Corina Creţu, comisar european pentru politici regionale, nu uită locul de unde a plecat, adică de la dreapta lui Ion Iliescu, căruia i-a fost mult timp apropiată şi sfetnic de taină. Chiar dacă ar trebui să se ocupe de interesele comunitare, ea continuă războaie politice interne pe tema absorbţiei fondurilor europene. Obiectivul ei de acum pare să fie compromiterea cabinetului Cioloş, într-o simetrie deplină cu teza tot mai des exprimată de PSD că schimbarea de guvern din noiembrie 2015 a fost o lovitură de stat de catifea ducând la înlocuirea un guvern legitim cu unul manipulat de la Cotroceni şi de PNL. Or, dimensiunea europeană a fost mereu definitorie pentru angajamentul democratic al unui partid astfel că a spune că nu a accesat cu bună-ştiinţă fondurile europene, deşi a cotizat la acestea, reprezintă nu doar o acuzaţie de neprofesionalism, ci o abatere de la obiectivele strategice ale României.
Într-o notă polemică de pe pagina sa de socializare, Corina Creţu spune că, în vreme ce fondurile de coeziune şi din programul operaţional regional au fost absorbite în perioada 2007-2013 în proporţie de peste 80 la sută, ajungând chiar la nouăzeci şi două de procente în cazul fondurilor de coeziune, pentru programele din orizontul de finanţare 2014-2020 rata de absorbţie ar fi zero. Sunt miliarde care îi aşteaptă pe români, doar să se pună pe lucru şi să conceapă programe viabile, dă de înţeles Corina Creţu. De pildă în această perioadă vor fi alocate 100 de miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană, iar o bună parte din bani se va duce către oraşele europene. România e pe locul trei în ceea ce priveşte sumele alocate, nu trebuie decât să investească la rându-i în programe de modernizare şi dezvoltare viabile. Guvernul a decis ca 20% din fonduri să fie administrate de aleşii locali. Este un început modest de descentralizare, dar şi un bun argument în negocierea cu liderii (i.e. baronii) locali. Corina Creţu promite că va organiza în octombrie o mare întrunire a şefilor de consilii judeţene şi a primarilor din municipiile-reşedinţă pentru a promova cu torţe proiectul, nu fără a da de înţeles că are un cuvânt în stabilirea destinaţiei banilor.
Desigur, o nouă festivitate nu rezolvă absenţa proiectelor de investiţii şi nu ar fi prima dată când România, deşi are mari probleme de infrastructură şi trebuie să investească mai mult în oameni ( educaţie, sănătate, locuri de muncă) are blocaje mintale de netrecut când vine vorba să acceseze aceste fonduri. Explicaţia care a fost dată nu odată este că proiectele trebuie co-finanţate de la buget şi guvernul nu ar mai avea libertatea să aloce şi să disloce bani din buget după cum vrea prin rectificări şi prin fondul la dispoziţia primului ministru. Dar intenţia Corinei Creţu de a organiza această întâlnire în vreme ce deplânge inactivitatea guvernului este o altă posibilă manevră de a întoarce ochii aleşilor locali, indiferent de culoarea politică, de la guvern spre PSD ca agent de influenţă şi putere.
Cristian Ghinea spune, cu actele pe masă, că afirmaţiile comisarei sunt mincinoase şi că ar fi pregătit în cele trei luni de zile de când este ministru, mai multe proiecte proiecte pentru a obţine finanţare în valoare de 12 miliarde de euro. El mai afirmă, tot pe pagina de socializare, că de fapt guvernul Ponta este cel care a strâns băierele la pungă şi nu a vrut să finalizeze cadrul instituţional românesc pentru fonduri europene. El mai publică şi un document din care rezultă că, în ciuda afirmaţiilor făcute de Corina Creţu, România nu stă chiar atât de rău. Este vorba despre informarea transmisă în mai de Comisia Europeană către Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene. În acest raport se spune că programele finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, statele membre în perioada 2014-2020 au cheltuit deja 1,7% din total. Pe primul loc este Finlanda cu circa 14,3%, urmată de Irlanda cu puţin sub 14 procente. România a reuşit să nu ocupe ultimul loc, fiind întrecută şi de data aceasta de Bulgaria care accesat decât plăţi de şapte milioane de euro, adică 0.07% şi Malta şi Ungaria care, conform aceluiaşi tabel întocmit de Comisia Europeană nu au luat nici măcar un cent din vistieria Uniunii.
România stă, desigur, mai bine cu cele 57 de milioane de euro încasate. Adică 0,18% din total. 0,18% e mai mult ca zero, iată un adevăr matematic. E drept că reprezintă a optzecea parte parte din procentele Finlandei. Dacă ne uităm la valorile absolute adică la milioanele încasate deja de ţările unionale, România a accesat de douăzeci de ori mai puţini bani ca Portugalia şi de 15 ori mai puţini ca Franţa. Oricum am calcula, rezultă că se putea mai bine şi mai mult. Cristian Ghinea spune că nu a putut pune în mişcare mecanisme intrate în somnolenţă pe timpul guvernării Ponta.
Afirmaţiile ministrului nu au făcut decât să stârnească reacţia comisarei Creţu care i-a răspuns că apreciază cooperarea cu noul ministru, dar că acest an este crucial pentru politicile regionale şi că trebuie iniţiate noi programe. Mai mult, spune ea: „Am căzut de acord că sunt întârzieri, că nu există suficiente proiecte mature, am vorbit despre situatia dramatică mai ales din domeniul deşeurilor şi infrastructurii. Am apreciat împreună că trebuie demarate urgent cele 3 spitale regionale, dar pentru acest lucru încă aşteptăm harta nevoilor sanitare.” Ea spune că ministrul Ghinea a interpretat greşit cifrele din Raportul Comisiei şi că banii încasaţi nu ar fi decât obişnuitele avansuri acordate pentru proiectele aprobate.
Această ceartă pe banii europeni nu este nouă. La sfârşitul lui iunie, Cristian Ghinea a fost chemat la Comisia de afaceri europene după ce ministrul lansase un atac dur la adresa fostului premier Ponta pe care-l acuza că minte în ceea ce priveşte banii veniţi de la Uniunea Europeană, că nu a asigurat transparenţa cheltuielilor şi că i-a favorizat pe marii baroni agricoli în detrimentul micilor fermieri. El mai spunea că guvernul Ponta a trimis două sute de proiecte la Uniune, dar nu a fost acceptat niciunul. Şedinţa de înfierare de la Comisia de afaceri europene nu a făcut decât să sporească simpatia publică pentru ministrul Ghinea, chemat acolo fără vreun motiv anume decât acela de a fi tras de urechi pentru scrisoarea adresată fostului premier şi de a fi linşat de colegii de partid ai comisarei Creţu. Comisia nu a discutat o strategie de accesare a fondurilor pe care s-o propună în calitate de consultant politic guvernului, nu a enunţat direcţiile şi principiile strategice, nici domeniile în care ar fi urgente finanţările. Comisia l-a chemat doar pe ministru să-l facă mincinos în transmisiune directă.
După cum vedem, este un război de uzură din care au ieşit la iveală, însă, mai multe fapte (unele penale) care au îngreunat accesul către banii europeni: guvernul Ponta nu a reuşit să propună proiecte viabile pentru exerciţiul bugetar 2014-2020. A tergiversat derularea celor din perioada anterioară, atribuind de multe ori discreţionar banii către oamenii de partid sau către finanţatori strategici. De pildă, Sebastian Ghiţă ar fi, după cum spune raportul corpului de control al primului ministru, unul dintre cei care au avut numai de profitat de pe urma acestor contracte, el primind, în calitate de beneficiar sau contractant, 750 de milioane de lei prin intermediul unor firme pe care le controlează. Direcţia Anticorupţie cercetează acum aceste firme şi pe patronul lor pentru suspiciunea de fraudă. Sebastian Ghiţă este prietenul apropiat al lui Victor Ponta, iar acesta îi premia cu funcţii pe procurorii care-i ofereau informaţii din dosarele patronului RomâniaTV. Procurorii au pus sechestru şi pe o parte din averea deputatului PSD Mădălin Voicu, acuzat şi el de fraude cu bani europeni. Chiar în luna iunie, Direcţia anticorupţie a declanşat urmărirea penală împotriva a 31 de persoane implicate în fraude cu ajutoarele europene pentru agricultură. Investigaţia a fost iniţiată de OLAF iar şef de afiş este unul dintre cei care i-au urmat lui Culiţă Tărâţă la şefia holdingului 3Brazi SRL. Nenumăraţi alţi politicieni PSD mai mari sau mai mici sunt urmăriţi pentru posibile fraude cu bani europeni. România, Ungaria şi Bulgaria conduc detaşat topul corupţiei pe bani comunitari. De fapt, spun oficialii, din 2013 până în 2015 s-au descoperit prejudicii anuale de 75 de milioane de euro. Conform datelor de pe pagina de internet a Direcţiei Anticorupţie, din ianuarie şi până astăzi au fost date sentinţe cu ani grei de puşcărie în 32 de dosare referitoare la fraude cu bani europeni. Aşadar, chiar şi situaţia festivistă prezentată de comisara Creţu şi transformată în platformă politică de partidul ei trebuie corectată. În fiecare an în care guvernul Ponta a administrat fonduri europene, au fost furaţi mai mulţi bani decât a accesat România în nouă luni de guvernare tehnocrată Cioloş. Tot acest război mai degrabă mediatic urmăreşte, la urma urmei, să-l angajeze pe Cristian Ghinea în lupte de uzură, în aşteptarea alegerilor când poate la ministerul afacerilor europene va veni cineva care să fie mai înţelegător cu foamea de euro a europenilor din PSD.
