Mitropolitul Vladimir nu şi-a mai îndemnat, cel puţin public, enoriașii să voteze pe cineva anume de pe timpul guvernării comuniste. În această campanie, a făcut-o. Joi, la slujba de hram din Stășeni și în prezența candidatului socialist Igor Dodon, Mitropolitul i-a îndemnat pe moldoveni să voteze un candidat care este „ortodox, botezat, cununat și patriot”. Și un „apărător al valorilor tradiționale”. Dar, aşa cum aflăm de la corespondenta Europei Libere, Liliana Barbăroşie, nu este singura oară, în această campanie, când se apelează la stereotipuri, iar valorile, tradiționale sau nu, sunt invocate în numele unei cauze politice.
„Să fie de credinţă ortodoxă, să fie botezat, cununat,” profila Mitropolitul Vladimir în faţa unei camere de luat vedere a postului de televiziune NTV controlat de socialişti, portretul candidatului pe care şi l-ar dori învingător în alegeri. Iar descrierea i se potriveşte „ca mănuşa” liderului socialist, Igor Dodon, care se lansa, acum o lună, în campania electorală la mănăstirea Căpriana cu promisiunea că va apăra nu doar statalitatea, ci şi „credinţa ortodoxă”.
„Biserica e contra ca cineva din minorităţile sexuale să ne dea sfaturi cum să credem în bunul Dumnezeu”, a continuat Mitropolitul, părând să o aibă în vedere pe principala contracandidată a lui Dodon, Maia Sandu.
Apariţia acestor imagini în spaţiul public a fost anticipată de un alt clip video, în care înaltul prelat nu ezită să-l invite pe Idor Dodon în amvon pentru a se adresa enoriaşilor cu un mesaj.
Toate astea după ce cu câteva zile mai devreme, un reportaj apărut la televiziunile deţinute de Vlad Plahotniuc sub titlul generic „păcatele Maiei Sandu” îi reproşase acesteia, prin gura unor înalte feţe bisericeşti, că, pe timpul cînd era ministru al educaţiei, a interzis icoanele şi capelele din instituţiile de învăţământ.
Preoţii, însă, nici măcar nu s-au oprit acolo, ci au continuat prin a spune că Republica Moldova ar avea nevoie de un preşedinte care să promoveze „valorile tradiţionale ale familiei”, sugerând că Maia Sandu nu ar fi un astfel de candidat, pentru că ar fi sprijinită în campanie de asociaţiile de minorităţi sexuale.
Dincolo de asta, Maiei Sandu, care este doar una din patru femei care participă la acest scrutin, deşi e şi cea dintre ele care pleacă în alegeri cu prima şansă, i s-a reproşat adesea, fie şi indirect, lipsa unei familii.
Igor Dodon, dar şi alţi fruntaşi socialişti care l-au reprezentat în dezbaterile electorale, au folosit ostentativ apelativul „domnişoară” în discuţiile faţă în faţă, dar şi termeni ca „carieristă”, „fata de pe facebook”, prin care să-i accentueze statutul de celibatară.
Liderul liberal, Mihai Ghimpu, apare pe majoritatea panourilor publicitare în compania unor copii sau oameni în vârstă, agitând oamenii să voteze “unirea” pentru viitorul tuturor, dar mai ales “al copiilor”. Tema familiei, în contrast cu cei care nu o au, este exploatată la fel de energic şi de candidata independentă, Silvia Radu, care şi-a însoţit imaginile în care apare alături de oameni în vârstă, minori şi bebeluşi de inscripţia: Familia contează”.
Sunt acest gen de abordări ale campaniei, totuşi, la limita discriminării?
Angela Frolov de la Genderdoc-M, dar şi membră a unei mişcări a feministelor, se declară convinsă ca sunt.
„Fiecare femeie este stăpână pe viaţa sa şi fiecare în parte decide dacă vrea familie, copii, carieră politică. Ceea ce se întâmplă este foarte discriminatoriu şi foarte previzibil pentru o societate patriarhală, în care femeia este privită doar ca o persoană de gradul doi, care are de trăit o viaţă doar pentru reproducere şi servirea familiei şi nu ca o persoană activă, care poate fi politician de carieră. Îmi pare foarte rău că politicienii nu comentează relaţiile de familie ale unor bărbaţi, însă când vine o femeie să candideze, imediat i se discută viaţa personală.”
Consiliul antidiscriminare ar avea un cuvânt de spus? Şi dacă da, de ce nu a făcut-o? Am întrebat-o pe membra acestui consiliu, Doina Ioana Străisteanu:
“Sigur că consiliul, conform legii, trebuie să-şi asume un rol activ în monitorizarea presei şi să facă publice situţiile în care se încalcă legea în exprimările unor candidaţi. Dar avem un conducător al consiliului, care nu a luat această decizie de a interveni. Îmi pare foarte rău. Personal, mă îngrijorează. Pentru că în înţelegerea mea se manipulează cu alegătorii, punându-se accent pe unele valori false, incitându-se la excludere. Şi a doua: se tinde a jigni, a umili demnitatea persoanei. Nici în primul, nici în al doilea caz, nu trebuie trecute cu vederea.”
Întgr-o situaţie similară, anul trecut, legată de atitudini similare manifestate de primarul capitalei Dorin Chirtoacă în raport cu contracandidata sa socialistă din scrutinul local, Zinaida Greceanâi, consiliul antidiscriminare a luat atitudine, mai spune Doina Ioana Străisteanu.
