Nascut la 23 iulie 1989 la Bender. A absolvit liceul in Chisinau, dupa care a urmat studiile de masterat si logistica in Bremen, Germania. Este fondatorul start-upului LaDrum.md, vorbeste fluent cinci limbi, a vizitat 22 de tari si a lucrat in șase state diferite pe două continente. In present este designer de depozite la compania CEVA Logistics in Bangkok, Thailanda.
Luni
A sunat desteptatorul a zecea oara, si este frig pentru ca conditionerul a aeresit toata noaptea, temperatura de 25 de grade este temperatura perfecta pentru a dormi, dar nu si pentru trezire. Reusesc in graba sa fac un dus si sa imbrac camasa calcata. Abia am reusit sa intru in birou, sa citesc cele 37 de emailuri venite in timpul weekendului. Cel mai neplacut mesaj a venit de la directoarea pentru vanzari de servicii depozitare: „Alex, de ce ultima noastra oferta pentru OfficeMate include o singura solutie automizata?” Toti sefii sunt inclusi in lista destinatarilor, asa ca imi ia o jumatate de ora sa formulez un raspuns diplomatic. Termin ziua de lucru cu o discutie scurta cu patronul despre planurile pentru recrutarea stagiarilor si cu un pahar cu apa rece. Incepe seara si bazinul olimpic de acasa ma asteapta.
Marti
E iarasi coadă de 10 minute la moto-taxi, cu 30 grade caldura, nimeni nu vrea sa mearga pe jos pana la metrou. Simt cum mi se lipeste camasa de spate… in sfarsit a venit si randul meu sa iau taxi. Dupa ziua de odihna de luni vanzatorii ambulanti stau iarasi in fata biroului: mi-am luat o jumatate de ananas si o felie de pepene galben, impreuna cu orez fiert cu soia si un ou prajit, este micul meu dejun obisnuit. Dupa o zi de navigare prin fisiere excel cu mii de randuri merg la mall pentru a alege cadou sefului cu prilejul zilei sale de nastere. Am pus ochii pe un portmoneu din piele care sper sa ii placa. Este trecut de ora 20:00, dar numarul masinilor pe strazi nu a scazut, dupa o ora petrecuta in ambuteiaje reusesc sa ajung la sky bar-ul preferat. In ascensor apas butonul pentru etajul 38. De fiecare data in ascensor imi simt timpanele din cauza vitezei. Muzica linistita si apusul asupra smog-ului sunt cireasa de pe tort a serii.
Miercuri
Cobor la etajul 8 in departmental finante pentru a cere sa imi fie majorata diurna, sunt ingrijorat ca cardul meu de credit nu va face fata unei deplasari de două saptamani in Olanda. Sunt foarte emotionat, am ocazia sa revin in Europa dupa o lipsa de un an, si sa trag si o fuga in Bremen unde mi-am petrecut cel mai mult timp din ultimii șapte ani. Revin la etajul 10 pentru a confirma cu secratara itinearul zborului: Bangkok - Amsterdam, si apoi Chisinau – Bangkok. Aleg cursa spre Amsterdam cu o escala de 13 ore in Dubai – ce poate fi mai fain decat o noapte petrecuta in Dubai in drum spre vechiul continent? Am reusit sa-i conving pe ceilalti colegi ca un hotel mai aproape de Utrecht, dar cu mai putine stele, ne va scurta drumul spre birou. De fapt vreau sa ma asigur ca prietena care ma va vizita va putea ajunge usor in centrul orasului cat voi fi plecat la birou.
Joi
Am pofta de cvas, este remediul meu impotriva caldurii. Imi satisfac pofta si am grija sa iau destul si pentru cei de acasa. Statia de transport public de unde cumpar bautara pare pustie, desi este o zi foarte frumoasa cu un pic de vant, toate gheretele si vanzatorii ambulanti sunt la locul obisnuit. Oare o fi plecat toti in vacanta in afara orasului? Oare atat de puternic se resimte lipsa studentilor si elevilor in perioada estivala? Sau poate sunt eu obisnuit cu fluxul interminabil de oameni si masini din Bangkok? Pretrec mai mult timp cu ai mei. Am decis sa mergem la lacul de la Danceni pentru a vedea apusul. Imi spun a mia oara cat de frumoasa este Moldova in timpul verii. Incerc sa fac multe poze, dar nu imi reuseste sa prind privelistea si/sau sentimentul. Ascund telefonul in buzunar si incep sa fug cu ochii de la stanga la dreapta ca la un meci de tenis, doar ca foarte lent, vrand sa privesc cat mai departe. Incerc sa gasesc locul perfect pe unul dintre dealuri pentru o casa din care s-ar vedea lacul, apusul si rasaritul.
Vineri
M-am trezit foarte devreme, pe la 5:45, desi sunt deja obisnuit cu fusul orar european. Este o caldura insuportabila, un aer uscat si foarte cald. Nu se simte adierea vantului nici cu toate geamurile deschise. Merg sa cumpar cateva sticle de vin pentru revenirea in Thailanda. Troleibuzul a sosit neintarziat. Toti par obositi de canicula. Mă așez langa fereastra, in spate, este locul meu preferat. Este aproape de amiaza, deci ora de varf. Suntem intr-un ambuteiaj pe strada Puskin… rugamintea mea catre sofer de a deschide usa din fata pentru a-mi permite sa cobor. Soferul a fost amabil. M-am oprit la o agentie de turism sa procur un bilet de avion. Functionara este foarte draguta, si dupa cateva incercari de a procesa achitarea biletului cu cardul imi da sfaturi utile despre cum sa il activez. Dupa o plimbare relaxanta prin parc ajung la magazinul Milestii Mici si aleg un Chardonnay Sauvignon din ’86. Am trecut si pe la MoldovaGaz pentru a achita facturile. Si vara ard buzunarele. Paznicul imi explica foarte politicos ce pasi trebuie sa fac si la ce ghisee sa ma apropii. E timpul sa revin acasa, iarasi cu troleibuzul numarul 10. Controlor este un baiat tanar si suplu. Imi apare in cap intrebarea daca a fost depus vreun efort pentru a recruta si barbati pentru acest job?