Au mai rămas două luni până la alegerile parlamentare și vom vedea curând cum arată listele definitive cu candidații propuși de către partide. Dar, din câte se știe acum, se pare că promisiunile privind respectarea criteriilor de integritate vor fi, în multe cazuri, încălcate cu nonșalanță.
La PSD, însuși președintele partidului, Liviu Dragnea, are o condamnare penală, ceea ce nu-l va împiedica să postuleze pentru un fotoliu de parlamentar. Fostul prim-ministru Victor Ponta, actualmente urmărit penal, candidează și el. Cu așa „exemplu” dat la vârful partidului nu e de mirare că printre potențialii candidați social-democrați e o adevărată emulație a penalilor.
În ceea ce privește ALDE, partidul-marionetă aliat cu PSD, aproape toate numele cu notorietate ce vor intra pe liste sunt ale unor persoane cu condamnări penale sau care fac obiectul unor investigații judiciare, începând - și aici – cu președintele partidului, Călin Popescu-Tăriceanu. Mai mult, ALDE a devenit loc de refugiu pentru unii politicieni cu un trecut atât de încărcat încât nici PSD nu i-a mai acceptat: este cazul fostului primar al orașului Pitești, Tudor Pendiuc, urmărit pentru corupție.
Tot felul de figuri dubioase populează și Partidul România Unită (PRU), formațiune politică de extremă dreaptă care încearcă să dreneze voturile electoratului defunctului partid România Mare.
Nici la Partidul Național-Liberal lucrurile nu stau deloc grozav, mai mulți politicieni cu probleme penale insistând să fie incluși pe liste. În definitiv, singura formațiune politică fără corupți este USR – Uniunea Salvați România – , un partid abia constituit și cu șanse mici de a obține un rezultat foarte bun la alegeri.
A fost dat uitării, așadar, acel elan ce a urmat victoriei lui Klaus Iohannis în urmă cu doi ani, când se preconiza că avem nevoie de o altfel de politică. Uitate sunt și angajamentele de anul trecut, de după tragedia de la clubul Colectiv, când partidele promiteau că vor adopta criterii stricte de moralitate. Înregistrăm astăzi, în schimb, o puternică ofensivă menită să o compromită pe șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, ceea ce va duce, firește , la decredibilizarea luptei împotriva corupției. Nu altfel trebuie interpretată acțiunea Senatului prin care organismului abilitat de către Ministerul Educației i se ia dreptul de a decide, în primă instanță, asupra doctoratelor plagiate.
În fine, în aceiași parametri se înscrie și campania insistentă de pe Internet care denunță pe așa-zișii „agenți” ai lui Soros în România, campanie ce ne amintește de aberațiile avansate, acum patru ani, în legătură cu pretinșii „agenți de influență” ai Institutului Cultural Român condus de H.-R. Patapievici.
Sunt toate șansele ca astfel de campanii murdare să se intensifice până la alegeri. Vom avea prin urmare, foarte probabil, pe de o parte – un electorat orbit și fanatizat de propagandă, pe de alta – un electorat dezgustat de politică. Iar de aici pierde, din păcate, toată lumea.
