Într-un interviu acordat Europei Libere, președintele Igor Dodon a răspuns criticilor că primele sale vizite oficiale în străinătate – vizita de la Moscova de luna trecută urmată la începutul acestei luni de vizita la Bruxelles – nu s-au soldat cu vreun rezultat concret. Șeful statului a vorbit și despre relația sa cu liderul guvernării, Vlad Plahotniuc, despre gazele rusești și conectarea la rețelele din România.
Europa Liberă: Domnule preşedinte, bine aţi venit în studioul Europei Libere de la Chişinău. Mulţumim că aţi acceptat să acordaţi acest interviu postului nostru de radio. Aţi întreprins trei vizite peste hotare, la Moscova, la Bruxelles, aţi revenit din Iran. Să vă întreb cât de mult ajută aceste discuţii pe care le-aţi purtat cu interlocutorii dumneavoastră? Cât de benefice sunt ele pentru cetăţenii statului şi pentru Republica Moldova?
Igor Dodon: „În primul rând, eu vreau să vă mulţumesc pentru această invitaţie. Şi din start vreau să fac un mesaj către ceilalţi jurnalişti, care mă invită şi către alte surse media. Eu am spus că nu voi merge la emisiuni în cadrul diferitelor posturi televizate. De aceea, să nu se supere unii dintre cei care ne ascultă acum. Dar interviuri cine doreşte, poftim, noi suntem deschişi. Cu atât mai mult că, doamnă Valentina, eu v-am promis şi în campania electorală, şi până, că voi veni în studioul Europei Libere. În pofida faptului că sunt destul de des criticat de media dumneavoastră, eu consider că orice....”
Europa Liberă: Critica constructivă ajută.
Igor Dodon: „Eu consider că orice critică, dacă ea este de bun simţ, ea este binevenită. De aceea, cu plăcere am acceptat această invitaţie. Am venit şi sunt gata să avem o discuţie destul de sinceră, de fapt, aşa cum a fost tot timpul între dumneavoastră şi mine. Acum în ceea ce ţine de aceste vizite oficiale, în primul rând. Este vorba de două vizite oficiale, una în Rusia, a doua în Uniunea Europeană, la Comisia Europeană, la Bruxelles. Ambele vizite au importanţă destul de mare atât pentru cetăţeni, cât şi pentru Republica Moldova, ca stat. Pentru că în Federaţia Rusă ultima vizită oficială a fost în 2008, dacă nu greşesc, sau în 2009, au trecut şapte ani. La Bruxelles ultima vizită oficială a preşedintelui Republicii Moldova a fost în 2012, adică au trecut cinci ani. Obiectivul în ambele cazuri a fost să încercăm şi să venim cu unele soluţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. La Moscova a fost o agendă foarte clară în ceea ce ţine de migranţi şi exporturi.”
Europa Liberă: Şi vor fi şi rezultate în urma acestei vizite?
Igor Dodon: „Cu exporturile ştiu că, începând cu ziua de ieri, este o misiune a experţilor Rospotrebnadzor. Şi, din câte ştiu, ca rezultat al discuţiilor mele cu conducerea de vârf, cu preşedintele Federaţiei Ruse, 13 întreprinderi din sectorul vitivinicol, cel mai probabil, în timpul apropiat vor obţine dreptul de a exporta produsele lor pe piaţa rusă.”
Europa Liberă: Ele sunt alese pe sprânceană sau toate cele care au producţie care corespunde cerințelor de pe piața rusă?
Igor Dodon: „Lista a fost formată în baza solicitărilor din partea moldavă.”
Europa Liberă: Pentru că iniţial mai mult aveau acces cele din Găgăuzia şi cele din Transnistria.
Igor Dodon: „Eu, sincer să vă spun, am insistat chiar şi la întrevederea pe care am avut-o cu domnul Putin, la lunch-ul pe care l-am avut de lucru, i-am spus: „Domnule preşedinte, dar de ce Cricova nu este? E întreprindere de stat renumită”. Şi în lista acestor 13 întreprinderi este şi Cricova, întreprindere de stat, care, sper, în timpul apropiat, va reveni pe piaţa rusă cu spumantele, cu vinurile ş.a.m.d. În ceea ce ţine de mirganţi, am avut mesajul foarte clar că Ministerul Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse, care este instituţia responsabilă acum de politica migraţională a Federaţiei Ruse, în următoarele zile, sper că, până la sfârşitul lunii februarie, cel târziu, mecanismul va fi aprobat şi implementat deja. Referitor la vizita în Bruxelles, această vizită era foarte necesară pentru ambele părţi. Vreau să vă spun că am observat un interes sporit din partea conducătorilor Comisiei Europene, Parlamentului European. Pentru că, pe parcursul anilor, interlocutorii Comisiei Europene, Parlamentului European din Republica Moldova politicienii noştri încercau să creeze o impresie că se poate de discutat doar cu ei, „cu cei de pe stânga, cum îi numeau ei, pro-ruşi, nu aveţi despre ce discuta”. Noi am avut o discuţie sinceră, constructivă pe alocuri. Eu am adus la cunoştinţă lacunele implementării Acordului de Asociere, care sunt problemele, ce facem mai departe. Le-am mulţumit pentru unele suporturi financiare, pentru regimul fără vize. Le-am spus: „Uitaţi-vă care este situaţia. Preşedintele Republicii Moldova, da, nu poate să iniţieze anularea acordului, dar Parlamentul sau poporul ar putea să iniţieze şi preşedintele îi va susţine în acest sens’.”
Europa Liberă: Veţi iniţia un referendum, ca să fie denunţat acordul? Sau ce aţi avut în vedere acum, când aţi spus că îi veţi susţine?
Igor Dodon: „Eu consider că noi acum trebuie să discutăm despre referendumuri mai mult pe subiecte ce ţin de dizolvarea Parlamentului, adică, pe probleme de politică internă. Şi cred că astăzi vom discuta la acest capitol. În ceea ce ţine de vectori geopolitici, până la următoarele alegeri parlamentare, care sper să fie în acest an sau ordinare în anul 2018, vectorul geopolitic, cel mai probabil, nu va fi subiectul unui referendum. Vor avea loc alegerile parlamentare, vom vedea care este majoritatea parlamentară şi vom decide în acest sens. În rest, discutăm, colaborăm cu toţi şi în Est, şi în Vest. În ceea ce ţine de a treia vizită, a fost o vizită de lucru neoficială, în calitate de preşedinte al Federaţiei de Şah, am participat la un Campionat Mondial de Şah. A propos, eu am iniţiat în 2012 sau 2013 organizarea unui campionat mondial sau european de şah la Chişinău şi atunci guvernul a blocat această iniţiativă. Domnul Leancă era prim-ministru, ne-a scris aviz negativ, categoric nu. Acum am mers la Teheran să văd cum se organizează acest campionat, în calitate de preşedinte al Federaţiei de Şah a Moldovei. Am vorbit cu conducerea Federaţiei Internaţionale de Şah, Mondiale, care are în lista fondatorilor 188 de ţări. Şi sper că în timpul apropiat, cel mai probabil, la anul sau în 2019 va fi un campionat european sau mondial de şah la Chişinău. În afară de aceasta, am avut şi întrevederi, evident, cu oficiali din Iran.”
Europa Liberă: Chiar dacă vizita a fost privată?
Igor Dodon: „Dacă dânşii au solicitat şi au fost disponibili să avem unele întrevederi. Am avut întrevedere cu preşedintele Iranului, cu guvernatorul Băncii Naţionale, cu ministrul Afacerilor Externe, cu ministrul Economiei, Comerţului şi Industriei şi cu ministrul de Gaze şi Petrol. Discuţii destul de bune, am discutat despre eventualele investiţii în Republica Moldova şi obţinerea unui noi impuls pentru relaţiile economice bilaterale. E o ţară destul de mare, însă comerţul, dacă nu greşesc, e la cifra de patru-cinci milioane. Cel mai probabil, în următoarele săptămâni, o lună, o lună şi jumătate preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Iran ar putea să vină la Chişinău să semneze un acord cu Camera de Comerţ şi Industrie din Republica Moldova, au aşa intenţii. Sperăm că vor fi stabilite contactele şi punţile pentru oamenii de afaceri să înceapă să colaboreze mai eficient.
Europa Liberă: Revenim la vizitele de la Moscova şi de la Bruxelles. Dumneavoastră aţi insistat pe ideea să fie renegociat Acordul de Asociere în format trilateral – Rusia, UE şi Republica Moldova. Demnitarii de la Bruxelles, totuşi, rămân la ideea că este un acord bilateral şi nu acceptă o invitare la discuţie şi a Federaţiei Ruse. Ce veţi face?
Igor Dodon: „Oficialii de la Bruxelles spun că au o experienţă negativă în ceea ce ţine de negocierile trilaterale. Dar eu sunt convins că, dacă nu în acest an, în anul următor, noi vom reveni şi vom avea discuţii trilaterale. Problema care este? Este Acordul de Liber Schimb cu ţările CSI şi cu Federaţia Rusă bilateral şi avem Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Unul dintre partenerii noştri, Federaţia Rusă, spune că Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană creează riscuri de reexporturi de mărfuri prin Republica Moldova pe piaţa Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Păi să fie eliminate aceste riscuri şi care e problema?
Igor Dodon: „Și pentru a găsi un mecanism de preîntâmpinare a acestor riscuri, eu le-am spus foarte clar: „Voi, între dumneavoastră, UE şi Federaţia Rusă, aveţi sancţiuni reciproce. De ce o ţară mică, cum este Republica Moldova, trebuie să sufere din cauza luptelor voastre geopolitice?”. Ideea mea este foarte simplă, să ne aşezăm Bruxellesul, Moscova, Chişinăul să ne clarificăm. „Voi luptaţi între voi geopolitic, nu ne implicaţi pe noi în acest lucru. Noi avem de suferit, se închid zeci de mii de locuri de muncă”. Acesta este mesajul. El a fost auzit şi la Bruxelles. El este auzit şi la Moscova. Şi eu sunt optimist în ceea ce ţine de găsirea unei soluţii. Însă soluţia nu poate fi găsită bilateral, ea, în orice caz, va fi găsită trilateral. Putem să mergem pe altă formulă: discutăm cu ruşii, discutăm cu europenii; discutăm cu europenii, discutăm cu ruşii, în orice caz, va fi discuţie trilaterală. Şi eu cred că acest mecanism va fi implementat. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine.”
Europa Liberă: În presă am găsit mai multe titluri de felul: discreditarea continuă a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de către preşedintele Igor Dodon convine, în primul rând, domnului Plahotniuc şi Rusiei.
Igor Dodon: „Eu le-am spus şi la Bruxelles, pentru că cineva a încercat să-mi spună: „Domnule Dodon, dar nu, uitaţi-vă, în Acordul de Asociere totul e bine ş.a.m.d.”. Eu le-am dat un mesaj: „Nu pe mine trebuie să mă convingeţi că e bine, convingeţi cetăţenii, care de la 70% încredere în UE au ajuns la 38% şi vor fi în continuare în scădere. În primul rând, convingeţi cetăţenii care simt că trăiesc mai rău”. În ceea ce ţine de domnul Plahotniuc, PD ş.a.m.d., eu merg pe aceeaşi abordare sistemică consecventă care a fost pe parcursul anilor. Eu nu mi-am schimbat poziţia nici un an în urmă, nici trei luni în urmă, nici două luni, nici o lună. Şi aşa va fi şi în continuare.”
Europa Liberă: Dar guvernarea câştigă în urma acestor critici pe care le aduceţi dumneavoastră cooperării moldo-comunitare?
Igor Dodon: „Eu nu cred că guvernarea are de câştigat din acest lucru, când la Bruxelles deschis le spun: „Oameni buni, voi insistaţi pe reforme, vouă vă raportează că au făcut reforme guvernul şi uitaţi-vă ce fac cu Procuratura, de exemplu, cu justiţia”. Unde e mesaj aici favorabil pentru guvernare?”
Europa Liberă: Dar nu va veni Uniunea Europeană să facă ordine în justiţia moldovenească. Statul acesta e stat care trebuie să-şi ia soarta în mâini şi să-şi facă ordine în instituţiile sale.
Igor Dodon: „Dar de ce dau bani guvernanţilor, bifând că au făcut o reformă care este doar mimată? În aceasta constă problema. De aceea, dacă partenerii de dezvoltare vor să ne ajute într-adevăr, atunci să susţină reforme reale, nu mimarea reformelor.”
Europa Liberă: Dar cum vedeţi dumneavoastră acest ajutor concret pentru reforme?
Igor Dodon: „Eu cred că Preşedinţia, care nu este controlată de actuala guvernare şi de domnul Plahotniuc, cum se vorbeşte de unii, împreună cu partenerii de dezvoltare trebuie să facă front comun în ceea ce ţine de implementarea reformelor. Şi acest mesaj a fost şi la Bruxelles.”
Europa Liberă: Dar este adevărat că aţi cedat în favoarea domnului Plahotniuc, când la MoldovaGaz a venit în frunte domnul Botnari?
Igor Dodon: „Nu ţine de competenţa preşedintelui Republicii Moldova de a negocia şi de a coordona numirea unor directori. Noi nu avem absolut nicio competenţă în acest sens.”
Europa Liberă: Cu domnul Miller nu aţi vorbit despre candidatura pentru această funcţie?
Igor Dodon: „Noi nu am vorbit de candidatura persoanei „X” sau „Y”. Noi am vorbit cu domnul Miller despre colaborare la general, în ceea ce ţine de datorii, în ceea ce ţine de tranzitul prin Ucraina, în caz dacă se sistează ce facem cu livrarea de gaze în Republica Moldova, în ceea ce ţine de preţuri, tarife. Acesta a fost obiectivul.”
Europa Liberă: Dar cum a fost nominalizat dumnealui?
Igor Dodon: „În ceea ce ţine de candidaturi la diferite posturi de conducere, eu sunt ferm convins că, după următoarele alegeri, care sper să fie extraordinare parlamentare, lucrurile se vor schimba. Noi nu am coordonat. Să fi fost voia mea, eu niciodată nu acceptam nicio candidatură propusă de actuala guvernare la funcţiile cheie în ceea ce ţine de sectorul energetic.”
Europa Liberă: Ce se va întâmpla în relaţia Republicii Moldova cu Gazprom? Pentru că înţeleg că de la Moscova a venit vestea că banii, care au fost cheltuiţi pentru consumul de gaze naturale în stânga Nistrului, trebuie să fie achitaţi de către Republica Moldova, de către MoldovaGaz?
Igor Dodon: „Să punem punctele pe „i”, pentru că și eu am observat unele declaraţii neinspirate ale unora, că Moldova va achita datoriile pentru consumul de gaze din stânga Nistrului. Acesta este un fals, este un neadevăr. Datoriile sunt ale întreprinderii cu capital de stat MoldovaGaz. Capital acţionar majoritar în MoldovaGaz este Gazprom.”
Europa Liberă: Exact.
Igor Dodon: „MoldovaGaz, care este companie-fiică a Gazprom-ului, este datoare către Gazprom cu şase sau şapte miliarde de dolari. Sunt relaţii bilaterale între doi agenţi economici, să se clarifice. Nu are nimic guvernul cu aceasta. Şi nu are nimic consumatorul final din Republica Moldova, care trebuie să achite...”
Europa Liberă: Dar Gazprom insistă ca, Chişinăul să plătească şi datoriile Tiraspolului pentru livrarea de gaze naturale. Gazprom a respins solicitarea premierului Pavel Filip de a transfera autorităţilor de la Tiraspol datoria de gaz a regiunii transnistrene în valoare de 6,5 miliarde de dolari.
Igor Dodon: „Gazprom niciodată nu a insistat ca, Chişinăul, ca entitate, ca stat, să achite datoriile consumatorilor din stânga Nistrului. Gazprom spune foarte clar: MoldovaGaz este o întreprindere cu capital de la Gazprom şi cota statului. Şi gata.”
Europa Liberă: Dar Gazprom îşi dă seama că Tiraspolul nu va putea achita aceste datorii?
Igor Dodon: „Veţi discuta cu Gazprom acest subiect. Pe mine mă interesează, în primul rând, tarifele pentru consumatorii din Republica Moldova şi acele datorii care mai sunt istorice. Trebuie să găsim o formulă cu aceste datorii, ca să nu fie sub pericol sectorul termoenergetic – CET-2, CET-1 nu mai există, Termocom ş.a.m.d. Pe mine aceasta mă interesează.”
Europa Liberă: Dar există şanse să fie redus din tariful pentru consumul de gaze naturale?
Igor Dodon: „Şanse sunt, dar nu la această etapă. Cu acest guvern, cu această majoritate parlamentară, probabil, şanse sunt mai puţine.”
Europa Liberă: Dar darea în folosinţă a gazoductului Iaşi-Chişinău e cu şanse?
Igor Dodon: „Am abordat acest subiect inclusiv la Moscova. Am abordat acest subiect şi în Iran, pot să vă spun sincer, pentru că Iranul zilnic extrage un miliard de metri cubi de gaz. Moldova consumă anual, partea dreaptă a Nistrului, 1,4 miliarde. Adică, ei, practic, în două zile extrag cât toată Republica Moldova consumă.”
Europa Liberă: Dar unde e Iranul şi unde e România.
Igor Dodon: „De aceea, noi am discutat acest subiect, pentru că vă spun ce mă deranjează. Acum destul de activ se fac investiţii în construcţia gazoductului prin Turcia. Evident că, în acest caz, ar fi sub semnul întrebării tranzitul prin Ucraina. Aceasta este o problemă pentru noi. De ce? Pentru că, în primul rând, dacă va fi sistat tranzitul prin Ucraina, evident că şi Republica Moldova ar putea să rămână (ar putea, nu spun că va rămâne), ar putea să rămână fără gaze naturale, unu la mână. Doi, MoldovaGaz câştigă zeci de milioane de dolari anual pentru plata de tranzit care trece pe teritoriul Republicii Moldova, care merg la compensarea unei părţi din tarife. De aceea, pe termen mediu construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni şi Ungheni-Chişinău strategic pentru Republica Moldova este importantă. Pentru că, dacă vor apărea riscuri de tranzit prin Ucraina, să avem altă alternativă. Nu ştiu gazul va fi rusesc sau va fi turkmen sau va fi din Iran, de exemplu, care livrează acum în Turcia...”
Europa Liberă: …sau românesc.
Igor Dodon: „Bine, românesc, ei nu au atâta gaz că să ne asigure şi pe noi, vom fi nevoiţi să mai cumpărăm de la cineva. Dar să fie şi altă alternativă, în afară de cea care ţine exclusiv de tranzitul din Ucraina. Noi am avut o situaţie similară în anul 2009, în ianuarie. Eu, în calitate de prim-vicepremier, cu doamna Greceanîi atunci, am găsit soluţia, când Ucraina a sistat tranzitul pentru gazele ruseşti. Aceasta a fost în luna ianuarie 2009. Eu îmi aduc aminte atunci cânt de greu reuşeam să menţinem presiunea pentru ca, consumatorii din Republica Moldova în plină iarnă să nu rămână fără gaze.”
Europa Liberă: Şi când va putea fi dat în folosinţă acest gazoduct Iaşi-Chişinău?
Igor Dodon: „În primul rând, Iaşi-Ungheni a fost dat în exploatare. Acum trebuie să fie majorate capacităţile pentru a permite un volum mai mare să fie livrat pe acest gazoduct. În ceea ce ţine de construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, din câte cunosc, acum este la etapa de concursuri internaţionale pentru a găsi şi antreprenorii, dar şi finanţarea. Însă poziţia mea să o cunoaşteţi: eu consider că avem nevoie de acest gazoduct pentru a diminua riscurile în cazul tranzitului prin Ucraina.”
Europa Liberă: Se zicea că darea în folosinţă a acestui gazoduct depinde şi de voinţa Gazpromului?
Igor Dodon: „Eu nu cunosc aceste detalii. Eu vă spun care este interesul nostru, al Republicii Moldova strategic. Şi vă spun că sunt riscuri enorme pentru acest tranzit pe teritoriul Ucrainei.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, vreau să vă întreb dacă întoarcerea miliardului rămâne pe spatele cetăţenilor? Iniţiativa dumneavoastră ar putea fi avizată negativ mâine în cadrul şedinţei cabinetului de miniştri. Renunţaţi?
Igor Dodon: „Noi nu renunţăm la ideea anulării legii care pune acest miliard pe spatele cetăţenilor. Este iniţiativa legislativă deja în Parlament, pe care am semnat-o şi este prima iniţiativă a preşedintelui Republicii Moldova, în decembrie anul trecut. Eu voi insista ca această iniţiativă să fie pusă la vot în plenul Parlamentului şi aş vrea un vot nominal, să vedem fiecare cum votează. Fiecare deputat, prin votul său, să spună foarte clar cetăţenilor că este pentru ca oamenii să achite acest miliard sau nu. În caz dacă majoritatea parlamentară nu va susţine, eu cunosc că deja Partidul Socialiştilor a iniţiat crearea grupului de iniţiativă pentru un referendum naţional, ca oamenii să se expună referitor la anularea acestei legi.”
Europa Liberă: Misiunea FMI e aşteptată la Chişinău. Ştiţi ce va cere, la ce se va ajunge în cadrul discuţiilor?
Igor Dodon: „Noi avem planificată pentru săptămâna viitoare o întrevedere cu experţii misiunii Fondului Monetar Internaţional. Eu am menţionat de mai multe ori că nu sunt împotriva cooperării cu partenerii noştri de dezvoltare, însă cooperarea trebuie să fie, în primul rând, în interesul naţional al Republicii Moldova. De aceea, vom avea o discuţie, cel mai probabil, săptămâna viitoare, voi aduce argumente suplimentare de ce este necesar să fie anulată şi această lege a miliardului. Vom veni şi cu soluţii ce facem cu acest miliard care acum este datorie a guvernului faţă de Banca Naţională. De aceea, discuţii vor fi, sper că vor fi productive.”
Europa Liberă: Aţi repetat de câteva ori despre alegerile parlamentare care vor fi sau anticipate, sau în 2018. De fapt, credeţi că se poate ajunge la anticipate? Aţi promis să provocaţi aceste anticipate. Se pare că s-au epuizat căile şi metodele. De ce să se mai insiste pe alegeri anticipate? Şi ce se întâmplă, dacă cei de la guvernare vor insista să modifice legea electorală şi să se ajungă şi la sistemul mixt?
Igor Dodon: „Noi nu renunţăm şi nu am renunţat la ideea alegerilor parlamentare anticipate. Noi considerăm că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova doresc ca, totuşi, alegerile să aibă loc mai devreme, nu în anul 2018, către sfârşitul anului. Care sunt mecanismele constituţionale de dizolvare a Parlamentului? Actuala Constituţie nu oferă preşedintelui şi poporului alte mecanisme decât cele două existente, care nu sunt valabile în această situaţie. Demisia guvernului şi nenumirea unui alt premier, aceasta ar fi una. Şi neadoptarea legilor în Parlament. Bine, actuala majoritate parlamentară dispune de suficienţi deputaţi pentru a asigura şi primul, şi al doilea obiectiv, cu toate că ei nu vor merge la schimbarea guvernului, a prim-ministrului. Pentru că în cazul acesta eu voi bloca numirea oricărui candidat la funcţia de prim-ministru.”
Europa Liberă: Dar ministrul Apărării îl veţi numi?
Igor Dodon: „Cu ministrul Apărării eu am spus foarte clar şi mesajul a fost şi către guvern: „Dacă veţi insista pe oameni neprofesionişti, dacă veţi insista pe oameni care nu au nimic cu acest sector şi doar pe criterii de partid, eu voi bloca şi o dată, şi de două ori, şi de trei ori, şi de patru, de câte va fi necesar’.”
Europa Liberă: Dar vi s-a răspuns şi de la Curtea Constituţională, că aveţi dreptul o dată să blocaţi.
Igor Dodon: „Atunci vom merge la referendum pentru vot de încredere pentru preşedintele ţării şi vom vedea care va fi rezultatul. Eu sunt gata şi pentru aşa exerciţiu. Şi eu sunt ferm convins că cetăţenii mă vor susţine. Acum să revenim la dizolvarea Parlamentului. Până la sfârşitul lunii februarie, cel târziu începutul lunii martie, eu voi veni cu o iniţiativă de modificare a Constituţiei, pentru ca preşedintele să aibă dreptul de dizolvare a Parlamentului în anumite circumstanţe, în afară de cele prevăzute de actuala Constituţie. Noi avem acum patru-cinci variante, care, a propos, sunt şi în experienţă internaţională, şi la ţări cu statut semiprezidenţial.”
Europa Liberă: Dar trebuie să aveţi sprijin în Parlament.
Igor Dodon: „Noi cu această iniţiativă vom ieşi. Modificarea Constituţiei poate fi iniţiată sau de Parlament cu 34 de voturi, sau de guvern, sau de cetăţeni, prin colectarea semnăturilor.”
Europa Liberă: E o procedură mai de durată, dacă se ajunge la cetăţeni.
Igor Dodon: „Eu nu exclud că noi am putea să ajungem la ideea unui referendum naţional pentru modificarea Constituţiei pentru atribuţii suplimentare oferite preşedintelui ţării. Dar vom vedea. La sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie eu voi iniţia această modificare, aşa cum am promis. Scopul este să obţinem alegeri parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: Ce părere aveţi despre votul mixt?
Igor Dodon: „Acum a doua parte a întrebării în ceea ce ţine de modificarea sistemului electoral. Aceste alegeri, cele din 2016 şi alegerile anterioare au demonstrat că sistemul electoral actual nu este perfect, în special, în ceea ce ţine de votul peste hotare. Aţi văzut, diaspora nu a putut vota. În ceea ce ţine de asigurarea votului anumitor categorii, ceva trebuie de făcut.”
Europa Liberă: Deci, lăsaţi să se înţeleagă că acest vot mixt ar fi un colac de salvare?
Igor Dodon: „Nu, nu. Noi trebuie să vedem cum asigurăm dreptul la vot al cetăţenilor care se află peste hotare. Trecerea la un sistem electoral mixt sau uninominal, știți, la această etapă trebuie să vedem. Noi cu aşa iniţiativă nu vom ieşi. Nici eu nu voi ieşi, sunt ferm convins, nici fracţiunea socialiştilor.”
Europa Liberă: Dar guvernarea dacă vine cu această iniţiativă, ce se întâmplă?
Igor Dodon: „În primul rând, vreau să văd cu ce iniţiativă vor ieşi. Însă eu sunt mai mult de părerea că e prematur să trecem la astfel de schimbări. Cu toate că eu ştiu că mulţi cetăţeni îşi doresc, chiar am văzut un sondaj recent, mulţi doresc, şi-au ales preşedintele, să-şi aleagă singuri premierul şi procurorul, şi deputatul, şi judecătorul ş.a.m.d. Eu înţeleg acest lucru, dar trebuie să fim foarte-foarte-foarte atenţi. De aceea, haideţi să vedem cu ce se vine, dacă se vine, cu toate că este foarte riscant, dar eu nu m-aş grăbi la această etapă. Haideţi să petrecem alegerile parlamentare anticipate după sistemul care este acum. Unde ne grăbim? Cineva înţelege că nu va mai avea majoritate parlamentară? Sau care este problema?”
Europa Liberă: Dar cui i-ar fi convenabil să se ajungă la votul pe circumscripţie?
Igor Dodon: „Uitaţi-vă la rezultatele sondajelor. Toate partidele, care au fost la guvernare în ultimii ani, nu au nicio şansă să obţină majoritate parlamentară. De aceea îi este convenabil şi lui, nu-i voi numi, nu le voi face publicitate, dar tuturor celor care au fost până acum la guvernare.”
Europa Liberă: Vă este frică de impeachment?
Igor Dodon: „Nu. Măcar mâine, dacă doriţi.”
Europa Liberă: Poate să se ajungă la chemarea pe covorul roşu a preşedintelui în Parlament?
Igor Dodon: „Covor roşu... Covorul roşu, dacă îl vor încerca, acesta va fi ultimul cartonaş roşu pentru cei de la guvernare. Pentru că orice referendum de demitere a preşedintelui, eu sunt ferm convins, guvernarea îl va pierde. Dacă doresc, haideţi! Dar eu categoric nu voi face jocul celor care acum sunt la guvernare, am în vedere majoritatea parlamentară în guvern, pentru că unii spun: „Domnule Dodon, dumneavoastră tot sunteţi la guvernare, pentru că sunteţi în funcţia de preşedinte”. Nu am de gând să fac jocul nici majorităţii parlamentare, nici al guvernului. În acelaşi timp, am menţionat de mai multe ori şi repet, poate să nu ne placă numele de familie al unui premier, al preşedintelui, al spicherului, însă între instituţii trebuie să respectăm instituţia, instituţia prezidenţială, instituţia guvernamentală, instituţia parlamentară. Şi eu am propus să avem o discuţie. Bine, noi mai discutăm la telefon şi cu Candu, şi cu Filip pe subiectele care sunt, că sunt o mulţime.”
Europa Liberă: Şi cu domnul Plahotniuc, că el conduce, totuşi, coaliţia majoritară?
Igor Dodon: „Cu domnul Plahotniuc nu am discuţii. Eu am discuţii cu instituţiile de stat. Instituţiile de stat sunt Parlamentul, guvernul, este Preşedinţia. Nu mă interesează. Mâine sau după alegerile parlamentare va fi alt premier, alt spicher, vom discuta cu ei, dar eu le-am spus foarte clar şi lui Candu, şi lui Filip: „Ar fi bine să avem o discuţie trilaterală despre ceea ce se întâmplă. Eu vreau să vin cu argumente. Poate şi vouă vă este convenabil? Haideţi să mergem la alegeri parlamentare anticipate. Nu vedeţi ce se întâmplă? Haideţi să vedem ce facem cu legea miliardului. Haideţi să vedem cu alte lucruri”. Eu am spus de mai multe ori, eu consider, de exemplu, problema transnistreană, pe rezolvarea problemei transnistrene trebuie să avem o poziţie comună. Aici nu poate preşedintele să spună una, guvernul să spună alta. Haideţi să vedem o soluţie. Bine, nu suntem gata pentru soluţie politică, nici Transnistria nu e gata, nici cei din stânga Nistrului. Dar haideţi, cel puţin, cu rezolvarea problemelor oamenilor, trebuie să avem o poziţie comună acum şi trebuie să avem discuţii. Şi eu sper că aceste discuţii vor avea loc.”
Europa Liberă: Aţi spus că nu vă este frică de impeachment. De NATO vă mai este frică? Aţi fost la Alianţa Nord-Atlantică, aţi discutat cu demnitarii de acolo. Aţi spus că nu salutaţi intenţia lor de a inaugura un birou de informare la Chişinău. Am înţeles că, totuşi, în acest an va fi deschis acest birou. Cum vedeţi cooperarea Moldovei cu NATO?
Igor Dodon: „Eu le-am spus celor de la NATO şi la Bruxelles şi le-am spus şi aici, și ambasadorului Statelor Unite ale Americii: „Dacă, într-adevăr, vreţi să ajutaţi cetăţenii Republicii Moldova...’.”
Europa Liberă: Dar au ajutat, au dat bani pentru distrugerea pesticidelor, melanjului, pentru armamentul vechi.
Igor Dodon: „’...vreţi să asiguraţi reintegrarea ţării, dacă doriţi, într-adevăr, dacă doriţi şi sunteţi prieteni, nu mergeţi la această provocare”. Noi am avut o cooperare până acum bună pe unele segmente, pesticidele, de exemplu, armamentul mai vechi din timpul sovietic, haideţi să colaborăm pe domeniile acestea.”
Europa Liberă: Dar când dau sunt prieteni și, când vor să-şi deschidă un oficiu, nu sunteţi acasă, nu le deschideţi uşa?
Igor Dodon: „Noi am colaborat până acum şi am mers foarte bine pe programele acestea. Pentru ce trebuie oficiu NATO? Oficiul NATO la Chişinău, într-o ţară neutră, este o provocare.”
Europa Liberă: Guvernul şi Parlamentul au cerut.
Igor Dodon: „Eu le-am recomandat să nu se grăbească. Se vor grăbi, următorul guvern şi Parlament vor anula acest acord şi vor închide oficiul, şi vor fugi din Moldova. Pentru ce trebuie lucrul acesta? Nu vă grăbiţi.”
Europa Liberă: În Rusia există un asemenea birou.
Igor Dodon: „Rusia nu este ţară neutră. Moldova este ţară neutră. Este şi în Kazahstan, este şi în alte ţări. Haideţi să deschidem acum şi oficiul ODKB aici. Ştiţi, din altă parte, este altă alianţă militară. Şi atunci în ce ne transformăm noi? Eu nu vreau acest lucru. Eu nu vreau nici NATO, nici alianţa aceasta rusească din CSI în ceea ce ţine de forţele armate ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar armata rusă staţionează în stânga Nistrului.
Igor Dodon: „Sper foarte mult că în contextul paşilor pe care acum îi trasăm, şi aţi văzut că ne-am activizat în ceea ce ţine de discuţiile cu partea stângă a Nistrului şi soluţiile pentru rezolvarea problemei transnistrene. Eu îmi doresc foarte mult şi, credeţi-mă, sunt destul de optimist în ceea ce ţine de rezolvarea aceste probleme, poate chiar şi până la sfârşitul mandatului meu, poate chiar mai rapid.”
Europa Liberă: Aţi spus că vă doriţi şi vizite să le întreprindeţi peste Prut, în România, şi peste Nistru, la Kiev.
Igor Dodon: „Peste Nistru se poate şi la Tiraspol, şi la Cocieri.”
Europa Liberă: Acum vorbim despre cele două state vecine Republicii Moldova, Ucraina şi România. Veţi merge?
Igor Dodon: „Eu înţeleg că la ei acum situaţia nu este deloc simplă, nici în Ucraina, nici în România. Eu sunt disponibil. Dacă sunt deschişi şi doresc astfel de întrevederi, eu pot să merg sau pot ei să vină. Dacă nu, avem deja agenda destul de full pentru următoarele trei, patru, cinci luni cu vizite oficiale şi în Republica Moldova, şi în afara ţării.”
Europa Liberă: Unde mai mergeţi?
Igor Dodon: „În CSI eu cred că vor fi vizite în Azerbaidjan, în Belarus, probabil, în Armenia. În ţările membre UE, cel mai probabil, va fi în Ungaria. Şi acum examinăm încă două-trei variante. În Republica Moldova, cel mai probabil, în luna mai va veni domnul Erdoğan. Sperăm în martie-aprilie să vină preşedintele Turkmeniei, care trebuie să deschidă şi un obiectiv social la sudul ţării. De aceea, discutăm cu toţi.”
Europa Liberă: Pe domnul Poroşenko şi Iohannis i-aţi invita să vină la Chişinău?
Igor Dodon: „Tot timpul vecinii noştri sunt bineveniţi în Republica Moldova, stat independent, suveran.”
Europa Liberă: Către finele acestei discuţii, domnule Dodon, să vă întreb peste cinci-zece ani, în ce Moldovă vor trăi copiii dumneavoastră?
Igor Dodon: „Eu cred că va fi o ţară, în primul rând, integră, neutră. Foarte important: o ţară neutră, integră. O ţară unde cetăţenii se vor mândri să spună că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. O ţară unde vor fi locuri de muncă, vor fi salarii demne. Şi eu sunt optimist în ceea ce ţine de atingerea acestor obiective. Nu va fi simplu. Nu va fi deloc simplu. Şi eu înţeleg foarte clar. Şi eu îi înţeleg pe mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova, care unii au aşteptări mari, alţii mă învinuiesc în fiecare zi. Stimaţi concetăţeni, eu, în primul rând, sunt cetăţean al Republicii Moldova şi, credeţi-mă, orice acţiuni pe care le voi întreprinde eu şi echipa mea prezidenţială vor fi pentru ca cetăţenii să trăiască mai bine. Şi eu sunt sigur că noi acest obiectiv îl vom obţine. Dar faptul că o parte din societate ne critică, lucrul acesta este inevitabil. Nu poţi plăcea tuturor 100%. Şi nici nu mizăm și nici nu tindem spre acest lucru. Eu sunt ferm convins că majoritatea ne va susţine, aşa cum ne-au susţinut şi în aceste alegeri prezidenţiale. Veţi vedea, susţinere va fi.”
Europa Liberă: Dar fără suportul UE Moldova, are viitor? Am fost în satul dumneavoastră de baştină şi sătenii de la Sadova ne-au spus că au o grădiniţă, cum zic ruşii, lialicică, pe banii veniţi din partea UE.
Igor Dodon: „În ultimii ani şi eu am investit, am găsit fonduri, peste 100.000 de lei în grădiniţa din Sadova.”
Europa Liberă: Fără banii europeni, Moldova are viitor?
Igor Dodon: „Spuneţi de Sadova. Acolo foarte mulţi oameni au spus şi alte lucruri.”
Europa Liberă: Eu vă zic ce mi-au spus oameni din sat.
Igor Dodon: „Moldova nu are viitor, fără colaborare şi cooperare cu toate ţările şi, mai ales, cu forţele geopolitice importante. Moldova nu are viitor fără colaborare nici cu Estul, nici cu Vestul. Noi trebuie să colaborăm şi cu Federaţia Rusă, şi cu Bruxellesul. De aceea, am mers şi la Moscova, şi la Bruxelles. Moldova trebuie să coopereze şi cu Bucureştiul, vecini, prieteni şi cu Kievul. Noi nu avem altă soluţie.”
Europa Liberă: Iar cu Statele Unite ale Americii? Cum vedeţi această cooperare între Chişinău şi Washington?
Igor Dodon: „Este un partener important pentru Republica Moldova. Eu de mai multe ori am venit cu un mesaj foarte clar şi le-am mulţumit pentru suportul pe care l-au acordat Moldovei pe parcursul anilor, aceeaşi Millennium Challenge Corporation. Noi am negociat în anii 2007-2008 acest program de reabilitare a drumurilor. Noi ne dorim un parteneriat şi sperăm foarte mult că, după schimbarea şi guvernării de la Washington, lucrurile se vor schimba spre bine şi pentru Republica Moldova. Şi am eu unele presimţiri că aşa va fi. Va fi mai bine pentru Republica Moldova cu actuala guvernare din Statele Unite ale Americii. Sper foarte mult.”
Europa Liberă: De când aţi început mandatul aveţi regrete, reproşuri?
Igor Dodon: „Este un regret, foarte puţin timp acord familiei.”
Europa Liberă: Mulţumim pentru discuţie. În studioul Europei Libere de la Chişinău a fost preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră.
Igor Dodon: „Cu plăcere.”
