În Parlamentul European a avut loc, marți seara, o dezbatere pe tema Republicii Moldova, după ce mai devreme devenise cunoscut că, în urma presiunilor unor grupări politice critice față de guvernarea de la Chișinău, forumul legislativ al UE a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană. Guvernarea de la Chișinău, care are mare nevoie de acești bani cât mai iute, și-a trimis emisari la Parlamentul European, dar grupările de centru-dreapta care au inițiat amânarea nu s-au lăsat înduplecate. De la Strasbourg, un interviu cu corespondenta Europei Libere:
Europa Liberă: Bună dimineața. Ne bucurăm că sunteţi în această dimineaţă alături de noi. Așadar, în Parlamentul European a avut loc aseară o dezbatere pe tema Republicii Moldova, după ce tot ieri a devenit cunoscut faptul că forul legislativ al UE a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru asistența financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană. Întâi de toate, pentru clarificare, în ce măsură sunt conectate aceste lucruri, dezbaterea despre Republica Moldova și amânarea discuţiilor despre acordarea asistenței financiare Republicii Moldova?
Iolanda Bădiliță: „Bună dimineaţa. Există, desigur, o legătură, în sensul că e vorba de Republica Moldova şi principalul subiect al relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Moldova este Acordul de Asociere, sunt reformele prevăzute în Acordul de Asociere şi sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană pentru implementarea acestor reforme. Dar dezbaterea de aseară nu a presupus şi luarea unei decizii. Aceasta este marea diferenţă: a fost o dezbatere, nu a fost supusă la vot amânarea sau neamânarea, sau acordarea.
Nu a fost supus la vot un asemenea lucru. Ar fi fost vorba de punerea la vot a raportului Sorin Moisă, raportul privind dislocarea celor 100 de milioane de euro, raport care, dacă vreun grup politic ar fi făcut solicitarea, ar fi trebuit supus la vot joi. Iar votul de joi ar fi presupus nu acordarea ajutorului financiar, ci intrarea în negocieri interinstituţionale. Deci, aşa cum am spus şi ieri, joi ar fi trebuit supusă la vot, dacă vreun grup politic ar fi dorit, decizia Parlamentului European de a intra în discuţii interinstituţionale cu Comisia şi Consiliul pentru acest acord, pentru această tranşă de bani.”
Europa Liberă: Şi, astfel, în dezbaterile de aseară în ce perspectivă a fost vizată Republica Moldova?
Iolanda Bădiliță: „Dezbaterea de aseară a fost o discuţie, pornind de la prezentarea poziţiei Comisiei Europene, a Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate, reprezentat fiind aseară de comisarul Stylianides. După prezentarea comisarului Stylianides a poziţiei Comisiei, a urmat o dezbatere despre situaţia din Republica Moldova, despre stadiul de implementare a reformelor şi despre ultima iniţiativă, ultima decizie din Parlamentul Republicii Moldova cu privire la schimbarea sistemului de vot. Evident că s-a discutat şi evident că subiectul principal a fost dislocarea acelor 100 de milioane de euro pentru reformele din Republica Moldova. Dar diferenţa majoră este că aseară nu s-a luat o decizie, nu s-a supus nimic la vot. A fost doar o dezbatere.”
Europa Liberă: O dezbatere despre îngrijorări, despre anumite condiţionări ale ajutoarelor financiare?
Iolanda Bădiliță: „Da, desigur, pornind de la constatarea angajamentului Republicii Moldova pe drumul european. Trebuie spus că atât comisarul Stylianides, cât şi foarte mulţi europarlamentari de la toate grupurile politice au început într-o cheie pozitivă, respectând faptul că, indiferent de hopurile care există în calea integrării europene la nivel administrativ, la nivel politic, totuşi, Republica Moldova este angajată pe drumul Uniunii Europene.
Deci, pornind de la această cheie pozitivă, s-a trecut, evident, la critici, la faptul că nu s-a făcut suficient pentru combaterea corupţiei, pentru combaterea spălării banilor, pentru întărirea statului de drept şi al justiţiei. S-a discutat, în acest context, despre reforma sistemului electoral, concluzia fiind că, dacă reforma în sistemul electoral nu va da o şansă pentru ca toate vocile de pe scena politică şi de pe scena mişcării sociale, dacă vreţi, din Republica Moldova să fie auzite în Parlament, deci, dacă această reformă nu va conduce la această îmbunătăţire a participării politice şi sociale a cetăţenilor Republicii Moldova în felul în care merg lucrurile în Moldova şi din punct de vedere legislativ, atunci se va reevalua dacă se va acorda sau nu se va acorda această tranşă.
Una peste alta, înţelegerea mea este că Uniunea Europeană aşteaptă până Comisia de la Veneţia va lua o decizie. Săptămâna viitoare, la Chişinău, se vor reuni membrii delegaţiei pentru Republica Moldova, vor fi acolo împreună cu membrii Euronest, şi vor sta la o discuţie împreună cu [reprezentanții] Comisiei de la Veneţia, şi vor aştepta rezultatul evaluării Comisiei de la Veneţia.”
Europa Liberă: Mai devreme, totuşi, Comisia Europeană a cerut Parlamentului European să nu tergiverseze acordarea asistenței financiare Republicii Moldova, iar acum reiese că aşteaptă recomandările Comisiei de la Veneția asupra propunerii privind schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova. Ce înseamnă acest lucru? Că a cedat, că va da, totuşi, acest ajutor, dar cu condiții foarte clare de respectat din partea guvernului?
Iolanda Bădiliță: „Nimeni nu vrea să nu dea ajutor Republicii Moldova. Aş spune chiar că din dezbaterea de aseară a rezultat că Parlamentul European, toate instituţiile Uniunii Europene nu doresc să sancţioneze cetăţenii Republicii Moldova. Partenerii europeni ai Republicii Moldova sunt puşi, oarecum, între ciocan şi nicovală, pentru că, deşi înţeleg foarte bine ce se întâmplă în clasa politică din Republica Moldova, deşi înţeleg foarte bine ceea ce unii parlamentari au numit jocul pe care îl mimează o serie de partide din Republica Moldova, că au un comportament european, dar în realitate comportându-se altfel, deci, cu toate, acestea Uniunea Europeană nu doreşte să sancţioneze cetăţenii Republicii Moldova.
Aceasta a fost, după părerea mea, principala concluzie a dezbaterii de aseară, respectiv, faptul că banii vor fi daţi. Nimeni nu doreşte să nu acorde acest ajutor financiar cetăţenilor Republicii Moldova. S-a făcut o distincţie foarte clară între clasa politică şi cetăţeni. S-a spus că banii sunt imperios necesari pentru cetăţeni şi că Uniunea Europeană are o datorie faţă de cetăţenii Republicii Moldova, nu faţă de clasa politică.
Dar, este adevărat, se pune problema unei condiţionalităţi. Banii cred că nu vor fi daţi, aşa este, cel puţin, înţelegerea mea, dacă coaliţia de la Chişinău nu va aplica recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la felul în care se va face reforma electorală.
De asemenea, o nuanţă importantă, pe care am înţeles-o din dezbaterea de aseară, este că Uniunea Europeană nu doreşte să se implice, să se amestece în deciziile politice care se iau la Chişinău, nu doreşte să impună un sistem electoral sau altul. Nu. Singurul lucru pe care îl doreşte este ca în Republica Moldova să existe un sistem democratic în care nu unele partide au mai multe şanse, iar altele mai puţine, prin aceasta înţelegând că, dacă anumite partide au mai multe şanse, cetăţenii care susţin aceste partide au mai multe şanse în societate. Or, democraţia nu înseamnă aceasta.
Democraţia înseamnă că toţi avem aceleaşi şanse, toţi avem acelaşi forum de a ne exprima, aceleaşi posibilităţi de ne spune punctele de vedere, aceleaşi posibilităţi de a influenţa mersul lucrurilor în ţara noastră. Ori, cum putem face aceasta? O putem face în Parlament, trimiţându-ne reprezentanţi în Parlament.”
Europa Liberă: Înţelegem că acum sunt aşteptate recomandările Comisiei de la Veneţia. Dar s-au trasat şi alte direcţii de lucru pentru autorităţile de la Chişinău? Sau sunt doar îngrijorări exprimate, deocamdată?
Iolanda Bădiliță: „Autorităţile de la Chişinău ştiu foarte bine ce au de făcut. Este vorba de prevederile Memorandumului la Acordul de Asociere. Uniunea Europeană aceasta aşteaptă de la autorităţile de la Chişinău, să aplice prevederile Memorandumului din Acordul de Asociere. Ce s-a subliniat, iarăşi, foarte apăsat aseară este ca reformele să aibă rezultate tangibile pentru cetăţeni. Nu se mai are înţelegere pentru reforme de dragul reformelor. Uniunea Europeană vrea ca cetăţenii să vadă că aceşti bani ajung şi în vieţile lor, aduc şi în vieţile lor nişte rezultate tangibile.”
Europa Liberă: La Chişinău, cel puţin, autorităţile vorbesc în cifre despre anumite reuşite. Au fost şi europarlamentari care s-au opus, să zicem, condiționării asistenței financiare?
Iolanda Bădiliță: „Cred că majoritatea celor care au vorbit aseară au vorbit despre condiţionări, absolut. Iar condiţionarea acordului acordării banilor către Republica Moldova este prevăzută şi în raportul Moisă, cel care pregăteşte, dacă vreţi, tehnic dislocarea celor 100 de milioane de euro. Şi acolo, în raport, există un paragraf şi, ce e interesant, este că paragraful acesta a fost formulat şi în opiniile care au precedat raportul final.
Deci, fiecare raport este pregătit de un comitet, acest raport a fost pregătit de Comitetul INTA, dar își formulează opinii pe marginea unui raport. Şi alte comisii, care au relevanţă în domeniul respectiv, în acest caz, alături de raportul INTA al eurodeputatului Moisă, au formulat opinii, Comisia de Buget a Parlamentului European şi Comisia pentru Afaceri Externe, ambele comisii au introdus un amendament, fiecare comisie separat.
Conţinutul amendamentului e mai mult sau mai puţin la fel, iar aceste idei din cele două amendamente se regăsesc şi în raportul final. Respectiv, Parlamentul recomandă Comisiei că, dacă prevederile din Acordul de Asociere nu sunt aplicate, aşa cum spuneam, statul de drept, o participare egală a societăţii în procesul electoral, reforma justiţiei, ancheta cu privire la furtul miliardului, deci, dacă nu se fac progrese tangibile şi dacă nu există o aplicare serioasă a prevederilor Acordului de Asociere, Parlamentul European cere Comisiei să amâne sau chiar să anuleze ajutorul. Acest amendament se regăseşte în acest raport.”
