În mod ciudat, un concurs muzical din România, denumit Jeunesse International Music Competition „Dinu Lipatti” - care anul acesta se desfășoară între 13 și 20 mai la București și Sibiu, reunind tineri flautiști - se auto-prezintă drept „cel mai prestigios concurs internațional de muzică clasică derulat în România”. Toată lumea știe, totuși, că Festivalul George Enescu și al său Concurs Internațional țin capul de afiș al României în lumea largă, fiind și înregistrat în organizația internațională ce patronează asemenea evenimente.
Dar, nu pretenția amintită este cea care îngrijorează, ci comportamentul organizatorilor - începînd cu directorul Concursului, Luigi Gageos, și cu directoarea sa de programe, Bogdana Horațiu - față de tinere talente muzicale, unii adolescenți, mai mult sau mai puțin fragili, abia ieșiți din vîrsta copilăriei. Deși concursul, ce și-a asumat numele celebru al pianistului Dinu Lipatti, al cărui centenar de la naștere este serbat anul acesta, ar fi menit să „sprijine tinerii artiști în construirea unei cariere de succes, de a încuraja mobilitatea și a oferi o platformă de schimburi interculturale”, realitatea arată altfel.
Sofia Matvienko este una din cele mai talentate tinere flautiste din Ucraina și, astăzi, în vîrstă de numai 15 ani, una din mîndriile culturii ucrainene și o speranță muzicală a lumii internaționale a flautului. Sofia a încercat să se înscrie la concursul ce începe săptămîna aceasta în România, dar, după peripeții incredibile, ce durează de peste două luni, i s-a refuzat brusc înregistrarea.
Ea a fost anunțată că este „descalificată” de organizatori pentru „încălcarea regulamentului” și a fost acuzată absurd și abuziv într-o campanie pe rețelele de socializare, pe Facebook, că ar intenționa să emigreze, prin intermediul concursului de la București, în... Marea Britanie.
Mai mult, organizatorii Concursului „Dinu Lipatti” se laudă că ar fi denunțat-o pe tînăra flautistă la „Centrul Național de Vize, Centrul European de Vize și Ambasada României la (sic!) Ucraina” că ar fi intenționat să emigreze împreună cu „alte 3 persoane (care nu aveau nici o legătură cu competiția)”.
În fapt „vina” tineri flautiste și acelor două persoane ce urmau să vină cu ea la București - sora ei în calitate de translator și mama în calitate de însoțitor al unui copil minor - a fost că a pus în evidență un nod, după toate aparențele, de corupție și ilegalitate din lumea muzicală din România.
Deși regulamentul oficial al concursului evită, evident, să o precizeze, tinerilor concurenți li se cere să plătească în avans cazarea, pe întreaga durată a concursului - indiferent dacă sînt, de exemplu, eliminați din prima fază - la prețurile decise de organizatori. Ba, mai mult, li se condiționează eliberarea unei scrisori-invitație, cerută de ambasadele și consulatelor românești, pentru a acorda viză, de plata în avans a cazării.
Pentru familia Matvienko, prețul cazării urma să se ridice la 945 de euro, o sumă dificil, dacă nu imposibil de plătit, pentru un tînăr concurent din Ucraina. A fost suficient ca Sofia Matvienko să protesteze împotriva ilegalității, pentru ca directorii Concursului să îi refuze participarea, anunțînd-o că o „descalifică”.
Ceea ce organizatorii români nu știau atunci cînd au denunțat-o și, implicit, calomniat-o pe tînăra solistă ucraineană este faptul că Uniunea Europeană a decis deja liberalizarea vizelor pentru cetățenii Ucrainei, măsură așteptată să fie pusă în aplicare din iunie anul acesta și că, tînăra Sofia Matvienko a fost deja anul trecut cu familia ei în Marea Britanie, cu viză legală, și a cîștigat pentru anul acesta o bursă de studii la cursurile de vară, în iulie, în cadrul unei prestigioase Școli de flaut William Bennett!
Sofia Matvienko, născută în 2002 într-o familie modestă, într-o mică localitate cu zece mii de locuitori, Perescepine în Ucraina centrală, în apropiere de mai faimoasa localitate Poltava, a cîștigat pînă acum relativ numeroase concursuri atît în Ucraina, cît și în Italia, Olanda, Rusia, Argentina, Cehia și se bucură de sprijinul, în calitate de tînăr talent de excepție, al unei instituții cum este Fundația Clubul Rotary din Düsseldorf-Schlossturm.
Dutch International Flute Competition Students 2016
În încercarea de a înțelege ce s-a petrecut în România, am stat de vorbă cu Iulia Matvienko, sora și translatorul Sofiei, ea însăși o tînără personalitate. Absolventă a Institutului de drept al Universității din Poltava, fostă internă în Secretariului Comisarului pentru Drepturile Omului din Parlamentul Ucrainei, ea este lideră a unui ONG de tineret ce și-a fixat ca misiune, între altele, „să transforme tineretul din zonele rurale ale Ucrainei într-o forță a societății locale... prin dezvoltarea participării sale pe plan civic și politic”.
Am început discuția noastră întrebînd-o ce a determinat-o pe Sofia Matvienko să se înscrie la Concursul Jeunesse „Dinu Lipatti” din România. Iulia Matvienko:
Iulia Matvienko: „Sora mea Sofia este o talentată flautistă și cum, din păcate, la noi în Ucraina, în prezent, nu există o școală foarte bună de flautiști, ea încearcă să participe la cît mai multe concursuri și festivaluri internaționale, deoarece este o mare șansă ca astfel să întîlnească diferiți flautiști și profesori și să studieze cît mai mult. Pe de altă parte, cum despre acest concurs [din România], se pretinde că are sprijinul principesei Margareta, ei i s-a părut de mare încredere și a decis să participe la el.”
„Am trimis cererea de înscriere la Concurs printr-o primă scrisoare la sfîrșitul lunii februarie; ni s-a spus să cerem și o scrisoare-invitație pentru a putea căpăta viza, dar organizatorii ne-au spus să așteptăm pînă cînd se încheie înregistrările la concurs, în martie. În martie le-am scris din nou, iar ei ne-au răspuns că pentru a căpăta această scrisoare-invitație, trebuie să îndeplinim trei obligații, iar una dintre ele era să le plătim întîi pentru ședere. Deci au refuzat să ne trimită invitația [necesară pentru viză].”
Europa Liberă: Iulia Matvienko, suma pe care ați evocat-o pare cu totul exagerată, ca și condiționarea invitației necesare pentru viza de călătorie.
Iulia Matvienko: „Da, era vorba de 945 de euro pentru trei persoane, pentru această săptămînă la București. Inițial nu am știu că este vorba de o asemenea sumă, pe care nu aveam de unde să o plătim și, a fost o surpriză proastă...
Sînt, însă, obișnuită să folosesc serviciile de Bed and Breakfast pe Internet pentru a închiria apartamente direct de la proprietari și așa am găsit un apartament pentru o săptămînă cu 220 de euro, în chiar centrul Bucureștiului, pentru noi toate și pe care urma să-l plătim după ce Sofia căpăta înregistrarea.”
Europa Liberă: Ați comunicat faptul organizatorilor?
Iulia Matvienko: „Sigur, bineînțeles, le-am scris, de mai multe ori, săptămînal, dar după vreo trei mesaje au început să ne ignore - și nu numai pe noi, știm și o altă participantă din Ucraina, interesată în acompaniatorul pianist. Nouă nu ne-au mai răspuns de loc. Ulterior am încercat să-i contactăm pe co-organizatori și parteneri, dar, după două săptămîni, la 15 aprilie, am primit, ca și cum ar fi căzut din cer, această scrisoare despre descalificare.”
Europa Liberă: Există vreo explicație în scrisoare pentru gestul descalificării?
Iulia Matvienko: „Este scris că Sofia este descalificată pentru încălcarea regulamentului, dar acest regulament nu face referiri la descalificare sau obligații ale participanților. În regulament se precizează doar că trebuie plătite taxe de înregistrare și că trebuie să participi la concert etc. Nimic despre descalificare. Deși le-am scris de mai multe ori ulterior, au refuzat să ne explice rațiunile deciziei lor.”
Europa Liberă: Ce posibilități are familia Dvoastră pentru a finanța studiile muzicale ale Sofiei în Ucraina și în străinătate?
Iulia Matvienko: „Am avut norocul unei sore extrem de talentată, binecunoscută pentru cum cîntă, dar, din păcate, familia noastră are un venit scăzut. În Ucraina este foarte greu de găsit un profesor foarte bun și cu un nume de faimă, așa că am solicitat diverse burse. Ea a primit una pentru anul acesta una la Școala de Vară William Bennett pentru Flaut în Marea Britanie și a căpătat, de asemenea, o bursă de la Clubul Rotary Fundația Schlossturn din Düsseldorf, care ne sprijină foarte mult și care în deplasări ne plătește și alte sume ce nu fac parte din bursă.”
Europa Liberă: Sofia s-a bucurat de multe premii în ultimii ani...
Iulia Matvienko: „Într-adevăr a primit numeroase premii. Ultimul a fost o „mențiune onorabilă” la Concursul Internațional de Radio „Concertino” Praga, categoria flaut, și va merge în sudul Boemiei la Festivalul muzical din iunie.
Sofia este cîștigătoarea Concursului „Severino Gazzelloni” din Italia, ediția de anul trecut, și în calitate de deținătoare a primului premiu a cîntat în primul ei concert privat în octombrie.
Este, de asemenea, cîștigătoarea Premiului al II-lea la Concursul Internațional de Flaut pentru Studenți din Olanda. În acest ultim concurs, ca și în altele, organizatorii ne-au sprijinit foarte mult. Ne-am bucurat de încrederea lor și, din Olanda, am primit o scrisoare în sensul că ne vor sprijini cît de mult posibil.”
Europa Liberă: Ați avut vreodată o problemă cu vizele de călătorie în alte țări din Uniunea Europeană, exceptînd România?
Iulia Matvienko: „Nu, niciodată, nici în Uniunea Europeană, nici în alte țări, cum ar fi, de exemplu, Argentina, unde am participat la un alt Festival [Iguazu en Concerto]. Îmi amintesc, de asemenea, un alt episod, cînd urma să participăm la un concurs din Olanda și nu eram siguri că vom primi o viză în timp util. Organizatorul ne-a propus el însuși, din inițiativa lui, să cerem înregistrarea în concurs, spunînd că dacă nu vom obține viza, ei ne vor rambursa toate cheltuielile făcute. Am avut întotdeauna o experiență pozitivă și ne-am bucurat de sprijinul complet al concursurilor europene.”
Europa Liberă: Aveți vreo intenție de a emigra, de a vă stabili în Marea Britanie, așa cum sugerează directorul de programe al Concursului de la București?
Iulia Matvienko: „E o situație aproape caraghioasă, fiindcă Sofia a participat la cursurile Școlii internaționale de flaut, anul trecut în Scoția, și atît ea, cît și eu, ca însoțitoare, am avut vize pentru Marea Britanie. Iar în iulie anul acesta vom merge din nou pentru Școala de vară în Marea Britanie. Este complet aiurea [ce se spune la București]. Este imposibil să emigrezi în Marea Britanie folosindu-te de un Concurs din România. Vizele se acordă separat, pentru România și Marea Britanie, iar pentru acolo nici nu vom mai avea nevoie [după noile reglementări europene]. Totul este atît de absurd!”
Ce se mai poate comenta? Doar că, aflăm în ultima oră, că directoarea de programe de la Concursul Jeunesse Musical International „Dinu Lipatti” și-a șters unele dintre postările calomnioase de pe Facebook, după ce a fost întrebată dacă organizatorii români au rambursat Sofiei Matvienko cheltuielile făcute pînă în acest moment, începînd cu taxa de înscriere.*
[Fragment muzical din Poemul ucrainean de Y. Stankovici]
-----------
*Până la această oră, organizatorii Concursului nu au returnat taxa plătită pentru înregistrare și nici cheltuielile pentru viza turistică. De asemenea, nu am primit nici un răspuns la un mesaj cu întrebări solicitate directoarei de programe care a calomniat-o pe tânăra Sofia Matvienko.
