Alegerile preliminare din Franța care vor stabili candidatul dreptei la prezidențialele de anul viitor sunt foarte importante și merită să fie urmărite cu toată atenția. Învingătorul din acest scrutin are toate șansele, spun comentatorii politici, să fie viitorul președinte al țării. În condițiile în care impopularitatea lui François Hollande a atins cote dramatice iar stânga socialistă nu are deocamdată o altă propunere demnă de luat în seamă, cel care va reprezenta dreapta republicană se va confrunta, foarte probabil, cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte. E de așteptat ca electoratul francez să se mobilizeze, așa cum a făcut-o în 2002, când față în față erau Jacques Chirac și Jean-Marie Le Pen, pentru a stopa drumul către palatul Elysée al candidatului extremist.
Așadar, duminică a avut loc turul întâi al alegerilor preliminare și am înregistrat deja primele surprize. Cea mai spectaculoasă este eliminarea fostului președinte Nicolas Sarkozy care, la 61 de ani, pare să-și fi încheiat cariera politică. Sarkozy a devenit, de-a lungul anilor, un personaj extrem de antipatizat. Mai puțin a contat, în cazul său, bilanțul celor cinci ani de mandat, bilanț, în definitiv, cu o serie de aspecte pozitive, cât scandalurile în care Sarkozy a fost implicat, mai ales în ultimii trei-patru ani. I s-au adus mai multe acuzații, unele s-au dovedit nefondate, altele fac însă obiectul unor investigații judiciare în curs. E pus sub urmărire, printre altele, pentru trafic de influență, violare a secretului profesional, finanțare ilegală a campaniei sale din 2012. Nu prea rimează toate astea cu profilul unui candidat la președinție…
A doua mare surpriză a fost victoria categorică a lui François Fillon în fața lui Alain Juppé care era considerat favoritul scrutinului. Fost prim-ministru al lui Sarkozy, Fillon a reușit să se impună prin calm, echilibru, prin impresia de seriozitate pe care o degajă. Are un program cu anumite note liberale, preconizând, spre exemplu, reducerea numărului de funcționari (în Franța, să reamintim, există un sector bugetar hipertrofiat, cu peste 5 milioane de funcționari). Vrea să renunțe la legea celor 35 de ore de muncă săptămânale, lege impusă de socialiști dar care în loc să stopeze șomajul l-a agravat.
Programele politice ale lui Fillon și Juppé coincid în mai multe privințe, cu mențiunea că Juppé avansează propuneri mai puțin radicale.
Să notăm, în fine, că François Fillon are reputația de a fi în bune relații cu Vladimir Putin (ca mai toți politicienii de dreapta din Franța, de altfel) dar cu siguranță că „țarul de la Kremlin” ar prefera ca Marine Le Pen să câștige alegerile.
Duminică va alea loc turul al doilea și vom afla atunci numele candidatului dreptei. La turul întâi s-a înregistrat o participare record, peste patru milioane de persoane: încă un amănunt care confirmă însemnătatea acestui scrutin.
