„Ce ne spune fericirea de astăzi despre lumea de mâine?” – întreba Ronald Reagan, în timpul campaniei electorale americane din 1980. Majoritatea americanilor erau atunci nemulțumiți cu viața lor așa că au votat pentru schimbare, pentru Reagan. La fel cum în 2016, deși economia se redresase remarcabil după criza financiară, americanii erau nefericiți cu viețile lor. Și au votat pentru o schimbare radicală, pentru Donald Trump.
Institutul de sondare a opiniei „Gallup” a publicat acum un studiu care se bazează pe teoriile economiei comportamentale. Teza de bază a acestei discipline este că numai 30% din ce fac oamenii este rațional, 70% este emoțional. Fie că este vorba de cumpărături, investiții la bursă sau vot. Iar de acest sentiment, de mulțumire cu propria viață, depinde mult mai mult cum va vota o persoană, decât de PIB, rata șomajului sau inflație.
Este ceea ce arată și cercetările făcute de economistul George Ward de la London School of Economics, care crede că percepția subiectivă a calității vieții este un barometru mult mai sensibil la posibile schimbări politice decât sondajele clasice care măsoară popularitatea politicienilor și a partidelor, plecând de la întrebarea „Ce partid ați vota, dacă ar fi alegeri duminică viitoare?”.
Ward a analizat democrațiile occidentale, dar studiul Gallup arată că acest trend se regăsește în lumea întreagă: de exemplu, în Ucraina, doi ani înainte de protestele de pe Maidan, a început să scadă marcant satisfacția oamenilor cu condițiile lor de viață. Și cu direcția pe care se îndrepta țara. Același fenomen s-a observat și înainte de așa-numita „Primăvară arabă”.
Vă prezentăm atât unele date ale sondajului Gallup cât și ultimele rezultate ale Barometrului de Sondare a Opinie din R. Moldova. Poate că și politicienii de la Chișinău ar trebui să se uite mai atent la percepțiile subiective ale oamenilor despre calitatea vieții lor sau direcția în care merge Moldova.
