Intenția Ministerului Justiției de a limita finanțarea din exterior vizează organizațiile obștești care „contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ” și a celor care se implică în procesul electoral, chiar dacă este vorba de monitorizarea alegerilor. Aplicarea unor astfel de măsuri, consideră contestatarii acestor propuneri, vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din Moldova.
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu crede că aceasta este o tentativă a autorităților de a reduce la tăcere organizațiile obștești care critică inițiativele guvernării. El amintește de Proiectul de lege privind amnistia fiscală și liberalizarea capitalului inițiat și votat în primă lectură la sfârșitul anului trecut, dar retras apoi de președintele parlamentului Andrian Candu, urmare a presiunii societății civile și a partenerilor externi. Jurnalistul include aici și protestele organizate de mai multe organizații ale societății civile care se opun modificării sistemului electoral:
„Au decis să le închidă gura prin pârghii administrative celor gălăgioși cu astfel de inițiative, adică să le limiteze drepturile și finanțarea din exterior. Din punctul meu de vedere guvernarea doar se developează, ne arată tuturor că nu e nimic cu iz european acolo, pentru că acordul de asociere cu Uniunea Europeană încurajează implicarea tuturor părților relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile în elaborarea politicilor și reformelor în Republica Moldova. Or, limitările pe care încearcă să le impună acum ministerul justiției vin exact pe invers.”
Vitalie Călugăreanu este de părere că ministerul justiției era conștient de urmările ajustărilor propuse și crede că, cel mai probabil, sub presiunea sectorului asociativ și a partenerilor de dezvoltare, acestea nu vor ajunge să fie votate:
„Autoritățile sau diferite instituții oficiale ale statului controlate de Partidul Democrat tot lansează tot felul de fumigene în spațiul public pentru a testa reacția societății civile, a societății în general, pentru a ști cum să jongleze cu lucrurile. Deocamdată vedem că aceste reacții care vin din partea societății civile sunt în măsură să blocheze astfel de inițiative și eu cred că partidul de guvernământ, guvernarea, majoritatea parlamentară se vor gândi și vor încerca să schimbe un pic formulările ministerului justiției.”
Mediatizat pe larg în această săptămână a fost și cazul fostului lider de la Tiraspol Evgheni Șevciuk. Joi, majoritatea parlamentară a respins din nou solicitarea deputaților liberal-democrați de a-i audia în plen pe directorul SIS, Mihai Bălan, și pe vicepremierul Gheorghe Bălan, în legătură cu presupusa prezență la Chișinău a lui Șevciuk.
Analistul Ion Tâbârță crede că gestionarea acestui caz este deocamdată o ecuație cu mai multe necunoscute și totodată un subiect de dispută, or, fostul lider separatist insista nu de mult pe ,,un divorț civilizat” între cele două maluri iar acum caută protecție la Chișinău:
„Eu vreau să cred că SIS-ul nostru folosește acest caz legat de Șevciuk pentru a afla mai multă informație din prima sursă, inclusiv despre intențiile Moscovei privind regiunea transnistreană. Chiar să fie ședința închisă, o anumită informație divulgată în parlamentul Republicii Moldova, ușor poate ajunge la Moscova. Așa că din acest punct de vedere privind această secretizare a informației legată de Șevciuk, desigur că poate fi îndreptățită. Însă alta este problema și aici nu prea cunoaștem, ce-i cu staționarea aceasta a lui Șevciuk, cum a obținut această protecție, această protecție se referă la acele drepturi ale omului pe care le-a invocat domnul Candu sau această protecție s-ar datora și unor alte aspecte.”
