Europa Liberă: Deputații văd diferit rolul și împuternicirile viitorului președinte. Ce poate face un președinte de țară în Moldova, dacă regimul e unul semiparlamentar?
Marian Lupu: „Președintele ar trebui să facă exact ceea ce fac președinții altor țări cu un regim politic similar. Asemenea țări sunt mai multe, când președintele este ales direct de către popor. Totodată, în aceste țări există un sistem politic care asigură echilibre și balanțe. Adică repartizează funcțiile și responsabilitățile între mai multe instituții de stat: Președinție, Parlament, guvern. Și mie mi se pare, în acest caz, în Republica Moldova că sistemul politic este unul potrivit pentru o democrație în afirmare, pentru o democrație în dezvoltare. Acest sistem de balanțe și contraechilibre joacă un rol important și nu permite pe principiu, conform Constituției, posibilitatea unei concentrări absolute, a unei concentrări excesive a puterii în mâinile unui singur om. Nu regimul politic este problema noastră. Problema este în politicieni, în incapacitatea lor de a lucra împreună, de a se înțelege, de a înțelege faptul că ei sunt aleși de către popor nu pentru a se lansa în discuții, dezbateri și războaie politice: cine este mai important și cine trebuie să joace un rol mai important în Republica Moldova. Un președinte de țară trebuie să aibă neapărat pârghiile necesare pentru a-și îndeplini funcțiile și sarcinile. Constituția țării la nivel general prevede un sistem destul de echilibrat al puterilor de stat. E o altă problemă că s-ar cere anumite precizări pe anumite dimensiuni. Însă un președinte de țară vine nu doar să dea comenzi, vine nu doar să comande cu oamenii. Un președinte de țară trebuie să fie capabil, inteligent, să aibă dorința și capacitatea să conlucreze atât cu Parlamentul, cât și cu guvernul. Dacă un președinte nu vrea să facă acest lucru, se va întâmpla cum s-a întâmplat în basmul lui Donici cu „lebăda, racul și știucaʾ.”
Europa Liberă: Dumneavoastră lăsați să se înțeleagă că președintele ar trebui să fie o punte de legătură între executiv și Legislativ. Dar sunt voci care spun că ar fi de datoria președintelui să taxeze greșelile guvernanților.
Marian Lupu: „Potrivit Constituției, șeful statului are suficiente pârghii și foarte importante în domeniul de politică externă. Vocea șefului statului este una determinativă în domeniul securitate și apărare, în domeniul reformei justiției, fiindcă șeful statului este cel care finalmente, prin decret, numește judecători, și trebuie să aibă o implicare foarte activă în reformele fundamentale ale sistemului de drept din țara noastră, în modul în care justiția într-adevăr să servească oamenii, să se elimine corupția și să elimine tot felul de alte vicii care pătrund acest sistem.”
Europa Liberă: Dacă ajungeți președinte, vă declinați apartenența la Partidul Democrat?
Marian Lupu: „Orice persoană, care va fi aleasă în această funcție, și nu doar de această dată, și pentru viitor, va trebui să se conformeze cerinței legislației.”
Europa Liberă: Deci, Marian Lupu nu va mai fi membru PD, dacă ajunge șef de stat?
Marian Lupu: „Voi urma prescripția legii, pentru a reprezenta întreaga națiune.”
Europa Liberă: Având în vedere că șeful statului poate chema cetățenii la un referendum, care ar fi cea mai importantă întrebare pe care ar adresa-o societății Marian Lupu, dacă va trebui să țină sfat cu poporul?
Marian Lupu: „Președintele, Președinția este în drept să propună ideea organizării unui referendum, dar, ca și în cazul oricărui proiect de lege, inițiativa devine realitate doar după ce este aprobată de către Parlament. În ultimii ani de zile, un lucru foarte important care s-a produs în Republica Moldova a fost cristalizarea parcursului european. El reprezintă viitorul nostru. Și, președintele, în următorii patru ani de zile, către momentul de depunere a cererii pentru obținerea statutului de țară candidat de aderare la Uniunea Europeană, iar înainte de a depune o asemenea cerere, un referendum pentru a consulta opinia moldovenilor va fi un exercițiu firesc și unul absolut necesar.”
Europa Liberă: Pentru o eventuală unire a Moldovei cu România ar trebui să fie un referendum convocat?
Marian Lupu: „Este contraindicat. Și este foarte periculos pentru societatea moldovenească și pentru țară să mergi cu organizarea referendumurilor care ar scinda și mai puternic societatea și ar pune oamenii unii împotriva altora, ar semăna ură și neîncredere.”
Europa Liberă: Dar pentru că este în creștere acest curent pro-unionist, ce părere aveți despre o eventuală unire?
Marian Lupu: „Ar pune toată țara pe baricade. Și ar forma o linie foarte periculoasă de scindare în societate. Pe o secundă să ne imaginăm cum va ieși țara dintr-un asemenea exercițiu. Un asemenea pas ar fi fost deloc salutat și deloc calificat ca un element de maturitate politică și responsabilitate internă de către partenerii noștri europeni.”
Europa Liberă: Chiar și în cadrul coaliției de guvernare există opinii diferite referitoare la aderarea Moldovei la NATO. Un referendum la acest subiect ar limpezi spiritele în societatea moldavă?
Marian Lupu: „În mare parte, societatea noastră pledează pentru consolidarea statutului de neutralitate. Este o poziție foarte clară de sprijin a acestui statut din partea partenerilor noștri occidentali.”
Europa Liberă: Ce se poate întâmpla în relația moldo-comunitară, în cazul când câștigați, dar și în situația când pierdeți scrutinul prezidențial?
Marian Lupu: „În cazul în care voi câștiga în aceste alegeri prezidențiale, vom obține o sinergie și mai puternică dintre ramurile puterii de stat și diferite instituții ale statului, mă refer la Președinție, Parlament, guvern. Toate aceste trei instituții vor avea o viziune similară privind prioritățile de politică internă și de politică externă a țării. În caz contrar, datele problemei se vor complica suficient de tare, având în vedere declarațiile unor contracandidați, nu zic importanți, în privința federalizării Republicii Moldova, în privința abolirii Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Bine, funcțiile și atribuțiile președintelui de țară nu vor permite asemenea decizii de sine stătător, fiindcă președintele nu va fi în capacitate, de unul singur, să adopte asemenea decizii. Însă o animozitate, tentative de destabilizare a situației pentru a genera noi crize politice, cu siguranță că iată asemenea fenomene ar putea să complice situația. Vreau să vă asigur că în orice condiții eu personal, cât și colegii din echipa Partidului Democrat vom depune absolut toate eforturile pentru asigurarea continuării proiectului european al țării noastre.”
Europa Liberă: Bunăstarea celor mai bogați se transmite celor mai săraci prin crearea locurilor de muncă și prin venituri mai mari pentru salariați. De ce întârzie această bunăstare, după 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova?
Marian Lupu: „Nu a existat de bun început, din 1991, până nu demult un proiect de țară: încotro mergem, ce trebuie să facem, spre ce tindem, care ne sunt obiectivele. Și, cel mai important, urmare a acestor scopuri, care ne sunt acțiunile, ale tuturor: și Parlament, și guvern, și președinte, și societate civilă. Doar șase-șapte ani de zile în urmă, s-a conturat această idee de integrare europeană, de a aplica în Republica Moldova modelele europene care ne sunt cele mai potrivite. S-a pierdut foarte mult timp în diferențe de viziuni, în lipsa de răspunsuri la întrebarea încotro o apucăm mai departe, ce facem? Au fost și devieri de la ciclu electoral la ciclu electoral, ba într-o direcție, ba în altă direcție. Eu sper foarte mult că, după 25 de ani, totuși, s-a schimbat și mentalitatea, s-au limpezit mințile, s-au clarificat viziunile. Totodată, nu sunt de ignorat și factorii de ordin obiectiv. Să nu uităm că de ani buni, de decenii, dacă nu de secole, noi nu am avut tradițiile de guvernare națională independentă. Deci, noi nu am avut mulți ani guverne, Parlament, noi a trebuit să învățăm, aceste noi generații să învățăm cum se conduce o țară. Am pierdut acele relații de comerț, relații economice care au fost circa 50 de ani. A fost foarte greu.”
Europa Liberă: Dar mai există această dorință de a avea relații speciale cu Rusia, după ce s-a pierdut atât de mult prin aceste embargouri care au fost impuse de Federația Rusă?
Marian Lupu: „Din momentul în care s-a cristalizat ideea proiectului european, s-au pus la foarte clar acțiunile, politicile ce trebuie să facem pentru a atinge standarde la această etapă, care sunt mai aproape de standardele europene, înțelegerea că anume aceste standarde pot să asigure bunăstarea și dezvoltarea economică și socială a țării, având o viziune clară, lucrurile vor merge mai rapid și mai susținut pentru viitor. Acum, în privința relațiilor cu partenerii din Est, Acordul de Asociere la Uniunea Europeană nu este un impediment pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor cu partenerii din Est. Când vorbim de parteneri din Est, noi ne referim nu doar la Federația Rusă, mă refer aici la Belarus, mă refer la Kazahstan, mă refer la Azerbaidjan. Republica Moldova continuă să aibă interese economice și comerciale, dar și interese sociale în această zonă. Acțiunile noastre trebuie să fie bazate nu pe emoții, nu pe sentimente, acțiunile noastre trebuie să fie bazate pe interesul țării. Aceasta a fost, este și va fi poziția mea.”
Europa Liberă: Dacă Marian Lupu nu ar face politică, cu ce ați prefera să vă ocupați?
Marian Lupu: „Mai mult de un deceniu și jumătate am muncit la Ministerul Economiei. După care, din 2005, am început să fac activitate politică. Dacă așa a fost sortit, asta este. Este în prezent și pentru viitor calea mea. În acel moment când voi decide că vreau să părăsesc activitatea politică, voi găsi o ocupație pe potrivă, una armonioasă, care va fi ea vom discuta la acel moment. Până când această sarcină nu este în lista priorităților mele.”
