Conducerea Fondului Monetar Internațional, care a aprobat după negocieri îndelungate un nou acord cu Republica Moldova, spune că autoritățile moldovene vor avea acces imediat de ajutoare de aproape 36 milioane de dolari. Restul banilor dintr-un împrumut total de aproape 179 de milioane vor fi eșalonați în tranșe timp de trei ani pentru sprijinirea unui „program comprehensiv” de „consolidare a economiei și soluționarea vulnerabilităților cheie”. Aprobarea acordului răsplătește în cuvintele lui Mitsuhiro Furusawa, președintele în exercițiu al boardului FMI, „progresul substanțial” atins deja de autoritățile moldovene pentru „sporirea rezistenței sectorului și înlăturarea neajunsurilor care au făcut posibilă criza bancară din anul 2014”.
Semnarea acordului cu FMI nu înseamnă neapărat că în următoarea perioadă „va curge lapte și miere”, această declarație a premierul Pavel Filip din conferința de astăzi, este mediatizată de toată presa din Chișinău, tălmăcită mai curând ca pe un avertisment privind seria de reforme deloc populare ce urmează să intervină. Șeful executivului a spus că este vorba de schimbări în mai multe domenii cheie în care, în viziunea experților FMI, sunt necesare reforme pentru asigurarea bunei guvernări:
„Ne angajăm să aducem la bun sfârșit reforma cadrului juridic, care să asigure prevenirea spălării banilor, lupta cu corupția, și creșterea nivelului de transparență. De asemenea, acordul prevede acțiuni în Banca Națională a Moldovei pentru a impune aplicarea legislației, măsuri de întărire a guvernanței corporative în bănci.”
Toate condițiile negociate cu FMI vor fi făcute publice în următoarele zile. Cel puțin asta a promis premierul, astfel încât cetățenii să știe la ce măsuri să se aștepte. Unele dintre ele au fost deja anticipate de experții economici, printre care și Stanislav Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări de la Business Intelligent Services:
„În sectorul energetic ne-am putea aștepta la ajustări de tarife, conform calculelor economice reale, ceea ce ar putea însemna inclusiv anumite majorări de tarife. Vor fi anumite tăieri de cheltuieli, pentru că se vorbește despre o politică bugetar fiscală echilibrată, și în contextul în care pe partea de venituri la noi nu se excelează în prezent pentru că avem un context macroeconomic destul de nefavorabil, înseamnă că va trebui să se optimizeze anumite cheltuieli, ceea ce înseamnă că mai multe sectoare vor avea de suferit. Este însă și partea bună, pentru că se vor debloca finanțările externe.”
Finanțarea externă a fost înghețată anul trecut, ca reacție la crizele din domeniul politic, dar și sectorul bancar - generată inclusiv de devalizarea Băncii de Economii, Banca Socială și Unibank, ca urmare a furtului miliardului. Reluarea finanțării a fost condiționată atunci de o serie de măsuri care, deși n-au fost făcute publice, potrivit experților economici țineau în special de sectorul financiar bancar, fapt confirmat și în cel mai recent comunicat al Fondului Monetar Internațional. FMI constată că „deja a fost atins un progres substanțial în sporirea rezistenței sectorului bancar care au făcut posibilă criza bancară din anul 2014”. Totuși, de acum încolo, mai precizează comunicatul, acțiunile guvernării de la Chișinău urmează să pună capăt „tolerării de către organele de supraveghere a încălcărilor comise de acționari sau de conducere”. Pentru asta este nevoie de un „sistem judecătoresc și o bancă centrală independente”, se mai arată în comunicatul FMI.
Punerea în aplicare a reformelor asumate de către guvernarea de la Chișinău va fi monitorizată pe parcursul următorilor trei ani de către o echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional care, o dată la șase luni, vor publica și o evaluare de care va depinde prelungirea programului de finanțare, spune fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța:
„Miza mare este readucerea coerenței și normalității în Republica Moldova în următorii trei ani, prin politici financiare, economice și sociale. Dar, să nu uităm că FMI nu va mai tolera condițiile nerealizate, sau jumătăți de măsură. Orice condiție nerealizată va fi taxată imediat și următoarea tranșă poate să fie blocată de FMI cu semnalele respective către alți donatori.”
Cert este că după semnarea acordului, Moldova a obținut deja acces la o primă tranșă în valoare de aproape 36 de milioane de dolari. Cel mai probabil, banii vor fi folosiți, potrivit lui Veaceslav Negruța, pentru suport bugetar:
„Prima tranșă, din ceea ce cunoaștem, va veni de la FMI pentru suport bugetar, direct la buget. Asta a mai fost și în 2009, când o parte din finanțare nu mergea la Banca Națională, dar la susținerea bugetară. Respectiv, asta ar permite guvernanților din Moldova să atenueze acele probleme bugetare care există, generate de insuficiența de resurse proprii. Apropo, în extrasele publicate ieri, se vede foarte clar un lucru ce contrazice autoritățile de aici - avem venituri în descreștere la buget, respectiv finanțarea de la FMI va veni să compenseze această descreștere, rezultat al încetinirii activităților economice din Moldova, o zonă de risc importantă pentru următorii ani.”
După semnarea acordului, Fondul Monetar Internațional este văzut de analiștii economici ca o garanție pentru implementarea mai multor reforme, în special în contextul în care guvernarea nu se bucură de încrederea societății, spune Stanislav Madan:
„Acești bani vor fi acordați de FMI doar în condițiile în care programul va fi implementat. În primul rând este o responsabilizare a autorităților, ceea ce este un fapt favorabil, pentru că există o foaie de parcurs clară, cu acțiuni clare și cu instituții care au arii de responsabilitate bine delimitate.”
Altfel spus, dependența de banii partenerilor externi îi va obliga, în mare măsură, pe guvernanții moldoveni să urmeze lista de acțiuni negociată cu FMI, ori, în caz contrar, își vor pune în pericol supraviețuirea politică.
