

Între timp, pacienții caută soluții.

Ludmila Cîrciumari, una din fondatoarele Asociației pacienților oncologici „Viața Continuă”, spune pentru Europa Liberă că, în lipsa alternativelor, bolnavii merg pentru imunoterapie în afara țării.

„Unii pacienți pleacă la Iași (România) pentru imunoterapie sau își procură preparatele, pe care le administrează fie la Institutul Oncologic sau în cadrul unui spital privat”, explică Ludmila Cîrciumari.

Anual, aproximativ 11.000 de persoane din R. Moldova sunt diagnosticate cu cancer, iar circa 72.000 de oameni se află în evidența medicilor cu diverse afecțiuni oncologice.

Cel mai des tip de cancer pentru care se folosește imunoterapia este cel de piele. Recent, companiile Moderna și Merck au anunțat că un vaccin experimental personalizat pe bază de ARN mesager, numit Intismeran reduce semnificativ riscul de recidivă și răspândire a melanomului.

Însă până la vaccin, medicii moldoveni spun că și-ar dori să aibă acces măcar la cele mai eficiente tratamente existente deja în lume.

Cum se tratează melanomul în Moldova?

În R. Moldova, anual, peste 1.300 de persoane sunt diagnosticate cu diferite tipuri de cancer de piele. În jur de 200 sunt melanoame, considerat unul din cele mai agresive cancere.

Melanomul apare din celulele pigmentare (melanocite) și se poate răspândi rapid în alte organe, dacă nu este depistat și tratat la timp.

Tratamentul pentru fiecare caz de melanom se decide în cadrul unui consiliu disciplinar. În R. Moldova, pacienții cu melanom urmează tratamentul prin operație, chimioterapie, radioterapie și imunoterapie (tratament combinat complex).

„La o parte din melanoame unde grosimea tumorii este un factor de risc major, este indicată imunoterapia adjuvantă (profilactică). Această terapie, în R. Moldova, se face cu interferoane, dar este un tratament depășit. Medicamentele din categoria imunoterapiei contemporane sunt foarte scumpe”, explică Iurie Bulat, vice-director dezvoltare în oncologie al Institutului Oncologic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cât de eficiente sunt, în opinia dumneavoastră, măsurile de protecție a victimelor violenței domestice în R. Moldova? Click pentru a participa la un SONDAJ

„Trebuie să recunoaștem că o problemă mare sunt și resursele”, a declarat prim-ministru, după tragedia de la Măgdăcești – unde un bărbat de 47 de ani și-a ucis soția, deși ar fi trebuit, teoretic, supravegheat de inspectorii de probațiune prin intermediul unei brățări electronice.

Vasile Tofan a precizat că INP va primi 200 de brățări electronice urmare a unei licitații care a fost organizată în vara acestui an. Este vorba de dispozitive pentru care INP a plătit în jur de două milioane de lei cu tot TVA, către firma Infoexpres.

Europa Liberă a dezvăluit miercuri că firma este, de câțiva ani, unicul distribuitor de dispozitive electronice către INP.

Infoexpres a izbutit să câștige toate licitațiile, a descoperit Europa Liberă, deoarece programul informatic prin care INP gestionează sistemul de supraveghere a fost realizat tot de companie.

În 2027, INP va primi patru milioane de lei pentru brățări, a anunțat premierul Vasile Tofan.

Premierul a dezvăluit și o serie de reforme legislative pe care Guvernul intenționează să le aplice pentru a preveni tragedii precum cea de la Măgdăcești.

„Vom introduce măsura de consemn la frontieră, așa încât Poliția de Frontieră să fie notificată despre agresor, iar probațiunea să cunoască în regim real când agresorul iese și reintră în țară”.

Măsura vine după ce suspectul crimei de la Măgdăcești a plecat din țară după ce i s-a montat brățara electronică, iar autoritățile nu au știut când s-a întors – deoarece dispozitivul nu funcționa.

O altă măsură anunțată de Guvern este modificarea Codului Penal, mai exact o modificare prin care încălcarea ordinului de restricție emis de poliție, precum și a ordonanței de protecție emise de instanța de judecată, să fie pedepsită penal, nu doar contravențional.

„Vom îmbunătăți mecanismul de prevenție prin informarea victimei și acordarea sprijinului necesar în situația în care este pierdut semnalul de monitorizare a agresorului”.

Anterior, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a precizat că în procesul de supraveghere al celor care poartă brățări de supraveghere vor fi implicați și polițiștii, nu doar inspectorii de probațiune – ca în prezent.

◉ SONDAJ

Ce s-a întâmplat la Măgdăcești

Pe 31 august 2026, Vasile E., un bărbat de 47 de an din satul Măgdăcești, raionul Criuleni, și-a împușcat – cu o armă artizanală – soția, după care s-a sinucis.

Femeia de 42 de ani ceruse protecția statului încă de pe 13 iulie. Judecătoria Criuleni a emis o primă ordonanță de protecție, pe care Vasile E. a încălcat-o câteva zile mai târziu, pe 3 august. Pe 24 august, femeia a cerut o nouă ordonanță, emisă a doua zi. Pe 25 august, la ora 16:50, brățara electronică i-a fost aplicată la Biroul de Probațiune Criuleni.

Peste câteva ore, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare – cartela SIM continua să transmită date, dar fără locație. La 20:34, bărbatul a anunțat că pleacă din țară pentru patru-cinci zile. Nu avea interdicție de a părăsi teritoriul și nici consemn la frontieră. A revenit pe 30 august. Echipamentul lui rămăsese, între timp, invizibil pe platformă. Inclusiv a doua zi, pe 31 august, când și-a ucis soția.

Procuratura Generală a deschis o cauză penală pentru a stabili cum a fost posibil ca un agresor aflat sub monitorizare electronică să ajungă la victimă. Avocatul Poporului s-a autosesizat și verifică dacă s-au respectat normele Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Directorul INP, Viorel Sochircă, a demisionat după tragedia de la Măgdăcești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Nava „Professor Molchanov” a fost reținută în largul arhipelagului arctic norvegian Svalbard, potrivit firmei de avocatură americane Covington, care reprezintă Naftogaz, citată de Reuters.

Agenția de știri de stat rusă TASS a citat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, care a afirmat că acțiunea norvegiană a constituit un act de „piraterie”.

Naftogaz a inițiat acțiuni în justiție împotriva Rusiei încă din 2016 pentru a obține despăgubiri pentru exproprierea proprietăților sale din Crimeea.

În aprilie 2023, un tribunal de la Haga a obligat Rusia să plătească Naftogaz 4,22 miliarde de dolari, plus dobânzi și cheltuieli de judecată, dar Moscova nu a dat curs acestei hotărâri.

„Rusia nu poate să se sustragă de la responsabilitate pur și simplu prin refuzul de a se conforma unei hotărâri arbitrale internaționale”, a declarat Sergii Fedorenko, directorul general interimar al Naftogaz.

Firma de avocatură Covington a declarat că urmărea de luni de zile nava „Professor Molchanov”, o navă de explorare oceanografică construită în Finlanda pentru URSS.

Guvernul norvegian a negat joi că nava rusească ar fi fost confiscată cu intervenția pazei de coastă norvegiene, cum s-a relatat inițial, spunând că afacerea privește exclusiv F. Rusă și firma de avocatură care reprezintă Ucraina.

Ar urma vânzarea forțată

Anticipând sosirea navei în Svalbard, în drumul său spre Barentsburg, o așezare minieră rusă, avocații Naftogaz au solicitat unui tribunal norvegian ca nava să fie reținută acolo și supusă unei vânzări forțate.

Cererea a fost aprobată luni de Tribunalul districtual Nord-Troms și Senja. În hotărârea sa, instanța a solicitat guvernatorului din Svalbard să pună în aplicare ordinul, să supravegheze nava și să se asigure că aceasta nu este mutată.

Biroul guvernatorului a emis o declarație prin care a confirmat că nava a fost sechestrată și că va fi reținută în Svalbard.

Naftogaz coordonează măsurile de executare în mai multe jurisdicții, inclusiv în Statele Unite, Franța, Regatul Unit și Finlanda, unde au fost înghețate activele rusești. Rusia contestă procedura, susținând că nu a fost notificată.

„Vom continua să urmărim activele rusești din întreaga lume până când va fi plătită despăgubirea acordată companiei Naftogaz și altor societăți din Grupul Naftogaz”, a declarat compania ucraineană, potrivit relatării Reuters.

Nimic dramatic - presa rusă

Andrei Gorbunov, redactor-șef al postului de radio „Komsomolskaia Pravda” (KP), a declarat că nava a acostat fără incidente, iar membrii expediției au coborât la țărm. Abia miercuri seara s-a aflat că nava fusese reținută.

„Această confiscare nu a avut niciun impact asupra participanților la expediție sau asupra echipajului navei. Nimeni nu a fost arestat. Ne vedem cu toții de treburile noastre ca de obicei”, a scris Gorbunov pe site-ul KP.

„Deocamdată, navei «Professor Molchanov» i se interzice pur și simplu să părăsească portul Barentsburg. Nu se știe deloc cât va dura această interdicție.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ce credeți despre faptul că data alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a fost stabilită de CEC? Click pentru a participa la un SONDAJ

La ședința de marți a Adunării Populare a Găgăuziei au fost prezenți doar 10 din totalul celor 35 de deputați, respectiv, nu a fost întrunit cvorumul pentru a putea fi stabilită data alegerilor anticipate pentru funcția de guvernator (bașcan) al autonomiei. Funcția a fost declarată vacantă la mijlocul lunii august, la un an de la condamnarea Evgheniei Guțul, în prima instanță, la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.

Vicespicherul Nicolae Ormanji a spus Europei Libere că „atitudinea de boicot” din partea unor deputați este mai veche și că în Adunarea Populară sunt mai multe „grupuri de interese”.

Un alt vicepreședinte al Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a spus că, în aceste condiții, decizia poate fi luată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în baza prevederilor aprobate săptămâna trecută de Parlament, chiar dacă „majoritatea din Găgăuzia nu este de acord cu ele”.

Leiciu a admis, într-o discuție cu Europa Liberă, că cele două scrutine vor avea loc concomitent, chiar dacă vor fi contestate de o parte din cetățeni și de elitele politice locale, deoarece mulți găgăuzi consideră ilegală condamnarea Evgheniei Guțul, în timp ce „o altă parte crede că acum trebuie ales un bașcan legitim”.

La un briefing ținut în după amiaza zilei, spicherul găgăuz Valentin Gaidarji a acuzat guvernarea de la Chișinău că alimentează criza din Găgăuzia, iar pe deputații care nu au venit la ședință – că ar face jocul autorităților centrale.

Nici Guvernul, nici partidul de guvernământ (PAS) nu au comentat situația din Găgăuzia și declarațiile oficialilor de la Comrat.

CEC: „Nu putem admite ca cetățenii să fie privați de dreptul de a alege”

La două ore distanță, CEC s-a întrunit în ședință și a decis, cu șase voturi pro și două abțineri, că alegerile bașcanului vor avea loc concomitent cu cele pentru legislativul de la Comrat, adică pe 15 noiembrie, după ce a constatat că Adunarea Populară a avut trei tentative eșuate de a stabili data anticipatelor. Decizia CEC poate fi contestată în termen de trei zile.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat Europei Libere că 1 septembrie a fost data limită când Adunarea Populară mai putea fixa ziua scrutinului pentru postul de guvernator. Dar pentru că a ratat această posibilitate, decizia a trecut în competența Comisiei Electorale de la Chișinău.

Postica a precizat că, atunci când a fost modificat Codul Electoral, s-a urmărit, inclusiv, prevenirea unor astfel de blocaje: „Nu mai putem admite ca alegătorii din autonomie să fie privați de dreptul de alege și de a fi aleși”.

Atmosferă incertă în Găgăuzia

„Incertă”, așa descrie atmosfera din cercurile politice și cele decizionale de la Comrat directorul portalului de știri din Găgăuzia laf.md, Vitali Gaidarji. Potrivit lui, elitele politice de la Comrat nu și-ar dori nici alegeri pentru Adunarea Populară, nici pentru bașcan.

Dar, spune Gaidarji, Comratul nu va mai putea bloca procesele electorale, iar scrutinele vor fi organizate și desfășurate cu implicarea Comisiei Electorale de la Chișinău.

Scrutinul din 15 noiembrie ar putea fi boicotate mai puțin de alegători, dar într-o măsură mai mare de politicieni locali. „Unii dintre ei ar putea să refuze să se înscrie în cursă pentru alegerile în Adunarea Populară”, a spus jurnalistul într-o discuție cu Europa Liberă.

Se ivesc primii candidați

Unii politicieni găgăuzi au anunțat deja că vor candida pentru funcția de guvernator, printre ei numărându-se și fostul deputat comunist Fiodor Gagauz. Anterior, s-a vehiculat în spațiul public că și actualul spicher al Găgăuziei, Valentin Gaidarji, ar putea candida.

Pe de altă parte, Evghenia Guțul se crede în continuare bașcană, chiar dacă Adunarea Populară a declarat vacantă funcția pe 17 august. Prin avocații săi, ea transmite mesaje pe rețelele de socializare din numele bașcanului autonomiei. Un ultim asemenea mesaj a fost adresat elevilor, profesorilor și părinților din Găgăuzia cu ocazia începutului anului școlar, la 1 septembrie.

Sergiu Moraru, unul dintre avocații Evgheniei Guțul, a sugerat, într-o discuție cu Europa Liberă, că este dreptul clientei sale să se considere sau nu bașcan al autonomiei. „Ea insistă că este nevinovată și, respectiv, respinge toate consecințele care decurg din acuzațiile din dosar”, a spus Moraru.

Legea privind statutul juridic al Găgăuziei spune că bașcanul este „persoana oficială supremă a Găgăuziei”, căreia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale autonomiei. Este ales pentru un mandat de patru ani, fiind și membru din oficiu al Guvernului R. Moldova. Viitorul bașcan va fi al nouălea la număr.

◉ SONDAJ

S-a dat startul perioadei electorale

Mandatul Adunării Populare a expirat încă noiembrie 2025, având de atunci atribuții limitate, dar autonomia găgăuză nu a reușit să organizeze alegeri din cauza unor dispute de ordin juridic și politic cu autoritățile centrale.

Blocajul electoral a fost depășit după ce Parlamentul a modificat – în urma unei decizii a Curții Constituționale – Codul Electoral, la sfârșit de august, într-o ședință extraordinară. Președinta Maia Sandu a promulgat modificările pe 26 august.

Tot pe 26 august, CEC a aprobat calendarul electoral, stabilind că alegerile în Adunarea Populară vor avea loc pe 15 noiembrie. Pe 28 august, CEC a anunțat începutul perioadei electorale, când urmează să fie constituite organele electorale locale și secțiile de votare și să fie recepționate dosarele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat.

Campania electorală pentru alegerile în legislativul găgăuz va începe pe 16 octombrie, adică cu o lună până în ziua alegerilor.

La fel, CEC a publicat lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile din 15 noiembrie – 37 din cele 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice – și a îndemnat media și difuzorii de publicitate să anunțe condițiile de oferire a spațiului publicitar concurenților electorali.

Potrivit recentelor modificări ale Codului Electoral al R. Moldova, alegerile în Adunarea Populară din acest an vor fi ultimele când deputații găgăuzi vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte unul în fiecare. Începând cu alegerile următoare, cele din 2030, autonomia va trece la sistemul electoral proporțional, în care mandatele se atribuie proporțional cu numărul de voturi obținute la nivel regional, pe liste de partid, așa cum sunt aleși deputații din Parlament și consilierii locali în restul țării.

Guvernatorul va fi în continuare ales cu votul direct al locuitorilor autonomiei. Dar legea spune acum că un candidat pentru acest post trebuie să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare.

În cazul în care Comratul va refuza să-și delege reprezentanți în Consiliul Electoral local, CEC va putea suplini numărul necesar de membri.

Conducerea Adunării Populare a criticat modificările operate la Codul Electoral, acuzând Chișinăul că a decis „unilateral” și a solicitat Comisiei de la Veneția o expertiză.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Atacurile au avut loc tocmai când copiii se pregăteau să se întoarcă la școală după vacanța de vară și în contextul în care autoritățile au întărit măsurile de securitate, după săptămâni de atacuri rusești intensificate asupra capitalei.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat că opt persoane au fost ucise și cinci rănite, printre care doi copii, în bombardamentul din timpul nopții, în care inamicul a folosit rachete balistice și drone.

Oleksandr Perțovski, directorul general al Căilor Ferate Ucrainene, a declarat că o rachetă a lovit un depou feroviar și alte instalații feroviare din Kiev.

„Atacul balistic a curmat viața a 7 persoane, dintre care 6 erau angajații noștri”, a spus el, adăugând că un alt angajat al căilor ferate a fost internat în spital.

Perțovski a afirmat că atacul a provocat „distrugeri pe scară largă”, inclusiv distrugerea completă a unui atelier, în timp ce la unele locații incendiile continuau să ardă.

O persoană a fost ucisă în urma atacurilor din Borispil, la est de Kiev, au declarat oficialii regionali.

Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că forțele sale au efectuat un „atac masiv” folosind arme cu rază lungă de acțiune și drone de atac.

Rușii au mai precizat că atacul a vizat instalații militar-industriale, precum și instalații de combustibil și energie din Kiev și din regiunea înconjurătoare.

Ministerul a mai declarat că a lovit infrastructura din regiunea sudică Odesa, precum și porturile din Odesa și Ciornomorsk.

„Regiunea Kiev a fost ținta unui atac masiv cu rachete rusești și drone de atac în această seară”, a declarat pe Telegram șeful administrației militare regionale din Kiev, Timur Tkacenko.

Jurnaliștii AFP aflați în capitală au auzit mai multe explozii puternice și au văzut fulgere pe cer marți dimineață, la scurt timp după ce forțele aeriene au avertizat asupra apropierii rachetelor balistice.

Forțele aeriene ucrainene au avertizat că amenințarea „armelor balistice și a altor mijloace de atac împotriva Kievului și a regiunii rămâne valabilă” și au îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.

Fără mari ceremonii de la școală

Ca și colegii lor moldoveni, copiii ucraineni se întorc marți la școală, iar administrația militară regională din Kiev a avertizat că nu trebuie organizate evenimente de amploare în zonele cu un nivel ridicat de risc.

Kievul și zonele înconjurătoare au fost supuse unei presiuni susținute din partea atacurilor cu drone rusești în ultimele săptămâni, dronele cu motor cu reacție sporind amenințarea și declanșând până la o duzină de alerte de raid aerian pe zi.

Un atac din weekend asupra unui depozit de muniție a provocat moartea a 38 de persoane în suburbiile capitalei.

Ambele părți au intensificat în ultimele luni atacurile de lungă distanță, vizând infrastructura, precum depozite, întreprinderi și instalații petroliere și portuare, precum și nave, ceea ce a dus la creșterea numărului de victime civile.

Ucraina se confruntă cu o penurie de rachete interceptoare, în special de sisteme Patriot fabricate în SUA, utilizate împotriva amenințărilor balistice.

Sursă: AFP

Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Trump a publicat alte șase scrisori privind tarifele vamale pe rețeaua sa Truth Social. Printre acestea se numără o scrisoare adresată Republicii Moldova, în care anunță tarife de 25%.

Alte țări vizate sunt Brunei, produsele căreia ar urma să fie taxate tot cu 25%, precum și Algeria, Irak și Libia - cu 30%.

Oficiali de la Chișinău au confirmat primirea notificării oficiale.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, a precizat însă că tariful vamal de 25% este mai mic decât cel propus inițial de SUA, acum trei luni, de 31%.

„Decizia vine într-un context comercial global complicat, iar Guvernul a făcut demersurile necesare pentru a avea un impact minim al schimbării politicii comerciale a SUA”, a scris Doina Nistor, într-o postare pe Facebook.

Ea a adăugat că guvernul va continua dialogul cu autoritățile americane și cu producătorii locali pentru a găsi soluții care să mențină competitivitatea produselor moldovenești pe piețele externe.

În paralel, Moldova explorează piețe alternative, în special Uniunea Europeană, unde sunt direcționate deja trei sferturi din exporturile moldovenești.

SUA s-au situat anul trecut pe locul 14 în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova, cu o pondere de 2,5%. Totuși, exporturile noastre către SUA au scăzut cu 40% în ultimele luni, a precizat ministrul.

Scrisoarea lui Trump invocă „comerțul echitabil”

În scrisoarea adresată președintei Maia Sandu, Donald Trump subliniază că tariful de 25% este „mult mai mic decât nivelul necesar pentru a elimina deficitul comercial” al SUA cu Republica Moldova, pe care îl consideră „o amenințare majoră pentru economia și securitatea națională” a Statelor Unite.

Trump acuză politicile tarifare și netarifare ale Moldovei de-a lungul anilor pentru crearea acestui deficit, pe care îl descrie drept „nesustenabil”.

Totodată, liderul american încurajează investitorii moldoveni să producă direct pe teritoriul SUA, precizând că, în astfel de cazuri, tarifele nu vor fi aplicate, iar aprobările pentru investiții vor fi acordate „rapid, profesional și procedural, în câteva săptămâni”.

În schimb, Trump avertizează că orice majorare a taxelor de către Chișinău va duce la o creștere suplimentară a tarifelor impuse de Washington, adăugându-se peste cele 25% deja stabilite.

Impactul asupra exporturilor moldovenești

Datele statistice indică un deficit comercial în defavoarea Republicii Moldova, care importă din SUA bunuri și servicii în valoare de aproximativ 135,25 milioane de dolari anual, cu 50% mai mult decât exportă (90,23 milioane de dolari în 2024).

Exporturile moldovenești către SUA au înregistrat o creștere de 46% în 2024 față de 2023, piața americană reprezentând al zecelea partener comercial al Moldovei.

Principalul produs de export al Republicii Moldova către SUA este alcoolul, în special vinurile dulci, care au generat 52 de milioane de dolari în 2024, reprezentând circa 58% din totalul exporturilor către această piață.

Exporturile de alcool au cunoscut o creștere spectaculoasă, de cinci ori față de 2023, piața americană ajungând să absoarbă 20% din exporturile de alcool ale Moldovei.

Decizia de a impune tarife Moldovei face parte dintr-o politică mai amplă a administrației Trump, care, în aprilie 2025, a introdus tarife vamale pentru majoritatea partenerilor comerciali ai SUA, variind între 10% și 49%.

China a fost vizată cu tarife de 34% (ulterior majorate la 104%), Uniunea Europeană cu 20%, Marea Britanie cu 10%, iar țări precum Cambodgia (49%), Vietnam (46%) și Sri Lanka (44%) au primit cele mai ridicate cote.

Deși inițial tarifele urmau să intre în vigoare pe 9 aprilie, Trump a acordat o pauză de 90 de zile, până pe 9 iulie, pentru negocieri comerciale, menținând însă un tarif de bază de 10%.

Știre completată cu informații de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Oferta neangajantă a fost depusă de Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța și este prima ofertă oficială în cadrul procesului de licitare.

La Giurgiulești funcționează două entități portuare distincte: Portul Internațional Liber, operat de ICS Danube Logistics și aflat în proprietatea BERD, și Portul de stat, aflat în proprietatea Guvernului Republicii Moldova. Autoritățile moldovene au precizat anterior că nu intenționează să vândă portul de stat.

România și-a exprimat public intenția de preluare a portului în 2023. Acesta este situat pe Dunăre la kilometrul 133 de Marea Neagră, iar Guvernul României a aprobat în august 2024 inițierea negocierilor cu BERD.

Principalul competitor pentru România pare să fie MBF Port Burgas, după cum o arată inclusiv un document guvernamental. Portul bulgar de la Marea Neagră este deținut de doi frați miliardari din Bulgaria.

### Vezi și... ###

Guvernul român luptă cu doi miliardari din Bulgaria pentru cumpărarea Portului Giurgiulești din R. Moldova

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Statele Unite au decis vineri să anuleze desemnarea României în programul Visa Waiver (VWP), care ar fi permis românilor să călătorească în SUA fără viză pentru șederi de scurtă durată. Anunțul a fost făcut de Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), care a precizat că măsura intră în vigoare imediat.

„Departamentul de Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, a anulat desemnarea României în cadrul Programului Visa Waiver”, se arată într-un comunicat DHS. Potrivit instituției americane, decizia vine „pentru a proteja integritatea programului și a întări securitatea frontierelor și a imigrației”.

DHS afirmă că, deși România a fost inclusă inițial în program pe 9 ianuarie 2025, „în ciuda preocupărilor legate de securitate”, pe 25 martie a fost declanșată o revizuire internă care a dus acum la retragerea României.

„Menținerea standardelor ridicate ale programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea noastră națională”, a declarat secretarul adjunct Tricia McLaughlin.

Potrivit comunicatului, România „poate fi reconsiderată în viitor” să fie acceptată în program, în cazul în care îndeplinește criteriile legale de eligibilitate.

Ministerul român al Afacerilor Externe a reacționat vineri seara, exprimând „regretul” față de decizia administrației americane. „Aceasta este o decizie politică” ce reflectă prioritățile actualei administrații în materie de securitate și imigrație, a transmis MAE, subliniind că România a îndeplinit toate condițiile legale pentru a intra în program.

Guvernul României a transmis că va continua dialogul diplomatic la cel mai înalt nivel cu Statele Unite.

„Considerăm esențial ca partenerii americani să transmită toate detaliile tehnice care au stat la baza anulării temporare a deciziei de intrare a României în Programul Visa Waiver pentru ca autoritățile române sǎ poatǎ pregăti răspunsuri detaliate pe fiecare temă în parte”, se mai arată în comunicatul Executivului.

Premierul Marcel Ciolacu anunțase în ianuarie, în cadrul unei ceremonii oficiale, că românii vor putea călători fără vize în SUA începând cu 31 martie. Câteva săptămâni mai târziu, Washingtonul suspenda aplicarea măsurii, iar Ciolacu afirma că motivele țin de mai multe „chestiuni tehnice”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te