„Memorandumul de cooperare, la fel ca și statutul de țară observator în Uniunea Euroasiatică, pe care Rusia ar fi de acord să-l ofere Moldovei, pot avea efecte serioase pe termen mediu și lung asupra proceselor de integrarea europeană din ţară”, este de părerea politologul Dionis Cenușa. Într-un comentariu pentru IPN, el mai subliniază că „în prezent, memorandumul de cooperare cu Uniunea Euroasiatică poate servi mai mult în scopuri de război mediatic și propagandă (geo)politică”. Chiar dacă din punct de vedere practic documentul ar fi inutil, constată Dionis Cenușa, asemenea acțiuni ar putea să „imunizeze opinia publică la ideile despre integrarea euroasiatică, lucru care ar permite crearea unui grad sporit de toleranță în rândul cetățenilor față de eventualele ajustări a agendei europene”.
Politica dusă de cei aflați la guvernare „este una perdantă în primul rând pentru cetățenii Republicii Moldova, care nu au nici o şansă de a ieşi din sărăcie”, observă Răzvan Voncu, într-un editorail publicat pe site-ul Adevărul.md. Pe de-o parte, președintele Igor Dodon semnează adeziuni la Uniunea Eurasiatică, convoacă referendumuri inclusiv pentru o aşa-zisă „istorie a Moldovei”, iar pe de altă parte - majoritatea parlamentară controlată de PD promite integrarea europeană. Cu toate acestea, editorialistul crede că „în realitate, Republica Moldova se scufundă într-un decalaj istoric faţă de restul lumii civilizate. Nu există bani pentru investiţii, nu apar locuri de muncă, iar infrastructura se degradează lent”. Răzvan Voncu mai scrie că „oamenii pleacă imediat ce pun mâna pe un alt paşaport, iar cei care rămân nu-şi doresc decât să poată plăti facturile”.
„Persoanele cu demnitate publică, funcționarii, se tratează în condiții mult mai bune decât restul cetățenilor, dar o fac pe banii contribuabililor”, menționează Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate. Potrivit IPN, expertul spune că astfel de instituții de tip sanatoriu şi spital pentru demnitari prestează alte servicii decât cele pe care le pot accesa cetăţenii de rând, fiind o moștenire a perioadei sovietice. Bugetul anual de întreținere ar fi de ordinul milioanelor de lei, a mai spus Ghenadie Ţurcanu, în cadrul unui club de presă, citat de IPN. În plus la aceasta, potrivit lui, există alocări financiare şi de la Compania Națională de Asigurări în Medicină. „Întreținerea acestor instituții se face din banii publici. Oamenii plătesc impozite şi le asigură condiții preferențiale demnitarilor şi funcţionarilor”, mai notează Ghenadie Ţurcanu, potrivit căruia „din fosta Uniune Sovietică, un asemenea sistem s-a păstrat în Ucraina, Rusia şi în Republica Moldova”.
Portalul sic.md publică un articol despre riscurile prevederii prin care colaboratorii poliției vor încasa ca bonus salarial 25% din volumul amenzilor aplicate de ei. Autorii materialului consideră că „polițiștii vor căuta să documenteze acele încălcări care sunt amendate cel mai mult și sunt mai ușor de probat”, iar pedepse printre care ridicarea permisului vor deveni neinteresante, și asta pentru că astfel de sancțiuni nu presupun un bonus salarial. Asta nu va spori securitatea rutieră, mai scriu autorii portalului sic.md. Totodată, potrivit lor, apare riscul precedentului. „Dacă polițiștii au dreptul să ia bonus din amenzile aplicate, de ce nu ar avea același drept inspectorii fiscali, inspectorii ecologici sau inspectorii în construcții?”.
