Europa Liberă: Ce poate face un președinte al Republicii Moldova, pentru că el trebuie să fie ales pe 30 octombrie, astfel ca țara să scape de corupție și de cei corupți? Vă întreb pentru că majoritatea cetățenilor cu drept de vot aceasta îi cer viitorului șef de stat, să aducă stabilitate, cu o justiție independentă.
Cristi Danileț: „Cu siguranță, reforma justiției și lupta împotriva corupției trebuie să meargă împreună. O justiție independentă este singura justiție care poate lupta împotriva corupției din societate. De aceea cred că orice președinte de țară și orice organism care conduce un stat democratic, până la urmă, trebuie să își fixeze din anticorupție o prioritate națională. Adică, oamenii trebuie să înțeleagă că, atunci când avem corupție, de fapt, e o vulnerabilitate la adresa siguranței naționale. Statul însuși este în pericol. De ce? Pentru că prin corupție se cumpără oameni, se cumpără funcții, se cumpără afaceri. Prin urmare, statul, fiind pus în pericol, anticorupția trebuie să devină o țintă, o emblemă, un scop al tuturor celor în funcție.”
Europa Liberă: În 25 de ani președinții Republicii Moldova au promis consolidarea statului de drept și independența justiției. Și, mai cu seamă, au spus că au devenit fenomene ireversibile, dar situația arată cu totul altceva.
Cristi Danileț: „Și România, și Republica Moldova au, de fapt, aceeași problemă – vorbim de state care sunt captive. Adică, prin intermediul corupției, prin corupție înțeleg tot felul de abuzuri comise de cei care ocupă o funcție, deci, prin intermediul corupției, practic, statul este paralizat. Când oamenii își ocupă funcțiile prin alte criterii decât cele meritocratice, atunci ei vor abuza de funcții și, în cele din urmă, vor fura din banii poporului. Președintele statului trebuie să conlucreze cu toate instituțiile statului, începând însă cu justiția care trebuie consolidată să fie independentă, ca să poată curăța societatea. Iar când spun „justiție”, nu mă refer doar la judecători, cum în mod greșit se înțelege în Republica Moldova. Prin justiție se înțelege și organele de urmărire penală, și procurorii. Toți trebuie să fie independenți, ca să poată lupta împotriva corupției. Altfel, vom avea o simplă deviză. Cred că ne-am săturat cu toții de vorbe.”
Europa Liberă: Președintele este cel care numește judecătorii, iar pe de altă parte, se mai constată că justiția ar fi un instrument folosit în lupta împotriva adversarilor politici în Republica Moldova. Cum se limpezesc lucrurile la acest capitol?
Cristi Danileț: „Președintele unui stat democratic nu are cum să ia decizii cu privire la cariera judecătorilor și a procurorilor. Este un fapt greșit. Judecătorii și procurorii trebuie să se autoguverneze prin instrumentul care există deja în majoritatea statelor europene, inclusiv în Republica Moldova, și anume prin consiliul judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este singurul organism care trebuie să selecteze judecătorii, să îi promoveze, să îi numească în funcție. În niciun caz forțele politice nu au ce căuta aici, fie că vorbim de Parlament sau guvern, fie că vorbim de președinte. De aceea suspiciunile de politizare a justiției vor exista cât timp cineva din afara sistemului decide cu privire la cariera judecătorilor și a procurorilor.”
Europa Liberă: Și dacă în Moldova justiția mai rămâne sub controlul politicului, șeful statului poate interveni?
Cristi Danileț: „Nu. Atâta timp cât justiția este sub control politic înseamnă că justiția nu îndeplinește unul din criteriile de bază și anume nu este independentă. E același lucru care se întâmplă astăzi în Turcia. În momentul de față justiția din Turcia nu este independentă. La fel și justiția din Moldova. Condiția aceasta de independență este esențială pentru o democrație. Șeful statului trebuie să solicite Parlamentului, respectiv, guvernului să elimine orice formă de control asupra justiției. Orice formă de control. Politicienii, atât timp cât vor controla justiția, nu vom avea o justiție independentă, deci, nu va fi una eficientă. Președintele statului trebuie să ceară modificări legislative care se impun, ca justiția să fie independentă.”
Europa Liberă: Pe cât de justificată e această așteptare a alegătorilor că în fruntea statului trebuie să vină neapărat persoana care va ști să lupte împotriva corupției și, mai ales, cu persoanele corupte?
Cristi Danileț: „Cetățenii din Republica Moldova sunt cetățeni modești, sunt cetățeni săraci care nu au cum să suporte furturile și nu au cum să suporte corupția. Este firesc ca cetățenii obișnuiți să solicite o luptă împotriva corupției. Și președintele statului este cel care poate da un imbold, în primul rând, la nivel declarativ, în al doilea rând, prin funcția lui de mediere între puteri. El poate oricând să solicite forțelor politice ale statului să declare anticorupția ca fiind un scop național. Aceasta este părerea mea, că președintele statului este cel care poate impulsiona lucrurile. Iar în momentul de față Republica Moldova are foarte-foarte multe probleme din acest punct de vedere. Și un președinte trebuie să fie ferm, puternic, care să fie împotriva corupției la toate nivelurile, începând cu cel politic, desigur.”
Europa Liberă: Ce calități trebuie să aibă viitorul șef de stat, ca să nu dezamăgească alegătorii?
Cristi Danileț: „Să fie un bun patriot. Să aibă conștiința că, odată ales acolo, el trebuie să satisfacă interesul public, nu interesul grupurilor, nu interesul politicienilor care l-au susținut și l-au adus în această funcție. În al treilea rând, trebuie să fie complet transparent și atunci când ia măsuri – pentru că în Republica Moldova președintele statului poate lua măsuri inclusiv cu privire la cariera magistraților încă – măsurile trebuie să fie date în completă transparență tocmai pentru a elimina orice suspiciuni că el intervine în mod discreționar, în mod arbitrariu în cariera magistraților.”
Europa Liberă: Cum e văzut în exterior un președinte care reprezintă o țară săracă, o țară coruptă, o țară măcinată de atâtea probleme, precum Republica Moldova?
Cristi Danileț: „Este clar că un astfel de președinte, pentru că facem parte cu toții, până la urmă, dintr-o familie europeană, un astfel de președinte trebuie să se ridice la un anumit nivel, trebuie să fie extrem de vocal, extrem de puternic și să pară un adevărat lider de opinie. Vocea lui trebuie să se facă auzită. Republica Moldova nu poate să crească ca importanță în Europa decât dacă are un președinte puternic, extrem de vocal și care să își fixeze din lupta anticorupție un scop al mandatului său în anticorupție. Dacă își fixează un astfel de scop, el va deveni extrem de vocal, extrem de puternic și va fi băgat în seamă de către autoritățile europene.”
