Mai multe organizaţii neguvernamentale, între care Centrul Expert-Grup, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) şi Centrul de Resurse Juridice, cer parlamentului să retragă proiectul de lege privind amnistia fiscală şi de capital. Experţii spun că această inițiativă trecută în mare grabă de prima lectură săptămâna trecută va avea ca efect sporirea evaziunii fiscale, a corupţiei şi spălării de bani şi ar da peste cap reforma sistemului de integritate.
Experţii care cer Parlamentului să renunţe la amnistia fiscală şi de capital susţin că această iniţiativă vine în contrasens cu lupta împotriva corupţiei şi reforma sistemului de integritate. Prin urmare, votarea acestei iniţiative ar însemna inevitabil răcirea relaţiilor cu partenerii externi, în special cu FMI şi Banca Mondială.
Cea mai buclucaşă prevedere a proiectului de lege sunt, potrivit experţilor, garanţiile juridice pe care le-ar obţine beneficiarii acestei amnistii. Companiile cărora ar urma să le fie iertate toate datoriile fiscale nu vor putea fi cercetate penal. Nu va fi verificată nici proveniența bunurilor dosite dacă ele vor fi declarate contra unei taxe de doar 2%. Tocmai aceste garanţii, spun experţi, ar încuraja, în consecință, evaziunea fiscală, corupţia şi spălarea de bani. În interesul cui ar putea fi această amnistie? Iată opinia directorului executiv al Centrului Expert Grup, Adrian Lupuşor:
„Sunt avantajaţi funcţionarii care putem spune pe șleau că s-au îmbogoţit în urma actelor de corupţie până în prezent.”
Expertul Adrian Lupuşor constată că în 2016 nivelul restanţelor fiscale a înregistrat un record, prin urmare se poate crede că unii agenţi economici au ştiut despre această amnistie şi nu au achitat impozite tocmai pentru a beneficia de ea.
Principala concluzie a experţilor este că iniţiativa ar urmări un alt scop decât cel declarat de iniţiatorii ei, un grup de deputaţi democraţi, şi anume de a diminua economia tenebră. Ce s-a dorit de fapt prin această iniţiativă? Un posibil răspuns de la experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi:
„Perioada în care ele sunt propuse este extrem de problematică. Am avut fraudele din sistemul bancar, aşa numitul furt al miliardului la finele anului 2014. Până acum nu cunoaştem cine au fost vinavaţii, care au fost beneficiarii finali, unde s-au dus sursele dispărute. Este foarte logic pentru orice persoană să tragă concluzia că poate aceste proiecte de lege crează oportunitate pentru legiferarea acelor active şi alte mijloace băneşti care au dispărut.”
Experţii spun că economia tenebră şi salariile în plic pot fi diminuate prin alte măsuri alternative, mult mai eficiente, între care, sistemul de plăţi electronice, un nou cod Fiscal sau creşterea capacităţii instituţiilor de a depista şi penaliza evaziunea fiscală şi angajarea informală.
Mai multe ong-uri cunoscute din România, preocupate de problematica Republicii Moldova, au cerut astăzi autorităţilor de peste Prut să stopeze creditul de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova în cazul în care aministia fiscală va fi aprobată. În apelul lor, ONG-urile atenţionează că „legea poarta numele înșelător si european-acceptabil de „liberalizarea capitalului”, dar este de fapt una de albire a banilor negri”.
Mai mulţi experţi autohtoni îşi exprimă convingerea că sub presiunea partenerilor externi parlamentarii vor renunţa totuşi la această intenţie controversată, pe care s-au grăbit să o voteze săptămâna trecută în prima lectură.
