Evaluată în baza a șapte indicatori, între care contextul politic, mediul profesional, calitatea jurnalismului și securitatea informațională, în 2016, mass-media din Republica Moldova a obținut calificativul foarte grav. Concluzia se regăsește în Raportul anual „Indicele situației mass-media” care arată că în foarte puține redacții reporterii fac ceea ce cred că este necesar, adică lucrează în interesul publicului. Cel mai des, misiunea lor este decisă de proprietar, notează experții.
În 2016, se menționează în raport, cei interesați de dividende politice au fost generoși în finanțarea unor instituții de presă și, în consecință, presa angajată politic a înflorit, iar cea independentă dimpotrivă.
Din acest motiv, jurnalismul prestat a fost unul în defavoarea interesului cetățeanului, constată Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent:
„Din ceea ce observăm, mass-media este preocupată în primul rând nu de agenda consumatorilor de media sau agenda publică, dar de agenda politicienilor. Respectiv, în funcție de cine și unde este înregimentat, fiecare instituție media își „face treaba” astfel încât să servească interesului patronului sau a celui care sponsorizează eventual, și nu este în serviciul publicului larg sau a consumatorului de media.”
Cine este preocupat în atare condiții de dreptul cetățeanului de a fi informat corect? Responsabilitatea, spune Nadine Gogu este în egală măsură a instituțiilor de presă, a regulatorului din audiovizual care trebuie să taxeze manipularea, dar și a autorităților, care au restanțe la inițiativele legislative cerute de experți.
Potrivit raportului, tentativele de modificare a cadrului legal ajung să fie întoarse în favoarea intereselor unor „moguli” autohtoni de presă. Totodată, remarcă autorii, deși legislativul s-a arătat îngrijorat de avalanșa de propagandă rusească, la finele anului CCA a eliberat o licență de emisie pentru postul „Exclusiv TV”, care retransmite și produse ale posturilor rusești. De fapt, observă experții este a treia licență oferită apropiaților Partidului Socialiștilor.
O dovadă în plus că este tolerat controlul politic în audiovizual și monopolul mediatic, contrar unor interese a cetățeanului, mai spune Nadine Gogu.
„Dacă am judeca după experiența ultimelor luni, nu au lucrat bine nici mass-media și nici structurile de reglementare pentru că media au dezinformat, o mare parte din ele, au manipulat și au făcut agitație electorală pentru anumiți candidați. CCA-ul a stat pasiv și a constatat niște lucruri, nu prea a aplicat sancțiuni ca să se asigure că dreptul alegătorului sau dreptul consumatorului de media este respectat. Într-un final avem ce avem și spune că fie e vorba de legislația imperfectă, fie e vorba de partizanat pentru că ar fi și CCA-ul controlat politic.”
Autorii raportului atrag atenția că instituțiile de presă care vor să facă jurnalism independent nu au o stabilitate economică, granturile fiind colacul lor de salvare. Prin urmare, multe redacții apar și dispar sau sunt cumpărate și transformate în instrument de manipulare. Iar asta se întâmplă inclusiv pentru că lipsețte concurența loială pe piața de publicitate, remarcă directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent. Situația presei este una îngrijorătoare iar interesul publicului este trecut cu vederea- vorbind constant despre acest lucru, doar așa pot asociațiile neguvernamentale să pună presiune pe autorități, mai spune Nadine Gogu.
„Vom discuta și la CCA și în comisia parlamentară, vom vedea care dintre aceste recomandări vor fi luate pentru a fi îndeplinite. Trebuie să-i convingem pe ai noștri guvernanți că lucrurile trebuie schimbate. Din ungherul lor, poate să le pară că lucrurile nu stau atât de prost, comparativ cu alte state, dar comparativ cu anii precedenți, la noi lucrurile degradează.”
Autorii raportului remarcă faptul că nu există imunitate socială la propagandă iar tematicii politice i se acordă o importanță exagerat de mare în detrimentul unor subiecte de real interes public. Experții recomandă ca legislația care se referă la audiovizual să fie completată cu norme democratice prin care să fie depolitizat domeniul și care să prevină pozițiile dominante, cu alte cuvinte să fie stimulat jurnalismul bazat pe principii de echidistanță și, dimpotrivă, să fie descurajat jurnalismul la comandă.