La granița ucraineano-rusă dinspre Harkov spre Belgorod, asfințitul e plumburiu și autobuzul în care merg spre Rostov pe Don e controlat, pe rând, de trei echipe de ucraineni. Urcă, verifică bagajele de mână și actele, pe urmă se uită în portbagajul mare în fiecare sacoșă sau geamantan. Scot afară tot ce mi se cere, de fiecare dată. Soldații nu știu nici ei ce cată, dar sunt foarte harnici, poate în mod inutil, dat fiind că autobuzul ieșea din țara lor.
La frontiera rusă, totul e mai organizat, există verificări ca în aeroport, așa că toată lumea stă la coadă cu papornițele și actele. Când îmi vine rândul, îi arăt polițistei cu patru stele pe umăr pașaportul. Dintr-o dată o văd cum se oprește din verificările de rutină și nu știe ce să facă. Se oprește câteva minute, după care dă un telefon. Până atunci mă trimte într-un colț cu tot cu rucsacul, pe care îl târăsc până acolo. Aștept vreun sfert de oră până când vine superiorul: noua generație, fără burtă, tuns periuță, zâmbitor. Îmi ia pașaportul și se uită în el cu toată răspunderea de care poate da dovadă, după care îmi pune întrebările standard: „Ce faci în Rusia?”; „De ce ai o viză cu două intrări?” și mai ales „De ce ai un pașaport nou?” A descoperit, în sfârșit, un amănunt suspect și dintr-o dată fața i s-a luminat de parcă ar fi rezolvat o ecuație foarte complicată. Zic: „așa mi-au cerut funcționarii de la oficiul de vize din București”. Zâmbetul de satisfacție îi dispare, dar nu chiar de tot. „De ce?” - își continuă polițistul interogatoriu. „Pentru că deși aveam mai multe pagini libere, nu erau una lângă alta”, îi răspund, iar funcționarii ruși voiau neapărat două pagini în oglindă care să fie goale.
Pe urmă, polițista mi-a pus viza și în final ne-am întors în autobuz. Cel puțin trei ore și jumătate am petrecut cu trecerea dintre cele două țări. Drumul din aproperea graniței este plin de gropi și în partea ucraineană și în cea rusă, în așa fel încât viteza de deplasare nu putea depăși 10 km/oră.
A doua zi dimineață am ajuns la Rostov pe Don după 15 ore, cu toate că între Harkov și Rostov sunt mai puțin de 500 de kilometri.
Am făcut un ocol substanțial de două zile de la Mariupol la Rostov pe Don, două orașe aflate pe coasta nordică a Mării Azov, între care în timp de pace, cei 180 de kilometri pot fi parcurși în cel mult trei ore.
