Reuters amintește că Ucraina dorește garanții de securitate din partea aliaților săi ca parte a oricărui potențial acord de pace pentru a pune capăt războiului, la aproape trei ani de la invazia Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că acestea ar putea include cel puțin 200.000 de pacificatori europeni. Într-un interviu ulterior acordat Bloomberg, el a precizat că acest număr ar depinde de dimensiunea armatei ucrainene, pe care a declarat că Kievul nu dorește să o reducă în cadrul vreunui acord, așa cum ar vrea rușii. Forțele armate ale Ucrainei numără în prezent aproximativ 800.000 de persoane, scrie Reuters.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski vrea 200.000 militari străini pentru garantarea unui acord de pace

„Da, discuția este în curs de desfășurare cu privire la... contingentele militare ale puterilor străine care ar putea fi desfășurate în Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Heorhi Tîhîi, reporterilor în cadrul unui briefing la Kiev, joi.

„Această discuție se află într-un stadiu foarte incipient", a mai spus el, precizând că este „prea devreme să vorbim despre cifre exacte" și că un contingent de trupe străine ar fi doar o parte a unor garanții de securitate mai largi.

„Credem că garanțiile de securitate durabile și fiabile pentru Ucraina trebuie să includă atât Europa, cât și Statele Unite”, a spus oficialul ucrainean. „Doar astfel ne putem asigura că această pace este durabilă și sustenabilă".

Rusia a respins joi ideea ca țările NATO să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unei încetări a focului, afirmând că o asemenea evoluție ar amenința să provoace o „escaladare incontrolabilă".

Reuters notează că ambele părți ale conflictului au încercat să își îmbunătățească pozițiile pentru eventuale negocieri înaintea întoarcerii președintelui american Donald Trump la Casa Albă, la 20 ianuarie. Rusia afirmă că este deschisă dialogului cu Trump, care a declarat că intenționează să pună capăt rapid războiului.

Zelenski, care dorește o întâlnire cu Trump, a declarat marți că acei 200.000 de pacificatori europeni ar fi necesari pentru a preveni un eventual nou atac rusesc după un acord de încetare a focului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa statului le-a vorbit diplomaților străini, pe 23 ianuarie, despre „impactul crizei energetice provocate de Rusia”, care, după cum susțin autoritățile de la Chișinău, ar urmări să influențeze viitoarele alegeri parlamentare de la toamnă.

Maia Sandu le-a mulțumit „partenerilor internaționali” pentru sprijinul acordat, subliniind că acesta este „esențial” pentru stabilitatea țării, dar și pentru securitatea întregii regiuni.

Un alt subiect important al discuțiilor, precizează un comunicat de la Președinție, a fost „consolidarea eforturilor împotriva corupției politice”.

Maia Sandu a spus că „arhitectura instituțională” a organelor anticorupție ar urma să fie întărită. La fel, va fi „îmbunătățit” cadrul legal necesar pentru „aplicarea unor sancțiuni mai dure împotriva celor implicați în corupția politică și electorală”.

„Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea integrității alegerilor parlamentare”, potrivit șefei statului.

• Te-ar putea interesa și: Ce se știe despre viitoarea arhitectură a instituțiilor anticorupție. Ministerul Justiției face precizări

În campania electorală pentru al doilea mandat prezidențial, din toamna trecută, Maia Sandu a acuzat Rusia și grupurile apropiate oligarhului fugar Ilan Șor de „un atac fără precedent” asupra Republicii Moldova, prin încercarea de a cumpăra voturile moldovenilor și a influența rezultatele scrutinului în favoarea candidatului socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

După anunțarea rezultatelor parțiale ale primului tur din 20 octombrie, Maia Sandu a spus că „grupări criminale împreună cu forțe străine” ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

Opoziția a respins acuzațiile autorităților, spunând că cifrele sunt mult exagerate.

De atunci, Poliția a instrumentat câteva zeci de dosare pentru corupție politică, însă numai câteva din acestea au ajuns în instanțele de judecată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Amenințarea cu bombă a venit de la o adresă de e-mail străină trimisă către cel puțin 121 de școli, cu același text. Mesajul transmis spune că acesta este un mod în care este pedepsită Ungaria pentru „amestecul în afacerile lumii musulmane”.

Până la redactarea știrii nicio amenințare cu bombă nu a fost confirmată de echipele de experți prin găsirea de dispozitive explozibile în școli. Serviciile secrete maghiare au luat legătura cu omologii slovaci după ce o amenințare similară a avut loc în Slovacia anul trecut.

Potrivit informațiilor Serviciului Maghiar al Europei Libere, inclusiv școli evreiești au primit amenințarea cu bombă. Clădirile grădiniței, școlii primare și liceului comunității evreiești Lauder Javne din Buda, precum și liceul și școala primară Scheiber Sándor din Zugló au fost evacuate, iar copiii au fost trimiși acasă.

• Te-ar putea interesa și: „Fortăreața Europa”. În UE se reînchid granițe și se reduc ajutoarele pentru azilanți

Municipalitatea Csepel a publicat pe pagina de Facebook textul de amenințare pe care l-au primit școlile (traducere - n.r.)

„Un dispozitiv exploziv a fost plasat în școală. Este timpul să extindem operațiunile noastre binecuvântate în inima Europei, un bastion al necredinței și ipocriziei. Am fost martorii războiului continuu al guvernelor voastre împotriva musulmanilor și ar fi corect să experimentați vocile celor oprimați. De acum înainte, siguranța ta nu mai este garantată", se arată în scrisoarea de amenințare, trimisă școlilor de pe adresa de e-mail harcos@coredp.com.

Serviciul maghiar al Europei Libere a relatat că evenimente similare au avut loc miercuri în Bulgaria. Zeci de școli din întreaga țară au primit amenințări cu bombă, iar unele dintre ele au fost evacuate. Potrivit Ministerului de Interne de la Sofia, amenințările au fost trimise de la diverse adrese de e-mail create pe platforme străine.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fico a spus că grupuri de opoziție pun la cale o escaladare a acțiunilor de protest, inclusiv prin ocuparea sediilor instituțiilor de stat, pentru a forța căderea cabinetului de miniștri, transmite Reuters.

Citând informații de la serviciile de inteligență și fără a prezenta dovezi, Fico și-a reiterat acuzațiile recente cum că în Slovacia ar opera un grup de experți străini care au luat parte la organizarea protestelor din Ucraina din 2014, și a celor din Georgia, de anul trecut.

Protestele planificate aveau scopul de a crea haos și posibile confruntări cu poliția, a spus el.

„Situația este gravă”, a declarat Fico la un briefing, după reuniunea din 23 ianuarie a Consiliului de Securitate, la care a cerut guvernului să ia măsuri preventive.

„Vedem o structură care încearcă să atace configurația constituțională a Republicii Slovace”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Slovacul Fico i-a cerut lui Zelenski să negocieze tranzitul de gaze. „OK. Vino vineri la Kiev”, a fost răspunsul

Grupurile civice și forțele de opoziție care au organizat recentele proteste în Slovacia au respins ferm acuzațiile premierului.

Fico și guvernul său naționalist de stânga și-au intensificat atacurile împotriva opoziției liberale și conservatoare de când a supraviețuit unei tentative de asasinat anul trecut.

Opoziția și câteva organizații civice au organizat în ultima lună proteste la Bratislava, reproșându-i premierului Fico apropierea sa de Kremlin, mai ales după întâlnirea acestuia, în decembrie, cu președintele rus Vladimir Putin.

După revenirea la putere în 2023, Robert Fico a schimbat politica externă a Slovaciei, țară membră a UE și a NATO, opunându-se sprijinului acordat Ucrainei și sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Moldova împiedică livrarea gazelor în Transnistria. Avem, realmente, o situație critică - din cauza voastră”, a spus Krasnoselski, adresându-se președintei Maia Sandu, într-un mesaj video difuzat pe 23 ianuarie.

Deși compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze spre Transnistria pe 1 ianuarie, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina, liderul separatist a acuzat din nou autoritățile moldovene că ar „discrimina” populația regiunii, lipsind-o de resurse energetice.

„Încercați, astfel, să faceți presiuni asupra Transnistriei. Nu vă temeți de oamenii de aici, din Transnistria – de femei, bătrâni și altă populație, cei care au nevoie de protecție socială? Nu vă temeți că, din cauza acțiunilor voastre, în principiu, deja mor oameni?”, a spus el.

Potrivit lui Krasnoselski, Rusia „a făcut totul” pentru a livra gaze în regiunea transnistreană. „Gazul va fi procurat pe platforme europene, iar Moldovagaz poartă asemenea negocieri. Noi, desigur, garantăm plățile”, a spus liderul de la Tiraspol.

Krasnoselski a repetat că Chișinăul nu ar fi propus niciun sprijin Tiraspolului, în ciuda afirmațiilor făcute de oficialii moldoveni. Potrivit lui, cărbunele propus de Moldova și Ucraina nu este potrivit pentru funcționarea centralei electrice MGRES (Centrala de la Cuciurgan).

Declarațiile liderului separatist vin la o zi după ce ministerul de Externe de la Chișinău (MAE) a cerut oficial ambasadei ruse în Moldova să precizeze care sunt companiile din Rusia ce ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor de gaze spre Transnistria.

Într-un răspuns al ambasadei Federației Ruse, publicat de presa de la Chișinău pe 23 ianuarie, se arată că „începând cu 1 ianuarie 2025, companiile ruse nu mai furnizează gaz Republicii Moldova”.

• Te-ar putea interesa și: Chișinăul cere precizări Moscovei privind „noile soluții” de livrare a gazelor în stânga Nistrului

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a declarat că oferta Tiraspolului prin care accepta ca Moldovagaz să livreze gaze naturale în stânga Nistrului prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”. Nici instituția, care a spus că autoritățile moldovene analizează demersul, și nici Tiraspolul, nu au oferit alte detalii despre aceste companii.

Portalul rus Kommersant, care a scris anterior despre faptul că Rusia ar fi gata să cumpere gaze de pe piețele europene și să le livreze regiunii transnistrene, fapt confirmat ulterior de Kremlin, a notat în dimineața zilei de 22 ianuarie că firma cipriotă Ozbor Enterprises, care are legături cu foști angajați Gazprom, ar fi pregătită să livreze gaze naturale în regiunea transnistreană din februarie.

Tot miercuri, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a spus că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului care susține că „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia” cu scopul de a produce „un conflict intern” în R. Moldova.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată în special pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un interviu acordat la Forumul Economic Mondial de la Davos, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Rusia că încearcă să creeze instabilitate în Moldova pentru a forma un guvern pro-Kremlin după viitoarele alegeri parlamentare din toamnă.

Compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze către Transnistria la 1 ianuarie, pe fondul unui litigiu cu guvernul pro-european de la Chișinău, lăsând cei 400 000 de locuitori ai regiunii fără încălzire și apă caldă. Regiunea separatistă sprijinită de Moscova depinde în totalitate de gazele rusești.

Rusia are aproximativ 1 500 de soldați staționați în regiune, dintre care o parte păzesc depozitele uriașe de arme și muniții ale fostei armate ruse a 14-a, de la Colbasna, iar alta formează contingentul militar rus de menținere a păcii la Nistru.

„Această criză a gazului și a energiei din regiunea transnistreană este menită să creeze o criză de securitate în Moldova, în toată Moldova și, de asemenea, în regiune”, a declarat Recean pentru AFP.

Premierul a spus că va purta discuții cu oficiali ai Uniunii Europene la Davos despre „cum vom depăși împreună această agresiune a Rusiei împotriva Moldovei”.

Potrivit lui, soluția la criză este ca autoritățile separatiste din Transnistria să accepte gaz și cărbune de la comunitatea internațională sau ca Gazprom să reia livrările. „Până în prezent, nu acceptă”, a spus Recean, referindu-se la refuzul Tiraspolului de a accepta livrări de energie din partea comunității internaționale. „Dar lucrăm la aceasta”, a adăugat el.

„Ceea ce este foarte important de menționat este că aceste tipuri de scenarii se pot realiza odată cu înlocuirea actualei așa-numite misiuni de menținere a păcii, la care participă militari ruși, cu o misiune civilă de menținere a păcii sub egida ONU”, a spus el.

„Rusia intenționează să-și consolideze forța și prezența militară acolo (în regiunea transnistreană - n.r.) pentru a provoca Ucraina, inclusiv în partea de vest și sud-vest a acesteia, adică în regiunea Odesa”, a declarat Recean.

„Obiectivul (Moscovei - n.r.) este să producă instabilitate în Moldova", a mai spus el.

• Te-ar putea interesa și: Premierul Recean acuză Kremlinul de „criza umanitară și de securitate” din stânga Nistrului

Prim-ministrul a declarat că Moldova va organiza probabil alegeri parlamentare în septembrie, iar Rusia dorește să facă presiuni pentru un guvern pro-rus care ar fi apoi „de acord cu consolidarea prezenței militare ruse”.

Rusia a fost acuzată de încercarea de a influența alegerile prezidențiale din Moldova din luna noiembrie, câștigate de președinta pro-europeană, Maia Sandu, și referendumul pentru aderarea la UE, din octombrie, care a trecut la limită.

Dorin Recean a declarat că Chișinăul ar putea deschide negocierile cu UE anul acesta, având obiectivul de a adera la blocul comunitar până în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întrebat în timpul unei mese rotunde din 22 ianuarie despre dimensiunea unei forțe de menținere a păcii pentru a asigura un viitor acord de încetare a focului cu Rusia, Zelenski a spus: „De la toți europenii? 200.000, este un minim.”

Vorbind la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, Elveția, Zelenski a declarat că un astfel de contingent ar fi doar o parte din garanțiile generale de securitate de care Kievul ar avea nevoie în cazul în care discuțiile de încetare a focului ar începe vreodată cu președintele rus Vladimir Putin.

Separat, Zelenski a declarat pentru Bloomberg News că, pentru ca orice forță de pace să fie eficientă, aceasta trebuie să includă trupe americane.

„Nu se poate fără Statele Unite”, i-a spus el redactorului-șef al Bloomberg, John Micklethwait.

„Chiar dacă unii prieteni europeni cred că poate fi, nu, nu poate fi. Nimeni nu va risca fără Statele Unite”.

„În primul rând, nimeni nu își va asuma riscuri fără Statele Unite. În al doilea rând, aceasta poate diviza NATO, poate diviza Statele Unite și Uniunea Europeană. Este visul lui Putin să rupă această alianță”.

O forță de menținere a păcii de 200.000 de oameni ar fi un efort fără precedent pentru Europa, mult mai mare decât forțele proprii ale majorității statelor. Misiunea internațională condusă de NATO în Bosnia-Herțegovina și-a atins apogeul în 1996 cu 60.000 de soldați, dintre care aproximativ o treime proveneau din Statele Unite.

Zelenski a declarat că o astfel de forță internațională masivă ar fi necesară având în vedere că armata Rusiei numără peste 1,5 milioane de oameni, în timp ce Ucraina are doar jumătate din această cifră.

Desfășurarea unui contingent militar străin în Ucraina a fost discutată cu țările care ar putea fi dispuse să participe, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă comună cu prim-ministrul britanic Keir Starmer la 16 ianuarie.

• Te-ar putea interesa și: De ce e aproape imposibilă prezența militarilor europeni în Ucraina?

Presa britanică a relatat, de asemenea, că Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre trimiterea de soldați în Ucraina ca forță de menținere a păcii după orice acord de încheiere a războiului.

Zelenski a reluat, de asemenea, remarcile lui Trump potrivit cărora liderul chinez Xi Jinping ar putea ajuta să convingă Rusia să facă pace.

„Dar nu fără noi - acest lucru este important”, a adăugat el, referindu-se la orice acord de pace.

Zelenski a declarat că echipa sa se află acum „în proces” de organizare a unei întâlniri față în față cu Trump, care a preluat președinția SUA la 20 ianuarie.

Trump este așteptat să se adreseze și el participanților la Forumul Economic Mondial, la 23 ianuarie, prin intermediul unei legături video.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Premierul moldovean a vorbit despre „riscurile interferențelor străine în procesul electoral și experiența Republicii Moldova” la un panel dedicat alegerilor, pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic de la Davos, Elveția.

„Am fost martorii unor acțiuni și campanii de dezinformare menite să divizeze societatea, să influențeze opinia publică și să submineze încrederea în instituțiile statului. (...) Dezinformarea nu are hotare și rămâne o provocare globală, care necesită soluții colective”, a spus Recean, citat de serviciul său de presă.

Primul ministru a participat și la alte paneluri de discuții care au vizat gestionarea durabilă a resurselor de apă, în contextul schimbărilor climatice, accelerarea tranziției către energia verde, încurajarea investițiilor în energia regenerabilă și construirea unor economii reziliențe pentru menținerea păcii, potrivit unui comunicat al executivului de la Chișinău.

Dorin Recean a scris, într-o postare pe X, că la Davos a avut o „întâlnire productivă” și cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

„Am discutat despre progresul Moldovei pe calea integrării în UE și despre modul în care UE ne poate sprijini în abordarea crizei energetice. Împreună cu UE și statele sale membre, construim o Moldovă mai puternică, europeană”, potrivit premierului.

Despre „situația energetică din regiune” Dorin Recean a discutat cu Maksim Timcenko, directorul executiv al DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina. „Cei doi au discutat despre eforturile comune de securizare a pieței energetice din cele două state, interconexiunea energetică, creșterea producției de energie regenerabilă și dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei”, precizează un comunicat de la guvern.

• Te-ar putea interesa și: Guvern: Lucrările la linia Vulcănești - Chișinău decurg „conform graficului”

Tot la Forumul Economic de la Davos, premierul moldovean a avut o întrevedere cu Tim Holt, membru al consiliului executiv al Siemens Energy – compania care face parte din consorțiul ce construiește substațiile electrice ale liniei aeriene de înaltă tensiune de 400 kV Vulcănești-Chișinău. Cei doi au vorbit despre necesitatea accelerării lucrărilor, astfel încât acestea să fie finalizate în termen, până la sfârșitul acestui an.

Construcția liniei electrice Vulcănești-Chișinău este privită de autorități ca un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, mai ales în actualul context al crizei energetice cu care se confruntă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Investigațiile cu privire la motiv sunt în curs de desfășurare”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției, care a îndemnat publicul să evite speculațiile până când vor fi adunate mai multe date.

O a doua persoană considerată a fi martor la incident a fost, de asemenea, reținută de poliție, dar nu este suspectată de vreun delict. „În prezent, este interogată”, a declarat poliția într-o postare pe X.

Conform informațiilor oferite de poliție, a fost folosită o armă albă. Locul crimei și parcul au fost izolate după incidentul din orașul bavarez, la prânz.

Miercuri după-amiază, un purtător de cuvânt al poliției a declarat că nu mai există niciun pericol pentru public.

Parcul Schöntal, unde a avut loc incidentul, este situat în centrul orașului și face obiectul unor patrule regulate ale poliției pe jos, a mai spus purtătorul de cuvânt. Prezența poliției poate fi unul dintre motivele pentru care suspectul a fost prins rapid, a adăugat el.

Poliția a oprit traficul feroviar la Aschaffenburg, un mic oraș situat între Frankfurt și Würzburg, deoarece un suspect ar fi încercat să fugă de-a lungul căii ferate.

• Vezi și: Atac cu cuțitul la o manifestație a activiștilor de dreapta, în Germania

Operatorul feroviar național german Deutsche Bahn a declarat marți după-masă că trenurile spre și dinspre oraș sunt oprite.

Poliția a cerut ajutorul eventualilor martori și a solicitat, de asemenea, publicului videoclipuri sau fotografii care ar fi putut surprinde incidentul sau suspecții.

„În prezent, pregătim un portal pe care ne puteți trimite imaginile și înregistrările video relevante”, a declarat sediul regional al poliției din Franconia Inferioară pe X.

Noul incident fatal vine după o serie de atacuri cu cuțitul puse pe seama unor străini. El are loc o lună înaintea unor alegeri parlamentare anticipate la care formațiunea anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea obține cele mai bune rezultate din istoria ei.

Un sondaj de opinie publicat chiar miercuri arăta că avantajul de popularitate al blocului conservator CDU-CSU, creditat cu prima șansă, s-a redus, iar următoarele două partide sunt, la egalitate, social-democrații (SPD) și AfD.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, în anul 2024, Oficiul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL) a renovat blocurile sanitare în 18 instituții școlare cu resurse de la bugetul de stat. Pentru aceste lucrări au fost alocate 17,2 milioane de lei. De asemenea, au fost organizate sesiuni de instruire privind utilizarea și întreținerea corectă a acestora.

În anul curent ONDRL va implementa proiecte de renovare a blocurilor sanitare în 20 de instituții școlare. În acest scop au fost alocați peste 22 de milioane de lei din bugetul de stat. Aceste renovări vor include atât modernizarea infrastructurii existente, cât și crearea unor condiții mai bune de igienă și siguranță pentru elevi.

Totodată, UNICEF în parteneriat cu Banca de Dezvoltare KfW s-a angajat să renoveze blocurile sanitare din peste 120 de instituții școlare, pentru 90 dintre acestea fiind deja elaborate proiectele tehnice. Aceste intervenții vor include atât construcția noilor blocuri sanitare, cât și renovarea celor existente, pentru a asigura condiții optime de igienă.

De asemenea, cu suportul Băncii Mondiale, blocurile sanitare din 17 instituții școlare vor fi renovate și dotate pentru a asigura un mediu mai sigur și mai igienic pentru elevii acestor instituții. În anul 2024, au fost demarate lucrările de renovare în șase dintre aceste instituții pentru care s-au investit peste 2 milioane de lei.

Caritas Cehia va contribui la îmbunătățirea condițiilor sanitare și de alimentare cu apă potabilă în 5 instituții școlare, susținând astfel eforturile autorităților de a asigura un mediu sănătos pentru elevi.

Potrivit informațiilor, oferite anterior de Ministerul Educației și Cercetării, din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

• Vezi și: În 88 de școli din R. Moldova, elevii au acces doar la toaletele din curte

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a spus miercuri, 22 ianuarie, că Ministerul Afacerilor Externe a cerut Ambasadei ruse precizări în special legate de „companiile care ar urma să participe la eventuala reluare a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană”.

„Odată primite răspunsurile, vom verifica entitățile implicate în conformitate cu legislația R. Moldova și cea internațională”, a spus Vodă.

La 20 ianuarie, Biroul politici de reintegrare afirma că oferta Tiraspolului prin care accepta ca Moldovagaz să livreze gaze naturale în stânga Nistrului, prevedea ca plata acestora să fie făcute de „companii terțe”. Nici instituția, care a spus că autoritățile moldovene analizează demersul și nici Tiraspolul nu au oferit alte detalii despre aceste companii.

• Vezi și: Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz

Portalul rus Kommersant, care a scris anterior despre faptul că Rusia ar fi gata să cumpere gaze de pe piețele europene și să le livreze regiunii transnistrene, fapt confirmat ulterior de Kremlin, a notat în dimineața zilei de miercuri că compania cipriotă Ozbor Enterprises, care are legături cu foști angajați Gazprom, ar fi pregătită să livreze gaze naturale în regiunea transistreană din februarie.

Potrivit sursei, compania ar fi rezervat pe 20 ianuarie capacități de transport pe gazoductul Turkish Stream în volum de 3,1 milioane de metri cubi în acest sens. Kommersant a mai specificat anterior că eventualele livrări, estimate până în luna aprilie, ar putea costa Moscova până la 160 de milioane de dolari.

În reacția sa de miercuri, Vodă a spus că „soluția reală și imediată” ar fi ca Gazprom să livreze gaze naturale către Moldovagaz conform contractului existent. El a reiterat poziția Chișinăului care susține că „criza umanitară” din regiunea transnistreană este „creată și menținută artificial de Rusia” cu scopul de a produce „un conflict intern” în R. Moldova.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată în special pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alegătorii amendați pentru faptul că și-ar fi vândut voturile la alegerile prezidențiale și referendumul despre integrarea în UE, din octombrie-noiembrie 2024, au contestat inițial amenzile în instanțele de drept comun.

În timpul proceselor, avocații amendaților au decis să depună sesizări și la CC, spunând că o astfel de sancțiune ar contraveni Constituției. Prima sesizare a fost depusă pe 16 decembrie, iar ultima – pe 20 ianuarie. Curtea a unit toate cele 88 de sesizări într-o singură cauză.

Argumentele amendaților

Avocații au contestat de fapt un articol din Codul Contravențional, care prevede că alegătorii care, în schimbul votului, au primit bani, bunuri sau servicii, sunt pasibili de amenzi cuprinse între 25.000 de lei și 37.500 de lei.

Ei spun că Parlamentul a adoptat acest amendament în vara anului 2024 „în regim de urgență”, iar autorii săi nu au asigurat transparența la modificarea legii și nu au organizat dezbateri privind noul mecanism. De asemenea, avocații consideră că Parlamentul nu a elaborat și un mecanism pentru a verifica dacă o persoană și-a vândut efectiv votul.

Un alt argument prezentat în fața CC a fost că valoarea amenzii ar fi disproporționat de mare în raport cu gravitatea încălcării, depășind de cel puțin trei ori salariul mediu pe economie. În fine, o astfel de sancțiune încalcă articole din Constituție care garantează dreptul la opinie, libertatea personală și dreptul de a alege, au spus avocații.

Răspunsul Curții Constituționale

Judecătorii CC au subliniat că mita electorală contravine conceptului de „alegeri libere”.

Deputații, prin amendamentul lor din vara lui 2024, au încercat să combată corupția politică prin stabilirea unui „sistem eficient de sancțiuni”, iar avocații alegătorilor amendați nu au prezentat dovezi care să arate că deputații ar fi încălcat principiile constituționale prin acest amendament, a spus instanța.

De asemenea, CC consideră că în Codul Contravențional este clar indicat în ce cazuri amenda poate fi mai mare sau mai mică, iar marja de 12.500 de lei între limitele inferioare și superioare ale amenzilor pentru vânzarea votului permite poliției și judecătorilor să „individualizeze sancțiunile”. Prin urmare, cele 88 de sesizări au fost respinse ca „nefondate”.

Ce urmează

După această decizie a CC, instanțele de drept comun vor continua să examineze astfel de cazuri în regim obișnuit.

Autoritățile spun că, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și al referendumului privind integrarea europeană, R. Moldova s-a confruntat cu un val de corupție electorală fără precedent, în spatele căruia s-ar afla oligarhul fugar Ilan Șor.

Potrivit calculelor poliției, cel puțin 100.000 de cetățeni ar fi primit bani pentru a vota împotriva includerii integrării europene în Constituția țării.

Pe 20 ianuarie 2025, problema luptei împotriva corupției politice a fost discutată în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate. În urma acesteia, administrația prezidențială a informat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a aplicat amenzi în valoare totală de 10,8 milioane de lei și a deschis aproximativ 30 de dosare penale privind mita electorală.

„De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane care distribuiau bani ilegali din partea unui grup infracțional condus de Ilan Șor”, a mai spus președinția într-un comunicat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că mai multe înmormântări au avut loc miercuri, inclusiv ale numeroșilor copii care au murit marți în incendiul care a forțat oaspeții panicați ai unui hotel să sară de la ferestre în toiul nopții.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a spus că nu există informații ca printre victime să fie cetățeni moldoveni.

„Inimile și sufletele noastre sunt îndurerate și încercăm să ne îndeplinim datoria”, a declarat președintele Tayyip Erdogan la o înmormântare pentru opt victime la Bolu, în vestul Turciei. „Mă rog pentru răbdare din partea familiilor și a națiunii noastre”, a mai spus el.

Trupurile a 45 de victime au fost predate familiilor lor, în timp ce testele ADN medico-legale sunt în curs de desfășurare pentru identificarea celorlalte, au declarat autoritățile.

Incendiul a avut loc la Hotelul Grand Kartal. În clădirea cu 12 etaje, mistuită de flăcări, erau 238 de oaspeți înregistrați când incendiul a început la etajul unde se află restaurantul, în jurul orei 3:30.

Autoritățile se confruntă cu critici crescânde privind măsurile de siguranță ale hotelului, după ce supraviețuitorii au spus că nu au auzit nicio alarmă de incendiu în timpul tragediei.

Oaspeții au declarat că au fost nevoiți să orbecăiască cuprinși de panică pe coridoarele pline de fum, în întuneric total.

„Nu era nimeni în jur. Oamenii strigau după pompieri și spărgeau ferestrele. Unii nu au mai putut suporta fumul și flăcările și au sărit”, a declarat Cetin, un angajat al unui hotel adiacent Grand Kartal, pentru Associated Press.

Alți martori au spus că pompierii au venit târziu de la baza lor aflată cam la 40 km și că în hotel nu ar fi fost extinctoare de incendiu.

Hotelul s-a angajat să coopereze pe deplin cu ancheta și a declarat că este „profund întristat de pierderi”.

La o înmormântare de la Ankara, sicriele unei familii de cinci persoane erau aliniate miercuri la moscheea centrală Ahmet Hamdi Akseki, povestește Reuters. Părinții, un medic și o profesoară, merseseră la Kartalkaya cu cei trei copii ai lor pentru a schia în timpul vacanței de la mijlocul anului școlar, potrivit unui corespondent Reuters prezent la înmormântare.

Cel puțin 20 dintre victimele incendiului erau copii, potrivit presei locale.

Președintele Tayyip Erdogan a declarat miercuri zi de doliu național pentru tragedia care a avut loc în plin sezon turistic de iarnă, când multe familii din Istanbul și Ankara merg în munții Bolu să schieze.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În anul 2024, cam 22 de milioane de ruși au mers ca turiști în străinătate, informează agenția Interfax, iar destinațiile prioritare au fost: Turcia, Thailanda, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Abhazia.

Abhazia este o regiune georgiană separatistă alipită la Rusia în urma scurtului război cu Georgia din 2008, în general nerecunoscută ca stat pe plan internațional. Ea are capitala la Suhumi și este o destinație de vacanță populară la Marea Neagră.

Potrivit lui Alexandr Osaulenko, directorul asociației agențiilor de turism rusești Turpomoșci, nivelul turismului rusesc în străinătate a atins astfel anul trecut, potrivit unor date preliminare, cam 86% din cel dinaintea pandemiei de Covid-19.

Osaulenko nu a vorbit despre impactul sancțiunilor internaționale impuse rușilor pentru invazia din Ucraina asupra turismului rusesc, dar a făcut aluzie la ele spunând că tendința de revenire se manifestă „în ciuda condițiilor dificile”.

Restricții de viză post-invazie

După invazia rusească pe scară largă din Ucraina, declanșată în februarie 2022, țările occidentale frecventate în trecut de ruși în număr mare au înăsprit condițiile de acordare a vizelor. Unele, ca R. Cehă, unde rușii au avut mereu o prezență turistică vizibilă și numeroasă, au interzis cu totul emiterea de vize pentru ei, cu excepția unor cazuri umanitare.

Țări asiatice ca Thailanda sau Vietnam au atras, în schimb, mai mulți turiști ruși. În 2024, în Vietnam au sosit peste 200.000 de ruși, adică cu peste 80% mai mult decât în anul precedent, în ciuda legăturilor aeriene descrise ca „insuficiente” de asociația de operatori turistici ruși ATOR.

Pe de altă parte, invazia rusă din Ucraina a pus practic capăt turismului internațional spre F. Rusă, ducând la o scădere a numărului de vizitatori cu 96% față de nivelul dinaintea agresiunii ordonate de președintele Vladimir Putin.

Țările occidentale își avertizează periodic cetățenii să nu călătorească în Federația Rusă, atrăgând atenția și la practica Moscovei de a aresta străini sub pretexte inventate, inclusiv pentru a încerca să-i schimbe pe deținuți ruși din alte țări.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un exemplu prezentat de Marian, care este și președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, o poliță Carte Verde cu valabilitate de 15 zile, care anul trecut costa în jur de 700 de lei, în acest an ajunge la un preț de 433 de lei.

Cartea Verde, o poliță de asigurare de răspundere civilă externă (RCA), este obligatorie pentru toți posesorii de autovehicule care circulă peste hotare. Costul acesteia variază în funcție de zona în care se deplasează autoturismul și se emite pentru un interval de timp care variază de la 15 zile la un an.

Astfel, Legea privind liberalizarea parțială a sectorului de asigurări, intrată în vigoare la 14 ianuarie 2025, prevede că prețul pentru polițele RCA nu va mai fi identic la toți asigurătorii. În consecință, noile prevederi au generat ieftinirea unora dintre ele, printre care și Carte Verde.

Prețul pentru Carte Verde se va calcula diferit pentru fiecare autoturism, iar pentru unii șoferi, polița ar putea fi și de două ori mai ieftină.

În noiembrie anul trecut, Carte Verde a început a fi emisă și prezentată în format digital, fără suport de hârtie. La ieftinire au contribuit, prin urmare, digitalizarea poliței și sistemul de vânzări online, care reduc costurile pentru companiile de asigurări.

Totodată, Banca Națională (BNM) precizează că tarifele la polițele RCA vor fi ajustate la profilul individual de risc al fiecărui șofer. Mai exact, acestea vor tinde să favorizeze șoferii disciplinați, care respectă regulamentul circulației rutiere.

• Te-ar putea interesa și: Șoferii vor primi avertismente în loc de amenzi pentru încălcările minore în trafic

Prețul exact al poliței Carte Verde poate fi calculat pe site-ul Băncii Naționale sau pe site-urile companiilor de asigurări. Calculatorul BNM estimează, pentru un autoturism care cumpără Carte Verde pe un termen de 15 zile pentru Zona 3 (țările europene), un preț între 434 și 974 de lei, în funcție de compania de asigurări.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În scrisoarea adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, guvernul panamez a făcut referire la un articol din Carta Națiunilor Unite care interzice oricărui membru să recurgă la „amenințarea sau utilizarea forței” împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a unui alt stat, scrie Reuters.

Mesajul, distribuit presei marți, îl îndeamnă pe Guterres să transmită problema Consiliului de Securitate al ONU, fără a solicita însă convocarea unei reuniuni.

În discursul său inaugural de luni, Trump și-a reiterat nemulțumirea că China „controlează” efectiv Canalul Panama prin prezența sa tot mai mare în jurul căii navigabile, pe care SUA au predat-o în 1999.

„Nu l-am dat Chinei, l-am dat statului Panama. Și îl vom lua înapoi”, a spus Trump.

• Te-ar putea interesa și: Donald Trump amenință că vrea să preia din nou controlul asupra Canalului Panama

Președintele panamez, Jose Raul Mulino, a respins declarațiile republicanului în cadrul unui panel la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Mulino a negat anterior că vreun alt stat ar fi intervenit în administrarea canalului, despre care a spus că este operat pe principiul neutralității. Întrebat miercuri despre disputa în cauză, Beijingul a negat că ar fi „intervenit” vreodată în administrarea canalului.

„China a respectat întotdeauna suveranitatea statului Panama asupra canalului și a recunoscut canalul ca fiind o cale navigabilă internațională permanent neutră”, a spus Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Chinei.

Compania ce administrează porturile, în vizorul autorităților panameze

Biroul de control din Panama, care supraveghează companiile publice, a anunțat lansarea unui „audit exhaustiv” pentru a asigura „utilizarea eficientă și transparentă a resurselor publice” de la Panama Ports Company.

Compania, parte a Hutchison Ports, o subsidiară a conglomeratului CK Tuchison Holdings din Hong Kong, operează porturile Balboa și Cristobal, situate la capetele canalului. Biroul de control spune că va verifica dacă compania respectă acordurile de concesiune, inclusiv raportarea adecvată a veniturilor, plăților și contribuțiilor către stat.

Într-un comunicat de presă, compania Hutchson Ports PPC a spus că a „menținut și va continua să mențină o relație transparentă și colaborativă” cu autoritățile panameze.

• Vezi și: Unind oceanele: Construcția epică a Canalului Panama

Trump a intensificat presiunea în ultimele săptămâni asupra canalului Panama, prin care tranzitează 40% din traficul containerelor din SUA. El nu a exclus utilizarea forței militare pentru a-l readuce sub control american.

Cedat în 1999 statului Panama, acordul de concesiune al Panama Ports Company a fost prelungit cu 25 de ani în 2021. SUA sunt principalul utilizator al canalului, urmate de China.

Din 2000, calea navigabilă a contribuit cu peste 30 de miliarde de dolari la bugetul statului Panama, inclusiv aproape 2,5 miliarde de dolari în ultimul an fiscal.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În conferința de presă, directorul Moldova 1, Corneliu Durnescu, a spus că decizia a fost luată „în urma unei analize detaliate a situației actuale, precum și a provocărilor economice, administrative și artistice”. El a precizat că organizatorii concursului nu vor aplica sancțiuni, inclusiv financiare, R. Moldova pentru această decizie.

Durnescu a mai afirmat că selecția națională din acest an a relevat „anumite provocări” printre care o scădere a interesului publicului și a „calității generale”, atât a pieselor, cât și a prestațiilor artistice.

„Acest fapt a generat o percepție negativă în rândul specialiștilor și al publicului, subliniind necesitatea unei reforme substanțiale în procesul de selecție”, a spus Durnescu.

Potrivit acestuia, taxa de participare a R. Moldova în acest an, comunicată de European Broadcasting Union (EBU) constituie peste 21 de mii de euro.

La selecția națională din acest an, 12 artiști și trupe s-au calificat în finala națională Eurovision 2025. R. Moldova a participat pentru prima dată la Eurovision în 2005, reprezentată de formația Zdob și Zdub cu piesa „Bunica bate toba”. Cel mai bun rezultat a fost obținut în 2017, când formația Sun Stroke Project a obținut locul 3 în finală, cu piesa „Hey, mamma!”

Anul trecut, reprezentanta R. Moldova, Natalia Barbu, a evoluat cu piesa „In the middle” dar nu s-a calificat în finală.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Așa se pare”, a spus Trump reporterilor la Casa Albă pe 21 ianuarie, întrebat dacă Washingtonul va aplica noi sancțiuni Rusiei dacă Putin nu va veni la masa negocierilor.

Trump nu a oferit detalii despre potențialele noi măsuri, însă acestea s-ar adăuga unei serii întregi de sancțiuni care afectează deja semnificativ economia Rusiei.

Președintele SUA, Donald Trump și-a reafirmat, de asemenea, intenția de a vorbi cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la scurt timp după preluarea mandatului, dar nu a oferit un termen de timp.

„Vorbim cu [liderul ucrainean Volodimir] Zelenski. Vom discuta cu președintele Putin foarte curând. Ne vom uita la asta”, a spus președintele Trump.

Președintele american a declarat în prima zi a celui de-al doilea mandat, pe 20 ianuarie, că președintele Ucrainei i-a spus că își dorește un acord de pace pentru a pune capăt războiului.

• Te-ar putea interesa și: Cum ar putea arăta un plan de pace pentru Ucraina

Referindu-se la aliatul apropiat al lui Putin – președintele Chinei, Xi Jinping – Trump a spus că l-a îndemnat, într-un apel telefonic, să ajute la încheierea conflictului.

„Nu a făcut prea multe în privința asta. Are multă putere, așa cum și noi avem multă putere. I-am spus: «Ar trebui să rezolvi problema». Am discutat despre asta”, a spus Donald Trump.

Președintele SUA a mai spus că echipa sa analizează posibilitatea de a trimite sprijin militar suplimentar în Ucraina. În timpul campaniei sale prezidențiale, Trump s-a pronunțat ferm împotriva volumului mare ajutor acordat Ucrainei de administrația Biden.

Cu toate acestea, Trump a spus că este deschis la ideea unui program de împrumut-închiriere care ar face ca Ucraina să plătească în timp Statelor Unite armele livrate.

În ultimele sale remarci, Trump a repetat poziția că aliații SUA ar trebui să-și mărească cheltuielile pentru apărarea Ucrainei, cerând Uniunii Europene să „egalizeze” cheltuielile de ajutor pentru a ajunge la nivelul asistenței oferite de SUA.

• Citește și: Donald Trump spune că Putin „distruge” Rusia pentru că nu caută o soluție de pace în Ucraina

În timpul campaniei electorale, Trump a promis că va pune capăt războiului în 24 de ore de la preluarea funcției. El a renunțat la aceste comentarii în ultimele săptămâni, dar a promis totuși că va opri rapid războiul.

Mulți analiști afirmă că o rezolvare pe termen scurt a conflictului va fi dificilă din cauza progreselor armatei ruse în Ucraina. Vladimir Putin va fi greu de convins să negocieze o pace în aceste condiții, chiar dacă Rusia suferă pierderi devastatoare de oameni și echipamente.

În ziua învestirii în funcția de președinte al SUA, Donald Trump a declarat că Vladimir Putin „distruge” Rusia refuzând să facă un acord de încetare a războiului din Ucraina.

„Ar trebui să facă o înțelegere. Cred că distruge Rusia prin faptul că nu face o înțelegere. (...) Cred că Rusia va avea mari probleme. (...) Cred că ar fi foarte bine să pună capăt acelui război”, a declarat Trump reporterilor.

La rândul lui, noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, a afirmat marți, la NBC, că încetarea războiului în Ucraina va fi politica oficială a Statelor Unite sub președintele Donald Trump, transmite Reuters.

Marco Rubio a spus marți la NBC, înainte de a depune jurământul.

„Va fi politica oficială a Statelor Unite că războiul trebuie să se sfârșească și vom face tot posibilul pentru a realiza acest lucru”, a spus el, dar a avertizat că va fi „complicat” pentru că fiecare parte va trebui să cedeze ceva.

Consilierul rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a declarat reporterilor că Moscova „ia în considerare” remarcile lui Trump, dar a refuzat să detalieze, spunând că Kremlinul așteaptă „propuneri concrete care ar putea constitui baza pentru contacte”.

Anterior, șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a spus că Rusia așteaptă din partea lui Trump „inițiative concrete” pentru soluționarea conflictului ruso-ucrainean și că președintele rus Vladimir Putin dorește să se întâlnească cu noul președinte american.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei a spus într-o declarație publicată la 20 ianuarie că printre cei reținuți se numără un general de brigadă, un general-locotenent și un colonel.

Anchetatorii susțin că oficialii militari, care au deținut poziții cheie de conducere în apărarea teritorială a Ucrainei, au neglijat pregătirea adecvată a pozițiilor defensive de-a lungul zonelor de frontieră din regiunea Harkov.

În timpul reînnoirii asaltului rusesc, ofițerii au pierdut controlul asupra trupelor lor, ceea ce a contribuit la pierderea de teritorii în regiune. Acuzațiile împotriva ofițerilor reținuți includ serviciu militar neglijent în timp de război și organizarea unei retrageri neautorizate de pe câmpul de luptă.

Dacă vor fi găsiți vinovați, oficialii militari riscă condamnări de până la 10 ani de închisoare.

• Te-ar putea interesa și: De ce se opun ucrainenii scăderii vârstei de recrutare? Mărturia unei mame

Arestările vin în timp ce regiunile ucrainene, inclusiv Harkov, Donețk și Herson, au fost lovite de noi atacuri rusești intense în timpul nopții. Autoritățile locale au raportat doi morți și patru răniți în rândul civililor, urmare a bombardamentelor.

Între timp, autoritățile ruse au raportat atacuri cu drone ucrainene în Kazan, capitala Republicii Tatarstan din Rusia, în dimineața zilei de 20 ianuarie.

Potrivit oficialilor locali, dronele au vizat o instalație industrială de apărare. Ei au susținut că nu au existat victime sau daune semnificative la instalație. Afirmațiile lor nu au putut fi verificate independent.

Uzina de aviație din Kazan, care produce bombardiere strategice folosite în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pare să fi fost principala țintă a atacurilor.

Autoritățile ruse au declarat că au închis temporar aeroporturile din Kazan, Nijnekamsk și Ijevsk ca măsură de precauție. Aeroporturile au fost redeschise ulterior.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Georgescu a cerut să fie luate măsuri în regim de urgență, invocând un pericol iminent ca drepturile să-i fie încălcate, dar instanța cu sediul la Strasbourg a decis că nu este cazul.

„Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile si motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții. Curtea a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curții și a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate”, transmite CEDO într-un comunicat.

Pe 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024.

Georgescu, puțin cunoscut înaintea alegerilor, a intrat în mod surprinzător în turul doi de scrutin, alături de candidata și președinta Uniunii Salvați România, Elena Lasconi.

Pe 6 decembrie, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral (decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024).

CCR a decis ca alegerile pentru Președintele României sa fie reluate în integralitate și reorganizate de Guvern la o dată ulterioară.

• Te-ar putea interesa și: În România vor fi alegeri prezidențiale noi în mai. S-ar putea repeta succesul lui Georgescu?

Georgescu ar fi vrut în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat, în baza unei decizii CEDO.

Suporterii săi au demonstrat luna aceasta la București și în alte orașe din România, cerând ca alegerile să se reia de la turul al doilea, nu de la capăt, cum a stabilit CCR.

Sondajele de opinie sugerează că dacă va candida la alegerile noi, programate pentru luna mai, Georgescu are șanse mari să câștige din nou primul tur de scrutin.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Condiție de vizibilitate redusă este considerată o rază vizuală a pistei mai mică pentru aeronave de mai puțin de 550 de metri. Astfel, sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III va face posibilă operarea zborurilor în condiții de vizibilitate a pistei și mai mici de atât, de 300 de metri, furnizând piloților informații precise despre direcție și altitudine în timpul aterizării.

Sistemul este eficient chiar și la o vizibilitatea de aproape zero, cum se poate întâmplă pe timp de ceață densă.

Reprezentații Aeroportul Internațional Chișinău își propun să reducă, datorită acestei îmbunătățiri, întârzierile și anulările de zboruri, cauzate de condițiile meteo nefavorabile. Totodată, aceștia spun că vor scădea și aterizările la aeroporturile de rezervă, frecvente în asemenea situații.

Implementarea sistemul de aterizare CAT III a costat circa 800.000 de euro, potrivit Autorității Aeronautice Civile, proveniți din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene. Proiectul a mai inclus îmbunătățirea sistemului de ghidare a avioanelor prin modernizarea luminilor de pe piste și instruirea suplimentară a angajaților pentru ca aterizările să fie mai sigure în condiții de vizibilitate redusă.

În decembrie 2024, Aeroportul Chișinău, aflat sub administrația statului, a înregistrat o creștere semnificativă a traficului aerian. Au fost înregistrați circa 330 de mii de pasageri care au trecut prin aeroport, cu aproape 60% mai mulți față de aceeași perioadă a anului 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„După primele anunțuri privind posibilele expulzări ale imigranților ilegali din Statele Unite, i-am cerut ministrului Afacerilor Externe să pregătească consulatele, serviciile noastre din Statele Unite pentru posibilele consecințe ale acestor decizii în ceea ce privește polonezii care lucrează, trăiesc în Statele Unite în diferite grade de legalitate" - a declarat marți Tusk în marginea unei ședințe de guvern la Varșovia, citat de agenția poloneză de știri PAP.

Cancelaria premierului Tusk le-a transmis polonezilor din SUA, într-o postare pe X, că s-ar putea să nu aibă nevoie de asemenea asistență, dar că Varșovia va pregăti oricum mecanisme de repatriere, pentru orice eventualitate.

Luni, imediat după depunerea jurământului, președintele SUA Donald Trump a semnat ordine executive menite să reducă de îndată imigrația ilegală.

Noile reglementări declară imigrația ilegală la granița dintre SUA și Mexic o urgență națională, desemnează cartelurile de narcotraficanți drept organizații teroriste și pun capăt acordării automate a cetățeniei pentru copiii născuți în SUA ai imigranților aflați ilegal în țară.

„Statele Unite nu au capacitatea de a absorbi un număr mare de migranți”, se arată în ordin.

• Vezi și: Trump a semnat zeci de ordine executive vizând imigrația ilegală, protecția mediului, diversitatea

Polonia face parte din programul Visa Waiver - adică cetățenii ei nu au nevoie de viză pentru șederi de scurtă durată, dar au nevoie de permis de ședere și muncă („green card”) ca să se stabilească cu traiul în SUA.

Autoritățile din România, care va intra în programul Visa Waiver la sfârșitul lunii martie, nu au făcut deocamdată comentarii oficiale pe tema măsurilor anunțate de Trump.

Dar surse de la București au spus Europei Libere că deși nu sunt informații despre cazuri concrete de români în pericol de expulzare, „dacă sunt cetățeni care au trecut ilegal frontiera, ordinul executiv se aplică indiferent de cetățenie si fără legătură cu accederea României în programul Visa Waiver”.

Premierul polonez, Donald Tusk, este un critic mai vechi al politicilor anti-migrație stricte ale tizului său american, Donald Trump.

În noiembrie 2016, când Tusk era președintele Consiliului European, el l-a felicitat pe Trump pentru victoria în alegeri, dar i-a amintit că SUA au fost construite mai ales de imigranți, inclusiv din Europa. „Italienii, irlandezii, polonezii, germanii, spaniolii - fiecare națiune din UE a contribuit la construirea Americii”, spunea atunci politicianul polonez.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul autorităților de la Chișinău vine la doar o zi după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus că administrația din stânga Nistrului acceptă livrarea gazelor naturale prin Moldovagaz și că sunt gata să „garanteze plata”, însă nu a spus limpede despre ce fel de plăți este vorba.

Biroul politici de reintegrare a precizat luni, 20 ianuarie, că „plata” de care vorbește Tiraspolul s-ar referi doar la costul tranzitului gazelor pe teritoriul R. Moldova până în regiunea transnistreană.

• Vezi și: Krasnoselski s-a răzgândit și e gata să cumpere gaze prin Moldovagaz

În comunicatul publicat marți, Ministerul Energiei spune că pe 20 ianuarie, toate rezervările capacităților lunare pentru tranzitul gazelor au fost făcute doar de traderii internaționali. Rezervări de capacitate mai pot fi făcute și zilnic, însă acestea vor presupune costuri mai mari, precizează autoritățile.

Livrarea gazelor rusești în stânga Nistrului rămâne incertă, inclusiv pe gazoductul transbalcanic, văzut ca o rută alternativă, după ce șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiha, a spus că acest lucru este „inacceptabil”.

Kremlinul a spus anterior că ar putea recurge la procurarea gazelor de pe piața europeană pentru regiunea transnistreană, dar a adăugat că ar fi responsabilitatea Chișinăului să încheie contractele necesare și să asigure livrarea lor în regiune.

La începutul anului, Chișinăul s-a oferit să ajute Tiraspolul să procure gaze naturale de pe piețele europene, dar oferta a fost refuzată pe motivul „prețurilor mai mari și instabile” la gazele naturale.

Autoritățile de la Chișinău și președinta Maia Sandu au spus în repetate rânduri că nu vor împiedica livrările de gaze naturale spre regiunea transnistreană, dar au adăugat că este important ca totul să aibă loc conform legislației moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Aceste date au fost făcute publice de Biroul politici de reintegrare pe 21 ianuarie, într-un moment în care locuitorii regiunii transnistrene suferă numeroase lipsuri cauzate de oprirea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului, la începutul anului, inclusiv lipsa apei calde și încălzirii în numeroase blocuri de locuit, dar și deconectarea curentului electric timp de mai multe ore pe zi.

Un comunicat al Biroului, citând datele preluate de la Agenția Servicii Publice (ASP), precizează că numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc în stânga Nistrului era de 362.325, la situația de la 31 decembrie 2024. Numărul cetățenilor moldoveni de pe malul stâng, dar și al locuitorilor de care știe Agenția Servicii Publice de la Chișinău au crescut cu aproximativ cinci mii față de anul precedent.

Puterea pro-occidentală de la Chișinău spune că este gata să ajute populația din stânga Nistrului în ceea ce privește livrările de gaze naturale pentru a preveni o „catastrofă umanitară”, dar că administrația separatistă de la Tiraspol refuză oferta, părțile angajându-se într-o dispută despre cine este de vină pentru suferințele oamenilor.

• _{Te-ar putea interesa și: Examene pentru șoferii din regiunea transnistreană care vor să-și echivaleze permisul de conducere}

Din datele prezentate de Biroul politici de reintegrare nu este limpede dacă a crescut numărul real al populației din stânga Nistrului sau doar al celor cuprinși de statistica oficială a guvernului de la Chișinău, care încearcă să integreze tot mai mult locuitorii din regiunea transnistreană.

În 2019, de exemplu, autoritățile de la Chișinău au simplificat procesul de obținere a documentelor de stare civilă pentru cetățenii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului și municipiul Tighina. Astfel, aceștia pot solicita servicii de stare civilă la orice centru multifuncțional al ASP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tânărul a solicitat asistența medicului de familie la apariția primelor simptome ale bolii: febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare.

În R. Moldova, ultimul caz de febră tifoidă a fost raportat în anul 2019, la o persoană revenită din Irak.

Febra tifoidă este o boală infecțioasă specifică omului, ce se manifestă prin febră cu creștere treptată în fiecare zi, slăbiciuni generale, cefalee, diaree sau constipație, oboseală extremă.

• Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | De ce este importantă vaccinarea

În scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă specialiștii recomandă să:

• Vă spălați bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
• Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
• Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
• Folosiți apă potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
• Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
• Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
• Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te