Una din întrebările despre alegerile prezidenţialele care au avut loc duminică în R Moldova pe care şi-o pun analiştii în timpul în care CEC procesează ultimele date e cine şi ce rol a jucat în ceea ce pare să fi fost „o folosire” în favoarea învingătorului Igor Dodon a votului cetăţenilor regiunii transnistrene, cetăţeni cu drepturi de vot egale cu restul electoratului moldovenesc, doar că, se pare, au fost „convinși” prin metode nu tocmai corecte să participe de data aceasta în proporţie mare la vot. Şi o altă întrebare – cine şi cum va răspunde pentru ceea ce a părut să fie o obstrucţionare a votului din diasporă, în defavoarea candidatei învinse, Maia Sandu?
Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, secretarul Comisiei Electorale Centrale Veaceslav Agrigoroaie afirmă că nu-şi aminteşte cine a avansat în comisie propunerea de a suplimenta numărul de buletine de vot trimise în secţiile în care urmau să voteze şi cetăţenii din regiunea transnistreană.
Potrivit datelor cu care a operat luni misiunea de observatori CSI, în total în turul doi s-ar fi tipărit cu 33.000 de buletine mai mult ca în primul, o parte din ele - proporţională cu cea adăugată la buletinele trimise în diasporă - fiind trimise în plus la cele 30 de secţii în care au votat cetăţenii din stânga Nistrului.
Veaceslav Agrigoroaie, unul din cei cinci membri CEC avansaţi în funcţie în ajun de scrutin de Partidul Democrat, ne-a spus că propunerea a fost formulată de cineva din CEC, dar că nu-şi aminteşte de cine anume, ca urmare a unor solicitărivenite la comisie, dar pe care n-ar putea să ni le prezinte:
Veaceslav Agrigoroaie: „Nu o să puteţi vedea aceste solicitări pentru că nici în cazul secţiilor de peste hotare nu au fost solicitări scrise la CEC. Unul din membrii CEC a spus: „uitaţi, lumea se mobilizează în Europa”, şi noi am reacţionat. După care ne-am trezit că alţi membri ai CEC au spus: „uitaţi, lumea se mobilizează şi în ţară”. Şi noi din nou am reacţionat.”
Europa Liberă: Şi nu vă amintiţi cine a avansat propunerea?
Veaceslav Agrigoroaie: „Nu, nu-mi amintesc. Cineva din CEC.”
Dar afirmaţia de luni a secretarului CEC este dată peste cap de o înregistrare video de la şedinţa CEC din 9 noiembrie, când chiar dl Agrigoroaie a formulat şi prezentat propunerea respectivă în Comisie, trezind prin asta nemulţumirea unui alt membru al CEC, Vladimir Şarban, care, deşi ar fi fost el responsabil de acest domeniu, ar fi fost dat la oparte în procesul de elaborare a deciziei CEC.
„Într-adevăr, de acest segment sunteţi responsabil Dvs., dar dat fiind faptul că eu, ca secretar, am raportat şi anterior deciziile referitoare la suplimentarea buletinelor de vot, mi-am asumat şi acest subiect,” a fost răspunsul lui Agrigoroaie.
Iată, însă, ce declara Vladimir Şarban în aceeaşi şedinţă, din 9 noiembrie:
„Cu mine nu v-aţi consultat, să admitem că nu e o problemă. Dar cu consiliile electorale de circumscripţie v-aţi consultat? Cu cel din Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi etc. Eu am vorbit astăzi cu aceste consilii şi nici unul nu a solicitat mărirea numărului de buletine.”
Spusele lui Vladimir Şarban au fost confirmate pentru Europa Liberă de cel puţin un birou electoral, ai cărui membri ne-au spus că nu au cerut CEC suplimentarea buletinelor, şi nici nu ar fi putut s-o facă după ce câteva sute de buletine rămăseseră nefolosite în primul tur, dar, cu toate acestea, au primit cu 200 de buletine mai mult decât în primul tur.
Pentru analişti, situaţia ridică următoarele semne de întrebare: a particiapt sau nu CEC la ceea ce pare să fi fost organizarea unei mase de manevră la vot care să compenseze mobilizarea exemplară a diasporei?
Va căuta sau nu cineva dovezi ale „plăţii” pentru participarea acestor cetăţeni la vot, așa cum s-a afirmat pe reţele de socializare şi în presă?
Și ce se întâmplă dacă utilizarea votului transnistrenilor se constituie într-un precedent, utilizat ori de câte ori se va ivi nevoia?
În legătură cu un alt subiect, legat e o pretinsă „obstrucţionare” a votului din afară, după ce s-a scuzat public duminică pentru că buletinele de vot trimise în diaspora au fost mai puţine decât alegătorii veniţi să voteze,luni, preşedinta CEC, Alina Russu, a evitat să revină la subiect.
Când a fost întrebată în şedinţă publică de un coleg din CEC câte plângeri au fost recepţionate de la cetăţenii din diaspora cărora nu le-au ajuns buletine, ea a spus că nu este gata să răspundă pentru că aceste plângeri abia sosesc.
De ce ar putea fi important numărul plângerilor? Pentru că este greu de anticipat cum va proceda Curtea Constituţională dacă, atunci când îi va veni rândul să valideze sau nu scrutinul, va constata că numărul celor ce au contestat îngrădirea dreptului la vot este comparabil cu cel al sufragiilor ce despart învingătorul cursei de învinsul ei.
Pentru cei mai mulţi observatori, este clar că mulţi cetăţenii moldoveni din afara granițelor nu au putut vota.
Dar la fel ei cred că principalul vinovat trebuie căutat în altă parte decât la Comisia Electorală Centrală, care nu putea, chiar dacă ar fi vrut, trimite mai mult de trei mii de buletine de vot într-o singură secţie, fără să încalce legea.
Îngrădirea dreptului la vot s-a întâmplat prin organizarea a prea puține secții de votare, cred analiştii, iar în acest caz, vinovatul este greu de identificat.
