În momentul când a început criza din Grecia și când a devenit limpede că această țară nu va supravietui fără ca celelalte să platească din buzunar pentru a o salva, unul din principalele motive de scandal pentru nordici și occidentali în general a fost vîrsta prea coborîtă a ieșirii la pensie țn Grecia: „Pentru ce, întreba retoric presa populară germană, să plătim noi pentru ca grecii să iasă la pensie la 60 de ani, în vreme ce noi muncim pana la 65 de ani”? Ba chiar, mai mult: incepand din 2027, varsta iesirii la pensie va fi, pentru germani, de 67 de ani.
Indignarea parea poate justificată, însa în realitate nu toți grecii ies la pensie la 60 de ani, ci doar femeile. Vîrsta ieșirii la pensie a bărbaților în Grecia e tot de 65 de ani, ca în Germania.
Acest raport de 60 de ani pentru femei – 65 pentru barbați se întîlnește în multe țări europene. În afară de Grecia - în Italia, Austria, Polonia și Marea Britanie.
Indignarea germanilor nu își alesese așadar bine ținta, și ar fi trebuit să fie dirijată împotriva tuturor țărilor care fac distincție între barbași și femei atunci când vine vorba despre ieșirea la pensie.
În tabăra cealaltă se afla țările care consideră ca toata lumea trebuie tratată în mod egal, indiferent de sex.
În Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Suedia, Spania și Portugalia, vîrsta pensiei e de 65 de ani pentru toata lumea. Nici măcar nu putem spune ca e vorba de o mentalitate nordică, dată fiind prezenta Spaniei si Portugaliei în acest pluton.
În realitate, dacă putem spune că există undeva un scandal, îl găsim când privim spre Romania si Bulgaria.
În aceste două țări, bărbații ies la pensie la 65 de ani, iar femeile la 63! Româncele se retrag asadar la 63 de ani, în vreme ce majoritatea femeilor occidentale la 65, iar in Germania, in urmatoarea generatie, ele vor munci pana la 67, adica aproape cu 4 ani mai mult.
În sfîrsit, sa mai spunem că nu toate categoriile socio-profesionale sunt tratate la fel, chiar și în Occident. În Franta un militar poate ieși la pensie, dacă dorește, după numai 15 ani de serviciu, și acesta e un domeniu în care, de asemenea, nu se face distincție între barbati și femei.
--------------------------------------------
Guvernul Republicii Moldova vrea să majoreze treptat, începând cu anul viitor și până în 2026, vârsta de pensionare. Proiectul de lege lansat pentru dezbateri publice prevede că vârsta ieșirii la pensie va crește cu cinci ani pentru femei, până la 62 de ani și cu trei ani pentru bărbați, până la 65 de ani. Majorarea se va produce gradual. În cazul femeilor anual se vor adăuga câte şase luni, în cazul bărbaţilor, creşterea vârstei va fi mai lentă (cu câte 4 şi 2 luni). De asemenea, autoritățile propun majorarea cu trei ani a stagiului de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
„Majorarea vârstei de pensionare și respectiv a stagiului de cotizare, va oferi cetățenilor posibilitatea să rămână activi în câmpul muncii. Acest lucru înseamnă în primul rând o pensie mai mare, dar și o bătrânețe activă”, se arată în comunicatul Ministerului Muncii.
Potrivit experţilor, creşterea vârstei de pensionare urmărește diminuarea numărului de pensionari, precum şi creşterea numărului contribuabililor, astfel fiind atenuate presiunile asupra fondului public de pensii. Numai că orice decizie privind majorarea vârstei trebuie să ia în calcul şi speranţa de viaţă, care în Moldova ar fi cea mai mică din Europa. Acest aspect guvernul pare că l-a ignorat atunci când a propus majorarea vârstei de pensionare pentru ambele sexe, spun unii experţi. Or, datele statistice oficiale arată că femeile în Republica Moldova trăiesc mai mult decât bărbații în medie cu 8 ani. Majorarea vârstei de pesionare până la 65 de ani pentru bărbați de vreme ce peste jumătate dintre ei nu mai ajung la această vârstă este cel puţin iraţională, spune directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor:
„La moment e raţional de majorat vârsta de pensionare doar pentru femei şi anume la nivelul vârstei de pensionare a bărbaților, adică la 62 de ani. treptat, până în 2020 să ajungă la 62 de ani. După 2020, în funcţie de speranţa de viaţă de atunci Guvernul va trebui să facă iarăşi analize şi să ia o decizie dacă merită de majorat în continuare vârsta de pensionare sau este prematur. La moment, analizând speranţa de viaţă a pensionarilor, nivelul de 65 de ani este destul de mare în special pentru bărbaţi din mediul rural unde speranţa de viaţă este cea mai mică. Cred că Guvernul trebuie la moment să adopte o poziţie mai conservativă la acest capitol şi să majoreze doar până la 62 de ani pentru femei. Totodată să prevadă că a doua etapa va surveni în 2020 când decizia de a majora în continuare a vârstei de pensionare se va face în baza analizelor de atunci.”
Majorarea vârstei de pensionare a femeilor până la cea la care se pensionează bărbaţi ar aduce economii de circa 1 miliard de lei anual ceea ce va diminua deficitul fondului de pensii pe o perioadă lungă de timp, estima expertul Adrian Lupuşor într-un studiu realizat anul trecut.
Guvernul nu a explicat deocamdată pe ce raţionamente s-ar baza decizia de a majora vârsta de pensionare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Reforma sistemului de pensii este un angajament asumat de către guvern față de Fondul Monetar Internațional, care a aprobat luna trecută un nou program de colaborare și un nou împrumut pentru Republica Moldova, după o pauză de aproape patru ani.
Subiectul majorării vârstei de pensionare a figurat constant în rapoartele FMI începând cu 2003, când un guvern comunist a refuzat să continue o majorare începută a vârstei de pensionare, sperând să acopere deficitele din fondul de pensii prin alte măsuri ce nu stârneau atâta rezistenţă populară. Toate guvernele de după 2003 au ocolit cu dârzenie subiectul, considerându-l periculos din punct de vedere politic. În 2015, Executivul condus de Valeriu Streleţ părea decis să-şi asume această sarcină şi a propus majorarea vârstei de pensionare însă doar pentru femei. Intenţia a fost abandonată însă din cauza crizei politice.
