Cum rezistă financiar Republica Moldova? Când şi în ce condiţii s-ar putea ajunge la un acord cu FMI? Sunt întrebări pe care ni le
punem astăzi in emisiune impreuna cu invitatul nostru matinal, economistul Veaceslav Negruta, fost ministru al finantelor.
Europa Liberă: Dle Negruța, v-am auzit frecvent zicând că, dacă va începe o negociere cu FMI pe marginea unui acord de finanţare, acest lucru se va întâmpla nu prea devreme, poate în toamnă. Dar se va întâmpla oare, dați-mi voie să vă întreb? Pun această întrebare, pentru că am impresia totuși că, chiar dacă se evită să se spună tranşant ca să nu se prevestească un fel de dezastru, puțini cred că se va întâmpla, în condițiile unui Guvern presat practic să îmbuneze electoratul prin decizii populiste?
Veaceslav Negruța: „Eu cred că totuși este suficient timp până în toamnă și se poate de demonstrat că într-adevăr Moldova și guvernarea de aici ar fi un partener de dialog. Problema este că în acest moment am avut această misiune a Fondului Monetar care s-a finalizat ieri, FMI a plecat, deși au fost, au văzut și s-au convins că deocamdată mai multe lucruri sunt altfel decât ar trebui să fie, că populismul deocamdată predomină în agenda guvernării, iar reformele sunt lăsate undeva pe plan secund.
Dar timp este și guvernarea are suficient timp să înțeleagă că situația, inclusiv financiară în care a ajuns Republica Moldova, necesită altfel de abordări, altfel de atitudine. Și atunci cred că prin toamnă, probabil în septembrie-octombrie, totuși am putea avea o discuție cu cei de la FMI, dar pentru asta trebuie nu doar declarații, dar e nevoie de pași realizați de guvernare.”
Europa Liberă: De ce abia în toamnă? Ce urmează, de fapt, după această misiune FMI, tehnic vorbind, dle Negruță?
Veaceslav Negruța: „Pentru că sunt mai multe subiecte deschise și deocamdată nefixate de către guvernare. E vorba de sectorul bancar și acel plan de redresare a situației în sectorul bancar care nicidecum nu apare. Sunt alte trei bănci în supraveghere specială și acest procedeu nu are o finalitate și concluzii de rigoare. Şi există investigarea jafului secolului care deocamdată nu are nicio mișcare din partea autorităților de aici. Aceste trei subiecte deranjează enorm de mult partenerii de dezvoltare și Fondul Monetar, plus că nu avem și acele trei rapoarte de audit sau de diagnostic care au fost cerute de Banca Mondială, BIRD și FMI de la autoritățile monetare și nu au fost prezentate.
Pe de altă parte, există sectorul finanțelor publice care este într-o situație deloc confortabilă și aici este un dezechilibru macroeconomic mare, veniturile nicidecum nu se corelează cu cheltuielile și angajamente, adică cu cheltuieli pe care le are Guvernul, inclusiv din cele populiste care au fost în două campanii 2014-2015 asumate de către guvernare, dar nu au acoperire financiară. Din punctul acesta de vedere sunt încă multe lucruri de făcut aici pentru a fi suficient de convingători și credibili în fața partenerilor.”
Europa Liberă: Săptămâna trecuta în Parlament s-au votat câteva legi vizând sectorul bancar. S-ar părea că sunt un fel de legi votate în întâmpinarea FMI. Dvs. personal ați remarca vreuna cu adevărat importantă, de natura să demonstreze dorința Chișinăului de a face regulă în acest sector?
Veaceslav Negruța: „Nu, din păcate acele decizii luate în Parlament nu aduc nicidecum mai multă credibilitate sau convingere că autoritățile sunt pornite pe bune să facă reforme. Să nu uităm că acel pachet care vizează sectorul bancar în mare parte acordă confortul anumitor persoane de la urmărirea penală în cazul abaterilor în exercitarea funcțiilor sale, mai mult acordă protecție celor care au fost implicați în jaful secolului sau au fost simpli observatori, decât vine să aducă regulă în sector. Din acest punct de vedere sigur că multe lucruri pot fi împachetate frumos și bine sub egida - aceste sunt recomandările partenerilor - în esență însă lucrurile sunt altfel și aceste modificări creează mai degrabă o zonă de confort personal cuiva, decât confort sectorului bancar per total.”
Europa Liberă: Aș vrea să citez o remarcă a Dvs. de pe rețele, unde scriați că „FMI a fost într-o vizită de curtoazie la Chișinău: a fost, a văzut, s-a convins - ați reluat această frază și în emisiune - şi vă întrebați în continuare: „Ce urmează? Aveți vreun plan?” La ce plan anume totuşi v-ați referit: unul de supraviețuire financiară sau unul prin care Guvernul ar convinge Fondul sa-i dea bani?
Veaceslav Negruța: „Și una, și alta. În primul rând e vorba de un plan anticriză care nicidecum și parcă într-adins se face totul ca să nu apară. Acest plan anticriză care trebuie să includă în sine și aceste elemente despre care am vorbit - redresarea situației în sectorul bancar, dar și redresarea situației în sectorul finanțelor publice. Să nu uităm că, de fapt, pe filiera de buget avem din nou blocaj impus de către autorități pe cheltuieli altele decât salarii și pensii, deci avem o paralizie pe funcționarea instituțiilor bugetare datorită acestor blocaje, inclusiv la achiziții publice, pentru că instituția publică nu e suficient să-i plătești doar salariul, omului trebuie să-i dai și condiții ca să presteze servicii publice de calitate. Din acest punct de vedere vedem că veniturile sunt sub așteptări, iar cheltuielile sunt acoperite doar cele legate de salarizare.
Sigur că guvernarea ar putea să întreprindă anumiți pași, dar care din punctul meu de vedere ar agrava situația pe o perioadă mai lungă de timp. De exemplu, nu exclud Parlamentul să schimbe legea recent modificată și să dea dreptul Băncii Naționale să dea în buget 2 miliarde de lei ca să creeze acest podișor de confort pentru o anumită perioadă.”
Europa Liberă: Ce ar însemna aceste două miliarde de lei pentru finanțele publice, două miliarde care reprezintă profitul acumulat de Banca Națională anul trecut?
Veaceslav Negruța: „E vorba de profitul anului trecut obținut din „scuturatul saltelelor”, cum s-a exprimat guvernatorul, de la agenții economice și persoane fizice. Banii s-au acumulat la Banca Națională și acum ar putea să fie o decizie ca această sumă de bani aproximativ două miliarde de lei să fie dată bugetului. Asta ar însemna un confort de 2-3 luni pentru plata salariilor și altor plăți sociale. Dar ce facem mai departe? Sigur ar putea să se majoreze valoare de vămuire și prin asta să se aplice un coeficient de 2-2,5 și să se colecteze mai multe încasări de la Vamă. Dar asta nu ajută, pentru că distruge activitatea antreprenorială, în plus că toate costurile vor fi transferate în creșteri de prețuri și până la urmă din nou vom avea încetinirea activităților economice.
Al treilea pas pe care Guvernul ar putea să-l facă și din nou este contraindicat este deprecierea leului, și prin depreciere din nou colectări la buget. Dar aceste sunt măsuri de unică folosință și pe o perioadă mai lungă de timp ar eroda și mai mult situația economică de aici. Dar sunt măsuri care cu adevărat sunt indicate să fie aplicate.”
Europa Liberă: Care sunt acestea, dle Negruța, din moment ce este limpede că Guvernul va trebui să găsească căi de supraviețuire fără banii FMI, fără banii oricăror altor instituții financiare, pentru că nu va veni niciun cent din afară dacă nu va exista Acord cu FMI?
Veaceslav Negruța: „Da, este adevărat, condiția zero pentru a avea dialog cu partenerii și deblocarea pe finanțări externe este un memorandum cu Fondul Monetar care din păcate zic perspectivele nu sunt atât de roze.
Abia în toamnă vom putea avea acest dialog, dar mobilizarea și consolidarea fiscală pe intern se poate totuși face, dar pentru asta e nevoie de schimbat acel acces sau de închis portița cu magazinele Duty Free, unde zeci și sute de milioane se trec în regim fără impozitare. Mai e vorba și de automobile, unde legislația internațională este dată peste cap vizavi de statutul de rezident aici, mașini cu numere străine nu sunt înregistrate și nu plătesc accizele la stat.
Pe de altă parte, avem acele înțelegeri care rezultă din Acordul de Asociere vizavi de politica accizelor la țigări care în ultimii doi ani Guvernul a făcut exact invers decât înțelegerile avute cu partenerii de dialog. Deci, sunt anumite portițe deschise pentru anumite grupuri de interese care trebuie închise și respectiv vor aduce și mijloace adiționale la buget în perioada aceasta de 3-6 luni până încep cu adevărat discuțiile cu FMI.”
