Rusia a început în septembrie 2015 bombardamentele în Siria, separate de cele conduse de Statele Unite. De atunci sute de mii de sirieni și-au părăsit casele, iar experții cred că numărul „noilor” refugiați s-ar putea ridica anul acesta la jumătate de milion. Pe de altă parte, războiul civil din Siria a izbucnit în 2011, cu o revoltă împotriva regimului președintelui Bash al-Assad, un conflict care a provocat, tot potrivit estimărilor ONU, peste 260 de mii de victime și peste 10 milioane de refugiați. Aproape jumătate din populația Siriei. Provoacă Rusia valul de refugiați pentru a folosi această criză umanitară împotriva Turciei, Uniunii Europene și NATO? Sau este „numai” unul din posibil marii profitori ai acestei crize?
Corespondentul Europei Libere, Ron Synovitz, reamintește de declarația premierului turc Ahmet Davutoglu care spus că Rusia „se comportă ca o organizație teroristă care forțează lumea în refugiu”, fără a ține cont dacă este vorba de „civili sau militari, copii sau bătrâni”.
Senatorul republican John McCain crede de asemeni că președintele rus Vladimir Putin „vrea să agraveze criza refugiaților că să o folosească pentru a submina unitatea alianței transatlantice dar și pentru a submina proiectul european”.
De la bun început, disputa dintre Statele Unite, aliații acestora si Rusia a fost: care sunt țintele bombardamentelor rusești dar mai ales scopul lor? De a combate terorismul internațional și organizația Statului Islamic sau de a susține regimului președintelui Bashar al-Assad, bombardând pozițiile așa-numitei opoziție moderate din Siria?
Fabrice Balanche, expert în Siria și profesor la Universitatea din Lyon, îi dă dreptate senatorului McCain. Balanche este de părere că Rusia și forțele președintelui Assad au lansat o adevărată campanie de „epurare etnică” împotriva arabilor suniți și a altor grupări care se opun regimului lui Bashar al-Assad.
În opinia lui Balanche, este explicația atacurilor țintite împotriva unor spitale sau școli. Kremlinul a negat de la bun început că aviația rusă ar fi bombardat spitale, cu voia sau din greșeală. Organizația „Medici fără Frontiere” este cea care a identificat aviația rusă drept cea care a luat ca țintă cel puțin 16 spitale de la începutul anului. Este adevărat că nu a putut stabili dacă avioanele erau pilotate de ruși sau militari sirieni.
Pe de altă parte, Mark Galeotti, de la Universitatea din New York, nu crede că Rusia vrea să provoace valul de refugiați sau să participe într-o campaniei de epurare etnică. Profită însă de pe urma consecințelor dramatice ale războiului civil. Indirect, drama refugiaților, continuă Galeotti, devine o „armă” în mâinile Moscovei. Iar câștigurile ar fi creșterea influenței Rusiei în Orientul Mijlociu. Și o poziție mai bună în actuala confruntare cu Uniunea Europeană, care a impus Rusiei sancțiuni pentru anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea și implicarea în conflictul separatist din estul Ucrainei.
Judy Dempsey, redactor șef al publicației „Strategii europene” editată de Fundația Carnegie, crede că valul de refugiați ajută Rusia mai ales în relațiile cu Uniune Europeană. Este o criză, ce a migranților, care pune în aceste zile mari presiuni asupra cancelarei Germaniei Angela Merkel. Or Merkel este una din cele mai convinse și convingătoarea avocate a sancțiunilor împotriva Rusia. Sancțiunile vor fi discutate de Uniunea Europeană din nou în iunie.
În acest moment, remarcă Judy Dempsey, sunt tensiuni între Turcia și Statele Unite din cauza intervenției din Siria, implicit în cadrul NATO, tensiuni transatlantice, dar cele mai mari sunt în sânul Europei.
„Cinstit, europenii îi fac jocul lui Putin, iar McCain are dreptate: Putin nu are decât să stea pe margine și să se uite cum se adâncesc disputele în sânul Uniunii Europene”.
