Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei: În cadrul vizitei sale la Moscova, președintele Igor Dodon a făcut declarații care au trezit reacții și critici. Comentarii ale unor experți și factori de decizie de la Chişinău, Tiraspol, Bruxelles și Moscova. Noul reprezentant special pentru reglementarea transnistreană al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa a efectuat prima sa vizită în Republica Moldova. Și, ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre o posibilă reluare a negocierilor în formatul 5+2. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Guvernul de la Chişinău și Uniunea Europeană au reiterat importanța Acordului de Asociere cu UE semnat în 2014, după ce președintele Igor Dodon spusese la Moscova că acesta este dezavantajos pentru moldoveni și ar trebui anulat sau renegociat. La Chișinău, premierul Pavel Filip a spus că acordul este „în beneficiul Republicii Moldova” și „nu va fi revizuit”. Iar la Bruxelles Serviciul de Acțiune Externă al UE a declarat la solicitarea Europei Libere că acordul din 2014 „este implementat cu rezultate pozitive pentru ambele părți”.
Președintele Vladimir Putin și-a exprimat speranța că vizita la Moscova a președintelui Igor Dodon va impulsiona „pe toate direcțiile” relațiile moldo-ruse, relații care în ultimii ani „nu au fost foarte bune”. Potrivit agențiilor de presă ruse, liderul de la Kremlin a numit Moldova drept „un partener important pentru Rusia în regiune”. În ultimii ani, Rusia a impus taxe și embargouri pentru majoritatea exporturilor moldovenești, în timp ce Chișinăul s-a apropiat de Uniunea Europeană. Chișinăul spune că embargourile rusești sunt motivate politic, în timp ce Moscova susține că în felul acesta s-ar proteja de reexporturile europene.
Preşedintele Igor Dodon a declarat la Moscova că datoriile regiunii transnistrene față de Gazprom fac parte din „datoria totală a Moldovei” faţă de concernul rus, care se ridică astfel la 6 miliarde 500 de milioane de dolari, relatează agenția Infotag. Declarația a stârnit critici printre oficiali și experți de la Chişinău, care au subliniat că datoria la gaze aparține companiei MoldovaGaz și nicidecum statului Republica Moldova.
În același timp, în regiunea transnistreană pensionarii, veteranii de război, participanții la conflictele militare și beneficiarii de înlesniri vor obține gratuit câte o mie de metri cubi de gaze naturale, lunar, pentru încălzirea locuințelor începând cu luna ianuarie curent. Finanțarea asigurării cu gaz a categoriilor social-vulnerabile se va face din contul banilor obținuți de regiune în urma tranzitului gazelor rusești către Uniunea Europeană, a explicat liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski.
Reprezentantul OSCE pentru soluţionarea problemei transnistrene, ambasadorul Wolf Dietrich Heim, a spus că deocamdată se discută despre o posibilă agendă a discuțiilor în formatul 5+2 și nu despre data la care ar putea fi reluate negocierile. Vineri, la încheierea primei sale vizite la Chişinău şi Tiraspol, Heim a declarat că președinția austriacă a OSCE va continua strategia Germaniei a „pașilor mici” pentru a se ajunge la soluționarea unor probleme complexe. Ambasadorul Wolf Dietrich Heim a ținut să precizeze că reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului ar urma să discute din nou problema fermierilor care au terenuri după traseul Râbnița-Tiraspol, subiectul școlilor cu predare în grafie latină și neînțelegerile legate de traversarea frontierei. Oficialul a anunțat că ministrul de Externe al Austriei, Sebastian Kurz, a fost săptămâna trecută la Kiev şi Moscova, unde a discutat inclusiv despre intensificarea comunicării în formatul 5+2, și a anunţat o vizită a lui Kurz la Chişinău și Tiraspol între 3 și 4 februarie.
Și, la Washington a avut loc, vineri, 20 ianuarie, ceremonia de intrare în funcție a noului președinte american, Donald Trump. Astfel, Donald Trump a devenit cel de al 45-lea preşedinte al Statelor Unite. În discursul de investitura el a promis, ca şi în campania sa electorala, că va face America din nou puternică şi că toată politica sa va fi „pentru americani”. Sute de mii de oameni s-au adunat la Washington pentru a sărbători sau pentru a protesta cu ocazia inaugurării lui Donald Trump. Au fost luate masuri de securitate foarte dure, pentru că se aştepta ca aproximativ 900 de mii de oameni să participe la ceremoniile din capitala americană.
***
Europa Liberă: În cadrul primei sale vizite oficiale în calitate de șef de stat, Igor Dodon a făcut mai multe declarații care au trezit valuri de comentarii și critici atât din partea reprezentanților guvernării, cât și ai societății civile din Republica Moldova. Este vorba în primul rând despre afirmația lui Igor Dodon că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană ar fi fost în detrimentul intereselor Republicii Moldova și că, odată ce va avea o majoritate în viitorul Parlament, va anula acest Acord. Au fost criticate de asemenea pledoariile pentru federalizarea Republicii Moldova, dar și afirmația potrivit căreia datoria Transnistriei la gaze, de peste 6 miliarde de dolari, ar aparține Republicii Moldova. Liliana Barbaroșie a consemnat câteva reacții oficiale venite de la Chişinău și Bruxelles:
Într-o reacţie a Uniunii Europene la declaraţiile făcute marţi la Moscova de preşedintele Igor Dodon, care a vorbit despre ceea ce consideră a fi neajunsurile Acordului de Asociere, Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei politicii externe a UE, Frederica Mogherini, ne spunea:
„Acordul de Asociere, inclusiv partea lui comercială, este implementat cu rezultate pozitive pentru ambele părți, iar profunzimea relațiilor UE cu Moldova este demonstrată de asemenea de alte înțelegeri-cadru importante, de pildă cele referitoare la mobilitatea cetățenilor. Contactele noastre cu autoritățile moldovene sunt dedicate continuării implementării cu succes a acestui Acord, spre binele cetățenilor moldoveni.”
Comentând într-un discurs din debutul şedinţei Guvernului declaraţiile de la Moscova ale şefului statului, premierul moldovean Pavel Filip a făcut câteva declaraţii tranşante: guvernul său nu va admite renegocierea Acordului de Asociere, aşa cum şi-ar dori Igor Dodon; nici încheierea vreunei înţelegeri de cooperare cu Uniunea Eurasiatică; şi nici cooptarea în discuţiile Chişinăului cu Bruxellesul a Federaţiei Ruse, aşa cum se presupune că insistă Kremlinul:
„Guvernul nu va accepta niciun fel de intervenţie aspra Acordului de Asociere, care este parte a programului de guvern are şi a adus beneficii Republicii Moldova. Declaraţia cu privire la semnarea unui Memorandum cu Uniunea Eurasiatică nu poate fi implementară fără Parlament şi Guvern… Nu văd oportună o discuţie în formatul UE-Rusia-Moldova. Noi avem o relaţie cu UE, una bilaterală, şi noi avem altă relaţie cu Rusia, altă relație bilaterală” a declarat Pavel Filip.
***
Europa Liberă: Valentina Ursu a stat de vorbă despre vizita lui Igor Dodon la Moscova cu fostul viceminitru de Externe, Iulian Groza, care a fost negociatorul-șef al Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Iulian Groza: „Să spui că vei opta pentru anularea Acordului de Asociere, dacă Partidul Socialiştilor va câştiga alegerile parlamentare în 2018, fiind preşedinte al Republicii Moldova, astăzi, este o declaraţie, cel puţin ieşită din retorica aşteptabilă de la un preşedinte.
Republica Moldova are acest acord care stabileşte nu doar dimensiunea de suport în domeniul reformelor, pe justiţie, pe anticorupţie, stabileşte un angajament din partea Uniunii Europene de a susţine aceste procese financiar, stabileşte şi cadrul care ţine de comerţul liber aprofundat şi cuprinzător cu Uniunea Europeană.
Şi astăzi, dacă să analizăm din punct de vedere statistic, după doi ani şi ceva de implementare a Acordului de Asociere, constatăm că Republica Moldova la moment exportă pe piaţa Uniunii Europene peste 65% din produsele din Republica Moldova.
Deci, piaţa Uniunii Europene este o piaţă importantă pentru Republica Moldova, cu potenţial mare, care trebuie valorificat de către producătorii şi de către exportatorii noştri. Şi nicidecum nu trebuie să auzim îndemnuri de la persoane oficiale din Republica Moldova care ar presupune anularea unui astfel de avantaj pe care îl are Republica Moldova şi din punct de vedere al dezvoltării economice.”
Europa Liberă: Dar anume după ratificarea acestui Acord de Asociere, implicit și a celui de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, s-au deteriorat relaţiile dintre Chişinău şi Moscova, s-au înrăutăţit. Acum domnul Dodon promite o filă nouă în cooperarea moldo-rusă.
Iulian Groza: „Nu ştiu ce promite dumnealui şi cât de realiste sunt aceste declaraţii, cât de fundamentate ele sunt şi cât de calculate ele sunt. Involuţia relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, începând cu anul 2012-2013, s-a produs nu din cauza Republicii Moldova, cu siguranţă. S-a produs din cauza unei viziuni diferite pe care o are Kremlinul în raport cu Republica Moldova, în sensul în care vorbim despre vectorii de dezvoltare.”
Europa Liberă: Fostul negociator-șef al Acordului de Asociere, Iulian Groza, în dialog cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a pus la îndoială afirmațiile președintelui Igor Dodon, care a spus la Moscova că, după semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, în 2014, Republica Moldova a pierdut piața rusă, fără să-și mărească exporturile pe cea europeană. „Relația noastră cu piața CSI este în declin din anul 2006, atunci când Federația Rusă a început pentru prima dată să aplice bariere în calea comerțului”, a spus Calmîc într-un interviu acordat Europei Libere. Ministrul Calmîc a mai spus că măsurile rusești au accelerat scăderea exporturilor din 2013, ponderea lor în totalul exporturilor ajungând, în 2016, la 12%, față de 55%, cât reprezintă exporturile în Uniunea Europeană.
Octavian Calmîc: „Din punct de vedere valoric, am avut fenomenul de reducere a exporturilor în anul 2015. Dar din punct de vedere cantitativ, noi nu am avut descreştere. A fost o corecţie de preţuri pentru produsele care au fost exportate. Pentru că s-a prăbuşit atunci şi piaţa resurselor energetice la nivel internaţional, şi produselor petroliere, şi gazului natural, şi energiei electrice. Au fost anumite corecţii. Respectiv, acestea au avut o pondere mai mică în costul producţiei care a fost exportată şi valoarea exporturilor a fost în reducere.
Pe de altă parte, cantitativ noi am dus aceleaşi cantităţi pe care le-am avut istoric duse. În acelaşi timp, trebuie să menţionăm că relaţia noastră cu piaţa tradiţională a CSI este într-un declin, începând cu anul 2006, atunci când pentru prima dată Federaţia Rusă a început să aplice măsuri tarifare şi măsuri netarifare faţă de produsele de origine moldovenească. Şi acest declin a prins contur mai pronunţat începând cu 2014, atunci când s-au aplicat măsuri tarifare pentru majoritatea produselor exportate din Republica Moldova.
Plus la toate, s-au introdus şi acele cerinţe şi excepţii din regimul de comerţ liber, s-au introdus cerinţe față de listele de companii care au dreptul să exporte şi multe alte cerinţe care, de fapt, conform normelor internaţionale, pot fi tratate drept bariere în calea comerţului. Şi aceasta a dus la faptul că din 2013 ponderea comerţului cu CSI s-a redus de la 38% până la 20% în 2016. Comerţul cu Federaţia Rusă s-a redus de la 26% până la 12% în 2016. Practic, comerţul cu Federaţia Rusă în prezent pe dimensiunea exporturilor, în special, este nesemnificativ.
Agenţii economici din Republica Moldova au găsit nişe alternative sau pieţe alternative de export preponderent în pieţele europene, dar nu numai, pentru că s-au deschis şi pieţe noi din regiune, piaţa Turciei, piaţa Chinei şi a celor din spaţiul mediteranean, unde se încearcă să se penetreze cu produsele noastre. Sigur că este un proces dificil, dar acest trend este unul ascendent.”
***
Europa Liberă: Conflictul transnistrean poate fi rezolvat doar în formatul de negocieri „5+2”, iar declaraţiile şi soluţiile unilaterale, propuse în afara acestui format, pot fi păguboase pentru reglementarea diferendului. Declaraţia aparţine vicepremierului responsabil pentru reintegrare, George Balan, şi reprezintă o replică dată preşedintelui rus, Vladimir Putin, care marţi, la Moscova, şi-a exprimat speranţa că se va reveni la Memorandumul Kozak. Documentul, negociat şi parafat în 2003, a fost refuzat pe ultima sută de metri de preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, pentru că ar fi fost în detrimentul intereselor ţării. Mai multe, de la Diana Răileanu:
Revenirea la acest document la o distanţă de 14 ani ar fi irelevantă, e de părere vice-premierul pentru reintegrare moldovean, George Balan:
George Balan: „Planul Kozak a fost acel plan care a fost promovat şi propus de Federaţia Rusă, respectiv, înţelegem interesul lor de a reveni la acest plan pentru că el reprezintă în mare măsură expunerea acestor interese pe hârtie. Din acest motiv a fost abordat de către preşedintele Federaţiei Ruse ca o viziune cum ar putea fi soluţionat conflictul transnistrean. În acest sens pentru noi prioritar ar fi care este interesul nostru şi să-l promovăm şi să-l apărăm pe toate căile posibile în interesul cetăţenilor Republicii Moldova.”
Şi vicepremierul pentru reintegrare, George Balan, insistă că discuţiile despre o posibilă federalizare a ţării sunt premature:
George Balan: „Noi când vorbim despre elaborarea unui statut despre elaborarea unui statut juridic special, vorbim despre o perioadă destul de mare de timp. Acum să discutăm că acest statut trebuie să fie o federalizare sau ceva de timpul acesta, din nou, e destul de dificil pentru că federalizarea implică zeci de nuanţe şi zeci de exemple, începând de la Federaţia Rusă care e un stat unitar şi terminând cu federaţii care sunt confederaţii de facto. La noi ideea principală nu este să ne axăm pe termeni: federalizare sau altceva. La noi esenţialul este să avem un stat funcţional, să avem drepturile omului protejate şi un stat cu perspectivă de dezvoltare şi posibilitatea de a se integra în Uniunea Europeană. Asta ar fi principiile de bază care ar deschide posibilitatea statului de a se mişca înainte.”
Vizita preşedintelui Igor Dodon la Moscova şi declaraţiile privind rezolvarea conflictului transnistrean au fost pe larg dezbătute astăzi de comentatorii de la Chişinău. Majoritatea au împărtăşit opinia că nu doar Federaţia Rusă ar împiedica reglementarea diferendului. Partea leului ar reveni guvernanţilor corupţi, preocupaţi mai degrabă de propriile interese meschine, în detrimentul celor naţionale.
***
Europa Liberă: Cum a fost văzută la Tiraspol vizita lui Igor Dodon la Moscova? Experții cu care am vorbit au subliniat că de la vorbe la fapte calea poate fi lungă, iar mandatul președintelui în Republica Moldova este unul limitat, acesta neavând, cel puțin în acest moment, pârghiile necesare pentru a pune în practică promisiunile făcute la Moscova. De altfel, aceasta a fost și una din tezele din declarația președintelui rus Vladimir Putin făcută la conferința de presă de după întrevederea cu Igor Dodon.
L-am întrebat și pe expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, dacă există careva așteptări din punct de vedere economic pentru regiunea transnistreană, având în vedere că unul dintre scopurile anunțate ale vizitei la Moscova a fost scoaterea embargoului economic pentru produsele moldovenești. Ce impact va avea acest lucru aspra situației agenților economici transnistreni?
Serghei Melnicenko: „Așteptări bineînțeles că există. Unele semnale pozitive de la întâlnirea lui Krasnoselski cu Dodon de asemenea au existat.
Dar în Transnistria nu există o euforie prea mare legată de această vizită, pentru că după structura sa Republica Moldova este o republică parlamentară.
Disensiunile interne din Republica Moldova influențează negativ perspectiva ca situația din economia transnistreană să se schimbe spre bine. Și bineînțeles că aici Transnistria va miza pe susținerea Federaţiei Ruse.
Există speranța că Federaţia Rusă îi poate arăta lui Igor Dodon unele nuanțe care pot fi folosite pentru ușurarea și soluționarea în primul rând a chestiunilor social-economice, fără a atinge chestiunea statutului politic al regiunii.
Dar, din nou, înțelegem că figura președintelui în Moldova, spre deosebire de figura președintelui în Transnistria, nu este una dominantă, una determinantă sau de prima importanță. Președintele are puține instrumente pentru manevre pentru a influența relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului de exemplu în plan economic. Înțeleg că rolul principal la Chişinău îl joacă coaliția majoritară și primul ministru. Chiar și oligarhul vostru principal i-a scris lui Trump că președintele este o figură ceremonială cu atribuții limitate, pur simbolică și așa mai departe. În Transnistria situația e alta – aici e republică prezidențială.
Pe de altă parte, orice acțiuni de acest gen, care să asigure că cel puțin există un fundal de neconfruntare, deja este un plus. În orice caz este mai bine decât tensionarea unei situații.
De exemplu, pe circulația feroviară înțelegerea a fost prelungită cu un an. Interdicția la tranzitul carburanților prin teritoriul nostru și importul care a fost interzis de Ucraina și Republica Moldova în luna iulie, la fel a fost ridicată încă în luna noiembrie, apropo, inclusiv cu contribuția Ucrainei. Astfel de momente mici sunt percepute pozitiv și astfel de momente trebuie să fie mai multe. Acestea vor crea o anumită masă critică care poate că va permite la un moment dat să se treacă la chestiuni mai globale de reglementare a relațiilor inclusiv în plan politic.”
Europa Liberă: Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Europa Liberă: Directorul Școlii de Studii Politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, vede ca fiind foarte important accentul pus de liderul de la Kremlin pe faptul că o înțelegere trebuie să fie identificată între Chişinău și Tiraspol și garantată de Moscova. Asta pare să minimizeze rolul celorlalți actori internaționali din formatul 5+2, lucru care s-a mai întâmplat în 2003, când era negociat Memorandumul Kozak.
Anatoli Dirun: „Ați remarcat foarte bine că această vizită nu putea rămâne fără atenție în Transnistria, cel puțin din două puncte de vedere – reglementarea politică și relațiile dintre Chişinău și Tiraspol, altfel spus conflictul transnistrean, și chestiunile contactelor economice. Pentru că de felul în care se vor soluționa întrebările din relațiile comerciale dintre Republica Moldova și Moscova va depinde și activitatea economică a întreprinderilor amplasate în Transnistria.
Momentul-cheie aici este atenția pe care președintele Moldovei și președintele Federaţiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, au acordat-o, după cum s-a văzut din declarații, reglementării transnistrene. Și aici ar fi de subliniat cuvintele liderului Federaţiei Ruse, un aspect foarte important pentru Transnistria – faptul că identificarea formulei de compromis trebuie să se facă între Tiraspol și Chişinău. Și mai importante pentru Tiraspol sunt cuvintele liderului rus care a spus că Rusia va fi garantul acestor înțelegeri.
La modul practic asta înseamnă că ne putem aștepta cel mai probabil la creșterea frecvenței întâlnirilor dintre liderii de la Tiraspol și Chişinău. Cred că e devreme să vorbim despre un grafic regulat, dar aceste întâlniri mai dese vor influența evident și contactele la toate nivelele.
Rămâne însă deschisă întrebarea cât de rezultative vor fi aceste contacte și dacă vor exista consecințe practice. Pentru că noi știm și înțelegem foarte bine că Moldova este republică parlamentară. Și aici conducătorul moldovean va trebui să dea dovadă de toată dexteritatea, experiența sa politică, curajul și profesionalismul pentru ca înțelegerile care vor fi obținute în cadrul negocierilor cu Tiraspolul să fie realizate în practică.
De ce spun asta? Pentru că puterea executivă deocamdată nu este controlată de președintele Dodon. Și acest lucru ridică semne de întrebare legate de felul în care înțelegerile obținute vor fi realizate.
Iată de ce cred că în urma acestor discuții ne putem aștepta la intensificarea contactelor dintre Chişinău și Tiraspol. Dar ca să putem vorbi despre rezultate practice, trebuie să așteptăm implementarea măcar a câteva astfel de înțelegeri, documente. Și abia atunci se vor putea trage concluzii cu privire la pașii următori legați de o reglementare complexă a relațiilor dintre Tiraspol și Chişinău.”
Europa Liberă: În ce măsură se bucură de încredere în acest moment în Transnistria figura președintelui Igor Dodon? Într-adevăr, Republica Moldova este republică parlamentară, președintele nu are prea multe pârghii, cu toate acestea declarațiile făcute în legătură cu Transnistria sunt foarte ambițioase.
Anatoli Dirun: „Mi-e greu să spun dacă se poate vorbi despre încredere în raport cu conducătorul statului vecin. Eu aș folosi totuși termenul „simpatie”.
Acum, în acest moment anumite simpatii pentru Igor Dodon în rândul populației din Transnistria există la modul obiectiv și acestea se datorează declarațiilor și intențiilor pro-ruse pe care le-a anunțat Igor Nicolaevici. Pentru Transnistria acestea sunt tradiționale și bineînțeles că noi am vrea și am fi interesați să ne vedem vecinii având o politică foarte predictibilă și echilibrată, atât internă, cât și externă. Pentru că acest lucru se reflectă direct în relațiile noastre – politice, economice, în chestiunile de securitate și, în definitiv, în reglementarea ca atare a chestiunii transnistrene.
Deci, nu aș vorbi despre o încredere în Igor Dodon la Tiraspol, pentru că este o categorie mai mult politică. Dar anumite simpatii pentru el la modul obiectiv, da, există. Dar haideți să vedem cum vor evolua lucrurile - știți cum se spune – de la dragoste la ură nu e decât un singur pas.”
Europa Liberă: De fapt, am și văzut acest lucru în trecut, este aproape un deja-vu în relațiile dintre Chişinău și Tiraspol…
Anatoli Dirun: „Iată de ce spun că există un optimism foarte prudent. Și în ce măsură acesta va da roade – se va vedea doar în urma lucrului și a pașilor practici, a dorinței și, cel mai important, a rezultatelor reale.”
Europa Liberă: Noul lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, după inaugurarea în funcție a declarat că singura opțiune valabilă pentru Transnistria este independența și orientarea către Rusia. Pe de altă parte, știm că oficial Rusia vorbește despre un statut pentru Transnistria în componența Republicii Moldova. Iar Igor Dodon vorbește despre federalizare. Unde este punctul comun al acestor discursuri?
Anatoli Dirun: „Aici de fapt nu există contradicții. Punctul comun al acestor trei poziții este faptul că minim două părți – Tiraspolul și Chişinăul – la ultima întâlnire au recunoscut importanța și necesitatea participării Rusiei ca țară-garant. Și negocierile de la Moscova au conformat acest lucru.
Tot la ultima întâlnire de la Bender Tiraspolul și Chişinăul au confirmat necesitatea menținerii misiunii rusești de pacificare. Și Tiraspolul, și Chişinăul au subliniat necesitatea realizării unui șir de măsuri care să ridice nivelul încrederii dintre părți, iar Rusia, în calitate de țară-garant este gata să contribuie la acest dialog politic dintre liderii Transnistriei și Moldovei.
Dacă e să vorbim despre statutul politic, trebuie să privim în urmă și să vedem că până în anul 2006 noi am avut o situație ușor diferită – atunci elaboram modele de reglementare ale acestui conflict. Și până la cunoscuta Lege din 2005, adoptată la Chişinău, nu avusese loc încă referendumul din Transnistria din 2006.
În orice caz, cum va fi viitorul Transnistriei vor decide doar locuitorii Transnistriei, prin mecanisme democratice – adică prin referendum. Iar cea mai mare garanție pentru ca să nu se întâmple altceva – ne amintim bine de 1992, când unii observatori din partea României au garantat că va fi lansat mecanismul de reglementare pașnică, iar apoi au început acțiunile militare – deci, cea mai bună garanție pentru Transnistria este independența. Și în baza acestei independențe ne putem construi relațiile și cu Federaţia Rusă, și cu Chişinăul.
Iată de ce nu cred că trebuie căutate contradicții în aceste declarații. Reieșim din faptul că punctele de tangență au fost deja stabilite și acum cel mai important e să dezvoltăm acest succes care s-a conturat. Dacă vom reuși sa nu? Am avut, într -adevăr, precedente în 2003 și nu am vrea să călcăm pe aceeași greblă. Pentru că de pe urma acestei situații au avut de pierdut ambele părți.”
Europa Liberă: Directorul Școlii de Studii Politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun.
***
Europa Liberă: Săptămâna aceasta în Republica Moldova s-a aflat noul reprezentant special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, ambasadorul Wolf Dietrich Heim. Acesta a avut întâlniri la Chişinău și Tiraspol și a discutat și cu ambasadorii Rusiei și Ucrainei, în calitate de mediatori, și cu cei ai Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii, în calitate de observatori. Ca președintă a OSCE, Austria va continua în chestiunea transnistreană politica trasată de președinția germană a organizației anul trecut, adică așa-numita politică a pașilor mici pentru apropierea malurilor Nistrului, a declarat diplomatul austriac. Are detalii, Tamara Grăjdeanu:
Ambasadorul Wolf Dietrich Heim a spus că deocamdată se discută despre o posibilă agendă a discuțiilor în formatul 5+2 și nu despre reluarea în termeni concreți a negocierilor. Acesta a precizat că președinția austriacă a OSCE va menține aceeași abordare, urmând ca de la acțiuni simple să se ajungă la soluționarea unor probleme complexe:
Wolf Dietrich Heim: „Ne vom concentra pe ceea ce a fost inclus în protocolul de la Berlin și bineînțeles, vom avea în vedere problemele ce țin de viața cotidiană a oamenilor, ne vom uita la întrebările ce țin de activitatea economică a populației din Republica Moldova.”
Procesul de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean este o prioritate pentru președinția austriacă, a mai precizat reprezentantul OSCE, care a anunțat că peste două săptămână la Chișinău va sosi șeful diplomației austriece, Sebastian Kurz.
Ambasadorul Wolf Dietrich Heim a ținut să precizeze că reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului ar urma să readucă în discuție problema fermierilor care au terenuri după traseul Râbnița-Tiraspol, subiectul școlilor cu predare în grafie latină și neînțelegerile legate de traversarea frontierei.
Înțelegerile convenite anul trecut la Berlin, și anume să fie recunoscute diplomele emise de universitățile din stânga Nistrului, iar autoturismele cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol să fie admise în traficul internațional, au fost criticate la Chișinău. Activiști ai societății civile, experți și foști oficiali au spus atunci că autoritățile moldovene ar fi fost presate să facă Tiraspolului „concesii unilaterale”.
După semnarea protocolului de la Berlin, negocierile în formatul 5+2 au intrat în impas. Analistul politic Ion Tăbârță este de părere că acele înțelegeri convin Tiraspolului și nicidecum Chișinăului. De asta, spune el, autoritățile moldovene nu pot accepta realizarea acelui protocol fără a negocia garanții politice cu Tiraspolul:
Ion Tăbârță: „Factorii decizionali de acolo, Moscova, dorește cât mai mult să deschidă această regiune, dar să o deschidă prin anumite documente juridice semnate de către Chișinău. Ce avem noi în protocolul de la Berlin nu poate fi acceptat de către Chișinău pur și simplu așa, pentru ca să facilităm regimul de acolo. Noi, prin protocolul de la Berlin, cumva începem procesul de recunoaștere graduală a separatismului transnistrean.”
Ion Tăbârță consideră că actualmente există mai multe necunoscute care ar putea să influențeze și chiar să determine procesul de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean. Analistul crede că va conta care va fi politica internațională și regională a Statelor Unite și cum vor evolua lucrurile pe scena politică din Republica Moldova.
***
Europa Liberă: Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au încercat să afle ce cred oamenii de rând din regiune despre o posibilă reluare a negocierilor în formatul 5+2 și despre viitorul regiunii transnistrene:
– Конечно, нужно. Мы должны выстраивать какие-то дружеские отношения, поэтому необходимо, я думаю. Такого визита давно не хватало, мне кажется.
– Конечно, я думаю, что нужно находить оптимальные варианты в любом случае, как-то уже сдружиться наконец-то с Молдовой, чтоб они поняли нас, уже сколько времени прошло, люди как-то отстаивают свое мнение, хотят все-таки быть русским народом, а не в составе Молдовы. Ну, они что хотят? Скорее всего, они хотят просто, чтоб мы имели особый статус, как Гагаузия. Я думаю, мы ничего не можем предложить, здесь уже Россия будет просто сама решать. Ну и, может быть, Россия нас все-таки примет к себе, На это надежда только.
– Во всяком случае, надо какое-то определение иметь статуса этого – чтоб мы не висели никуда, а дали нам какой-то статус. Самое лучшее – если будем отдельно вообще. Хотя бы автономию или как-то там... Но лучше, что было отдельно.
– Я считаю, что с ОБСЕ не надо вести переговоры, лучше вести переговоры с Россией. Потому что Россия же нас поддерживает, даже если мы будем или федерация, или автономия – нам же что-то дадут, потому что Путин как сказал? Он же не хочет, чтобы мы разъединены были с Молдовой. Чтоб мы все равно были едины. Но ОБСЕ… вот в Донбассе ОБСЕ – что оно делает? Оно ничего не делает, оно не защищает, и вот эти минские переговоры ни к чему не приводят. У них идет дезинформация.
– Почему нет? Надо продолжать все время, потому что когда-то же будет конец в этом отношении. Нужно обязательно. Надо менять свою тему. А тем у нас очень много. Если грамотные люди приходят к этому делу, они могут что-то другое придумать. Менять, допустим, правительство, тех, которые заседают на этом, проводят эти встречи. Надо именно чтобы люди, как, допустим, в России, как Лавров – он добивается чего-то. Так и у нас должно быть.
– Украина абсолютно, она же отказалась, вышла из пятерки. Я вообще за единую Молдову, понимаете? Вот в чем дело. Как, допустим, Гагаузия автономия, так это должно быть таким же. Когда не подписали… – Козак, да! – вот так надо было сделать, с единой национальной валютой, ну, скажем, как-то там бюджеты, может быть, разные – для Приднестровья одно… В Гагаузии - там существует. Одна валюта должна быть, одно государство.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
