Multă lume e preocupată acum de posibilităţile nu chiar perfecte pe care le au studenţii pentru a vota. Se discută pînă la saţietate despre unde anume ar trebui să voteze tinerii studioşi. E şi asta o încercare lăudabilă de a lupta cu absenteismul. Tinerii ar trebui să voteze, nu?
S-au auzit voci interesate de felul în care votează oamenii din penitenciare. Au fost şi reportaje despre votarea deţinuţilor. S-a discutat despre dreptul la vot al oamenilor cu dizabilităţi. Şi asta e un lucru bun, necesar. Căci există probleme legate de votarea oamenilor cu handicap.
Ei bine, dar există măcar o persoană interesată ca şi oamenii străzii să voteze? Eu unul nu am auzit ca cineva să-şi exprime îngrijorarea în legătură cu absenţa de la secţiile de votare a oamenilor vagabonzi.
Da, ştiu că aceştia nu au un domiciliu şi nici buletine de identitate. Dar ei sînt concetăţenii noştri şi, în definitiv, au acelaşi drept de a-şi alege şeful statului. Şi apoi li s-ar putea face, la rigoare, nişte buletine de identitate provizorii. Da, ştiu că există părerea că „boschetarii” sînt în afara societăţii şi că pe ei nu-i interesează viaţa socială. Dar asta ar putea să fie un stereotip. Eu însumi am vorbit cu cîţiva oameni ai străzii care comentau însufleţiţi transformările din arena politică. E foarte posibil să nu fie chiar rupţi de societate aceşti oameni. Şi chiar dacă ar fi, noi de ce nu i-am integra în viaţa noastră socio-politică?
Eu doar constat un fapt. Ne interesează foarte tare să voteze studentul, deţinutul şi omul cu handicap. Şi nu ne interesează să voteze omul fără adăpost. E niţel ciudată situaţia asta, în opinia mea.
