Într-un interviu acordat marți pentru Radio Europa Liberă, candidatul socialist la președinție Igor Dodon a revenit asupra unei declarații legată de statutul Crimeii, pe care unii jurnaliști o interpretaseră ca pe o disponibilitate a liderului socialist să recunoască anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia în 2014. Care este poziția reală a lui Dodon în această spinoasă problemă?
Igor Dodon a intrat în gura presei, dar mai ales a unor parlamentari din Ucraina, după ce săptămâna trecută a declarat la un post de televiziune că regiunea Crimeea, anexată în 2014 de Rusia, ar aparține rușilor, și nu Ucrainei.
O idee apărută în presa ucraineană imediat după primul tur de scrutin, în care Dodon a acumulat cele mai multe sufragii, insuficiente însă ca să devină președinte, a fost cea că Republica Moldova ar putea avea după 13 noiembrie un președinte care să recunoască Crimeea ca parte a Rusiei.
La începutul acestei săptămâni, secretarul de presă al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat pe rețelele de socializare că ambasadorul ucrainean de la Chișinău a fost chemat la Kiev pentru consultări. În interpretările acestui anunț sec al secretarului de presă, a sunat inclusiv ideea că diplomatul ar fi fost chemat la Kiev în legătură cu poziția luată de Igor Dodon față de Crimeea, iar o parte din presă titra că „Ucraina a retras temporar ambasadorul din Moldova”.
Potrivit unui comunicat al Guvernului moldovean, ambasadorul ucrainean Ivan Gnatîşin a avut însă astăzi o întrevedere cu premierul Pavel Filip, prin urmare, cel puțin informațiile despre retragerea diplomatului nu corespund realității .
Informațiile apărute în presă, cu privire la o eventuală tensionare a relațiilor dintre cele două state, sunt calificate drept speculații și de Serghei Orlov, primul secretar al Ambasadei Ucrainei la Chișinău:
„Oficial, pot să vă spun că ambasadorul a fost chemat la Kiev pentru consultații, care nu au neapărat legătură cu un anumit subiect. Referitor la informațiile din presă sunt speculații ale experților și jurnaliștilor.”
Declarațiile lui Igor Dodon au stârnit și reacții ironice ale unor oficiali, printre care și ministrul Apărării, Anatol Șalaru, care a comentat că după „recunoașterea Crimeei, lui Igor Dodon i-a rămas să recunoască Abhazia și Osetia”.
Într-un interviu acordat astăzi Europei Libere, liderul socialiștilor a revenit la acest subiect cu anumite precizări.
Igor Dodon: „Se speculează prea mult pe acest subiect. Şi răspunsul a fost următorul. De facto, Crimeea este parte a Federaţiei Ruse acum, dar juridic nu a fost recunoscută de către Occident şi de majoritatea ţărilor. Şi juridic nu ştiu dacă va fi recunoscută în timpul apropiat. Ce va face Dodon preşedinte, va recunoaşte sau nu? Aici sunt foarte multe riscuri. Noi avem Transnistria. Şi eu nu cred că noi putem să ne permitem să facem anumite greşeli în acest sens, ca să nu avem probleme cu regiunea transnistreană. Dar de facto, momentan Crimeea este parte a Federaţiei Ruse. Juridic acest lucru nu a fost recunoscut de nimeni, inclusiv de Republica Moldova.”
Totuși, în ciuda acestor explicații, analistul Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice,continuă să creadă că „chemarea ambasadorului ucrainean la Kiev pentru consultări, după primul tur al alegerilor prezidențiale, este un semnal serios”, iar spusele domnului Dodon nu pot fi interpretate decât drept nerecunoașterea integrității teritoriale a Ucrainei, ceea ce ar putea provoca, anticipează analistul, reacții nu tocmai favorabile pentru Moldova din partea Kievului.
