Legea cu privire la reorganizarea hărții judecătorești, aprobată recent de legislativ, prevede reducerea judecătoriilor de la 44 cât sunt acum, la 15. Optimizarea, după cum susțin experții Centrului de Resurse Juridice va îmbunătăți calitatea actului de justiție și va scuti autoritățile de o parte din cheltuieli. Criticii legii spun însă că, din contra, reorganizarea va împovăra și mai mult statul, și la fel va incomoda toate părțile implicate în procesele de judecată.
Cea mai sonoră voce care s-a alăturat corului de critici ai optimizării aparţine președintelui judecătoriei sectorului Râșcani al capitalei, Oleg Melniciuc, despre care presa a scris anterior că ar fi finul de cununie al preşedintelui CSJ, Mihai Poalelungi. Acesta a expediat recent o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii în care spune că vrea să atragă atenţia breslei asupra „impactului negativ” al reorganizării, înainte ca şeful statului să promulge legea votată de legislativ.
În scrisoarea sa, Melniciuc se întreagă şi îşi întreabă şi colegii cum vor fi distribuite dosarele și ce se va întâmpla cu magistrații din judecătoriile care vor dispărea. În viziunea sa, economisirea banilor publici ar fi mai lesne de obținut prin reducerea numărului de angajați din sistem, decât prin optimizarea judecătoriilor.
Vlad Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, ONG care a pledat cu fermitate cauza reducerii judecătoriilor ineficiente, spune că atunci când instanțele nu au condiții pentru înregistrarea audio a ședințelor de judecată, când examinarea cauzelor se face în birourile judecătorilor, iar sediile lor sunt inaccesibile pentru orice cetățean, genul de argumente invocate de şeful de instanţă sunt total inadecvate:
„Noi putem să construim judecătorii în fiecare sat, dar ce rezultate o să aducă asta? Proximitatea nu este o soluție atunci când este vorba de calitate. Eu cred că accentul mare nu trebuie pus pe distanță, ci pe organizarea instanțelor. Acum o persoană călătorește 20 de kilometri, dar de zece ori, fiindcă judecătorul nu-și poate organiza foarte bine ședințele, din motive logistice și amână cauza de la o zi la alta. Chestia asta trebuie schimbată, pentru că în instanțele mari, trebuie să se optimizeze procesele așa încât cel mult două ședințe per dosar să existe.”
La Vulcănești și Șoldănești bunăoară, activează câte un singur magistrat, explică Gribincea, în alte raioane sunt câte doi-trei - astfel, pe lângă cheltuielile mari de întreținere, în aceste instanțe nu este posibilă distribuirea aleatorie a dosarelor, prin urmare nici combaterea corupției, și nici o specializare a judecătorilor.
Din nou Vlad Gribincea:
„E o situație când ai trei judecători într-o instanță, care se ocupă cu toate tipurile de dosare, și e alta când ai 20 de judecători în aceeași instanță și 10 judecătoare examinează doar un anumit tip de dosare, cinci judecători de alt tip și trei, de altul. Calitatea e cu totul alta.”
Despre nevoia specializării judecătorilor vorbește și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, în opinia căruia acest lucru este unul din efectele benefice ale legii. Pe de altă parte, el îi dă dreptate magistratului Oleg Melniciuc și spune că optimizarea instanțelor va genera mai multe probleme tehnice şi că măsura nu trebuie privită doar din perspectiva costului şi eficienței:
„Unele instanțe din raioane, aproape 28 de instanțe au niște condiții excelente de lucru. Acum iese că noi dacă o să le reducem pe viitor, e clar că ele la stat o să rămână, anume clădirile în cauză. Problema este că acolo o să vină alte instituții și nu o să le trebuiască acele săli. Eu sunt de acord că trebuie optimizare, dar trebuia treptat și trebuia să vedem dacă avem mijloace bănești.”
Calculele prezentate de experții Centrului de Rersurse Juridice arată că reorganizarea va genera anual economii de peste 45 de milioane de lei, iar investițiile pentru construcția unor sedii noi conforme cerințelor se vor recupera în 17 ani.
Experții tind să creadă că îngrijorările magistraților sunt legate mai ales de o altă măsură care rezultă din reorganizare: legea votată de parlament prevede că, începând cu 1 ianuarie 2017, mandatul tuturor președinților și vicepreședinților de instanțe va înceta, iar noile angajări se vor face în bază de concurs.
