Raportorul Special ONU in Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, Catalina Devandes-Aguillar, va prezenta astăzi la Geneva un raport despre cum sunt respectate drepturile acestor persoane în Republica Moldova.
Anticipăm evenimentul discutând în emisiune cu invitatul nostru matinal Veaceslav Balan, coordonator naţional în drepturile omului în cadrul Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului.
Europa Liberă: Vorbim, dle Balan, despre un raport care abia va fi publicat, totuși am vrea să aflăm în linii mari ce constată el?
Veaceslav Balan: „Doamna raportor a vizitat țara noastră în luna septembrie anul 2015 și în urma acestei vizite, în urma unui număr de interviuri, întâlniri și ședințe pe care le-a avut, și-a formulat acest raportul. În primul rând, doamna raportor vorbește despre prezența unei atitudini discriminatorii în țara noastră și a unor idei eronate în privința dizabilității. Deci, persoanele cu dizabilități în continuare sunt privite în țara noastră ca un fel de persoane cu deficiență, cu handicap, persoane care nu ar trebuie să fie parte a societății. Clar lucru că această abordare, această privire este una absolut învechită și nu este conform standardelor internaționale.
Persoanele cu dezabilitate sunt în rând cu toată lumea, sunt persoanele care au drepturi depline și urmează a fi respectate în toată plenitudinea sa. Din această problemă mai generică derivă și celelalte probleme, în primul rând doamna raportor mai vorbește despre lipsirea capacității juridice depline a unor grupuri de persoane cu dizabilități mentale, asemenea prevederi legislative care există în Republica Moldova ele nu corespund standardelor internaționale. În loc de asemenea privare de capacitate juridică deplină, adică de posibilitatea de a cumpăra unele lucruri, de a le vinde, de a intra în relații familiale, în loc de asemenea lipsire urmează a se crea servicii noi, servicii de susținere, de sprijin în luarea deciziilor. Acest lucru în Republica Moldova este abia la primii pași de cale.
Doamna raportor recomandă de utilizat în special instituția patronajului, în loc de lipsire de capacitatea juridică a persoanelor cu dizabilități mentale; la fel se referă și la accesibilitatea din Republica Moldova. După cum a menționat dumneaei a fost personal aici în țară și a putut să observe cum stau lucrurile din prima persoană și ea constată că în Republica Moldova practic nu există nimic accesibil, chiar și în Municipiul Chișinău unde și-a petrecut o bună parte a timpului.
Doar câteva din clădirile publice sunt accesibile, din care motiv doamna raportor a fost nevoită, ea tot este o persoană cu mobilitate redusă, a fost nevoită să organizeze o bună parte din ședințe, interviuri la noi în sediul ONU; deci avea greutăți majore să se deplaseze prin oraș. Doamna raportor s-a referit la reforma de dezinstituționalizare, așa cum am menționat unele grupuri de persoane cu dizabilități sunt ținute într-un fel de ghetouri în instituții în care nu au voie să le părăsească, sunt supuse deseori tratamentelor ne benevole, adică forțate. Doamna raportor solicită închiderea acestor instituții și mutarea persoanelor din aceste instituții la libera lor alegere în comunități unde pentru aceste persoane urmează a fi create servicii comunitare.”
Europa Liberă: În concluzie, dle Balan, să încercam să înțelegem aceste constatări cum pot fi apreciate: ca evoluție, ca involuție, ca baterea pasului pe loc?
Veaceslav Balan: „Asta este prima vizită a doamnei raportor și într-un fel este primul raport de acest gen. Doamna raportor face referință asupra domeniului de educație incluzivă apreciind mult succesele și progresele obținute în acest domeniu. Totodată în toate celelalte domenii situația necesită a fi îmbunătățită considerabil. Republica Moldova are multe de făcut în realizarea acestor recomandărilor.”
Europa Liberă: Deci, batere a pasului pe loc am spune mai degrabă?
Veaceslav Balan: „Pe unele segmente da, pe unele sunt progrese, pe unele reformele au început, cum ar fi reforma de dezinstituționalizare, dar acum este important ca toate aceste reforme să fie continuate și duse până la capăt.”
Europa Liberă: Dl Balan, dar poate într-adevăr acest raport să influențeze decisiv cumva autoritățile Republicii Moldova să schimbe lucrurile în bine aici? Pentru că ele de obicei invocă absența banilor şi, mai ales într-o țară în care dispare un miliard din bănci, bani probabil nu prea sunt.
Veaceslav Balan: „Bani sunt în orice țară, bugetele sunt aprobate, cheltuielile sunt făcute. Alta e întrebarea: care sunt prioritățile pentru cheltuirea acestor fonduri? Răspund la prima întrebare: ține foarte mult de voința clasei politice, de voința guvernanților de a implementa aceste reforme și de a găsi bani. Banii sunt, doar trebuie de aranjat prioritățile într-o anumită ordine. Și noi ca Organizația Națiunilor Unite suntem pregătiți să acordăm asistența necesară Guvernului în acest parcurs de realizare a recomandărilor doamnei raportor.”
Europa Liberă: Să ne referim un pic la reforma de dezinstituționalizare. Moneda de obicei are mereu două fațete și în acest caz una ar fi că, într-adevăr, orice persoană se simte mai bine în mediul lui, care îi este familiar, dar partea a doua a monedei ar fi că serviciile speciale încă nu sunt create, servicii care ar putea ajuta acești oameni să se afle în mediu lor. Atâta timp cât aceste servicii nu sunt create, cum rezolvăm situația?
Veaceslav Balan: „Clar lucru că aceste servicii trebuie începute a fi create. Nici într-o țară asemenea reforme nu s-au realizat peste noapte, nu s-au creat servicii într-o lună, două, a fost un proces de tranziție de la sistemul de instituție la sistemul de servicii comunitare. Cam același parcurs se propune și aici în Moldova și clar lucru că va exista o perioadă de tranziție de câțiva ani.
Toate instituțiile urmează să primească un plan individualizat de dezinstituționalizare și asupra acestor planuri deja se lucrează în cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei împreună cu partenerii de dezvoltare și treptat după ce necesitățile persoanele vor fi evaluate, planurile aceste de dezinstituționalizare vor fi puse în aplicare. Treptat persoanele se vor muta cu unele servicii la primă etapă creată, mai departe tot mai multe servicii dezvoltate, ca în final într-o perspectivă de doi, trei, cinci ani tot spectrul de drepturi deja să fie creat în întreaga țară și deja să nu mai fie nevoie sau nici să nu existe această opțiune de dezinstituționalizare a persoanelor.”
Europa Liberă: Ca de obicei și aici există un specific moldovenesc, totuşi. Avem cunoștințe despre mai multe servicii care deja au fost create, dar în momentul în care au fost date la întreținere bugetului public sau s-au închis sau stau să se închidă, pentru că nu toate primăriile înțeleg că trebuie finanţate, nu toate au bani pentru asta sau sau nu vor. Nu se va întâmpla același lucru în mai multe situații?
Veaceslav Balan: „Doamna raportor s-a referit și la această întrebare, deoarece aici reforma de dezinstituționalizare se intersectează cu o altă reformă care are loc în Republica Moldova reforma de descentralizare a autorităților publice. Aicea această reformă urmează a fi dusă până la capăt în sensul revizuirii modalităților de finanțare a serviciilor comunitare. Așa cum ați menționat și Dvs. la etapa actuală există această problemă cu serviciile locale, nu există o schemă bine pusă la punct sau în general o schemă care ar asigura finanțările necesare pentru aceste servicii. Acum se discută între partenerii de dezvoltare și autoritățile din Moldova ideea de a urma exemplul transferurilor cu destinație specială care se aplică în cazul școlilor. După cum cunoașteți pentru a finanța școli la nivel teritorial există o formulă, un anumit cuantum de bani care se alocă per cap de elev și pentru elevi cu nevoie educaționale speciale această locație este mai mare.”
Europa Liberă: Va rezolva această propunere problema, opinia Dvs. mă interesează?
Veaceslav Balan: „Dacă o astfel de schemă va fi pusă la punct, ea are potențial de a rezolva această problemă. Și, de fapt, doamna raportor aduce anume exemplu de finanțare a sistemului școlar ca un exemplu bun de asigurare a necesităților persoanelor cu dizabilități.”
Europa Liberă: Dl Balan, vorbeați la începutul acestui interviu despre prejudecățile care există în comunitate, în societate în raport cu persoanele cu dizabilități. Faptul că Guvernul sau autoritățile vor începe implementarea diferitor reforme, creare infrastructurii, crearea unor școli incluzive ș.a.m.d. E suficient ca să se schimbe atitudinea din societate, să dispară prejudecățile?
Veaceslav Balan: „Acesta este un pas important care totuși trebuie să meargă în paralel cu acțiuni speciale, campanii speciale de informare a publicului. Și doamna raportor se referă și la rolul media în acest sens, deoarece fără reflectarea corectă, fără poziționarea corectă a persoanelor cu dizabilități, în discursul public, în spațiul public mediatic lucrurile nu se vor schimba rapid. Putem chiar și în zilele de azi să observăm multe cazuri în care în cadrul unor intervenții mediatice sau publice, formatorii de opinie se referă la persoanele cu dizabilități ca la persoane cu handicap, vorbesc despre noi și ei creând impresia că ei într-un fel nu sunt noi, ceea ce nu este absolut corect.
Noi toți suntem parte a aceleiași societăți și să știți că nu există nicio persoană cu absolută perfect sănătate. Mulți din noi avem alergie sau avem vedere scăzută, avem particularitățile noastre care necesită unele măsuri pentru ca noi să ne simțim în confort. Eu, de exemplu, port ochelari și fără ei aș avea probleme majore de a utiliza transportul public și servicii publice. Deci, noi toți suntem persoane cu anumite particularități, unele din aceste particularități la noi sunt mai pronunțate și noi le numim într-un fel dizabilități, dar nu e așa. Problema nu constă în persoane cu dizabilități, problema constă în mediul social care pune bariere pentru accesarea unor servicii.”
Europa Liberă: Unde va putea fi consultat acest raport și va ajunge sau nu el la autorități?
Veaceslav Balan: „Da, absolut, raportul va fi făcut astăzi public în cadrul ședinței Consiliului ONU pentru Drepturile Omului și va fi imediat disponibil în limba engleză. Oficiului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului din Republica Moldova va traduce acest raport practic în următoarele două zile și luni sau marți el deja va fi disponibil în limbile română și rusă.”
Europa Liberă: Obligă el la ceva autoritățile?
Veaceslav Balan: „Da, raportul conține la sfârșit un șir de recomandări care, practic, reflectă toate aceste domenii la care m-am referit anterior. Doamna raportor identificând problemele totodată vine cu recomandări pentru a le rezolva.”
