Consultările demarate de președintele Klaus Iohannis au scos la iveală până acum că partidele care se presupune că vor fi în opoziție nu-și doresc un premier cu antecedente penale. „A fost o discuție de tatonare” a declarat Traian Băsescu, șeful Partidului Mișcarea Populară la ieșirea de la Cotorceni. Principala linie de atac a acestei formațiuni va fi împotriva PSD-Partidul Social-Democrat, după cum a explicat fostul președinte, care a câștigat la alegerile de duminică un mandat de senator. Pentru el, prioritățile ar fi: restrângerea Parlamentului la 300 de aleși, așa cum a rezultat, de altfel, din referendumul din 2009 și revenirea la alegerea priamrilor din două tururi de scrutin.
PSD și ALDE au refuzat consultările de la Palatul Cotroceni, sub pretextul că ar fi neconstituționale de vreme ce noul Parlament nu a fost încă validat. Din punctul lor de vedere președintele și partidele nu au despre ce să discute până când nu se cunoaște rezultatul oficial final al scrutinului din 11 decembrie.
E posibil ca abia vineri să aflăm configurația legislativului. Social-democrații se așteaptă să aibă cel puțin jumătate din fotoliile Parlamentului și vor să tragă de timp cât mai mult înainte să ajungă la consultarea cu șeful statului. Klaus Iohannis a anunțat public și le-a transmis și ambasadorilor statelor occidentale la București că nu intenționează să desemneze un premier cu probleme penale. Ar fi vorba despre Liviu Dragnea, șeful PSD, care a fost condamnat în aprilie la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012.
Raluca Turcan, președinta interimară a liberalilor a precizat la rândul ei după ce a ieșit de la consultările cu președintele că „ar fi anulate toate eforturile instituționale făcute până acum” de România, dacă în fruntea guvernului ar ajunge o persoană condamnată penal. Nicușor Dan, liderul Uniunii Salvați România spus că „nu este admisibil pentru România ca guvernul să fie condus de un condamnat penal”. Niciunul dintre partide nu a făcut azi propuneri de premieri, liberala Raluca Turcan a sugerat că acest lucru ar avea sens doar dacă toate formațiunile așa zise de „dreapta” ar reuși să găsească un lider care să le coaguleze.
Între timp, în România are loc o mare dezbatere între juriști și analiști politici, dacă Liviu Dragnea, liderul PSD poate sau nu să fie premier, dat fiind că există o lege care le interzice penalilor să fie membri în guvern. Simpatizanții lui Dragnea susțin că prin Constituție există dreptul de a fi ales, care se adaugă faptului că partidul care are jumătate plus unu din voturi desemnează primul ministru. Mai mult, aceștia susțin că dacă Avocatul Poporului ar sesiza Curtea Constituțională în legătură cu legea care-l împiedică pe Dragnea să devină premier, judecătorii consituționali ar fi de acord cu modificarea legii. Un prim argument ar porni de la faptul că legea nu specifică după cât timp poate fi reabilitată o persoană condamnată penal, susțin juriștii care fac pledoarii pro-Dragnea.
Lucrurile sunt mai complicate de-atât, fiindcă Dragnea se află acum în timpul executării pedepsei. Altfel spus, n-au trecut decât opt luni de la condamnarea sa la doi ani de închisoare cu suspendare. Nu e clar dacă PSD va dori să-l aibă pe Dragnea premier cu orice preț, inclusiv cu riscul unei crize politice sau dacă până săptămâna viitoare va căuta un alt candidat, cu atât mai mult cu cât președintele nu va accepta să-l nominalizeze pe Liviu Dragnea nici dacă judecătorii Curții Constituționale vor modifica legea. Pentru Iohannis criterile etice par pe moment mai importante, dacă nu cumva reprezintă doar o strategie de negociere. Președintele a preluat inițiativa și l-a lăsat pe Dragnea în offside. Pare să fi calculat ce mutări urmează să facă.
