Europa Liberă: Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a cărei președinție a fost preluată, la începutul acestui an, de către Germania, ar trebui să acționeze pragmatic și să se concentreze pe problemele reale din regiune, criza din Ucraina și conflictele înghețate, printre care și problema transnistreană. Domnule Serebrian, pentru că ați început mandatul de ambasador al Moldovei la Berlin, să vă întreb ce poate face Germania mai mult decât s-a făcut până acum, pentru ca acest conflict transnistrean să aibă și un deznodământ?
Oleg Serebrian: „Berlinul rămâne foarte interesat de tot ce se întâmplă în zona Mării Negre. Cred că în momentul de față Germania este țara occidentală cea mai interesată și cea mai prezentă în această zonă. Probabil că Statele Unite, distrase pe undeva de evenimentele din Siria, din bazinul mediteranean, și-au retras cumva din prezența în această parte a lumii. Cel puțin este un sentiment pe care îl au și unii comentatori politici de aici. Alte mari puteri occidentale, să spunem adevărul, nici nu au prea fost interesate sau prezente în zona Mării Negre, inclusiv implicate în dosarul transnistrean. Faptul că cea mai mare putere europeană are în acest an președinția OSCE este pentru noi o șansă. Dar important este, și aceasta e ceea ce ne spun partenerii noștri germani, ca această șansă să fie utilizată și de Chișinău. Deci, să fie un drum cu două sensuri. Or, din păcate, anul 2016 poate fi un an destul de turbulent în sens politic în Republica Moldova și atenția să fie mai curând axată pe probleme interne, de ordin politic, de ordin economic. Certitudinea alegerilor prezidențiale, modul în care se vor desfășura este încă unul neclar, dar firește că societatea moldovenească în momentul de față, aceasta e, repet, opinia multor voci de aici, societatea moldovenească vede undeva dosarul transnistrean la periferie.
Ar fi puțin iezuit să solicităm mai mult interes de la alte capitale decât de la propria țară, pentru dosarul respectiv. Trebuie să fim de acord că dosarul transnistrean în acest an riscă să fie cumva într-un con de umbră, nu doar din cauza evenimentelor de la Chișinău, dar și din cauza evenimentelor de la Tiraspol. Or, este un an electoral. Și la Tiraspol este o schimbare de putere. Interlocutorii pe care îi putem avea până în septembrie 2016 sunt interlocutori de scurtă durată. Adică, orișice înțelegere am avea cu ei, în cazul în care am avea, riscă să se năruie după alegerile din 2016. Deci, trebuie, atunci când vorbim de președinția germană și așteptările de la ea, să luăm în calcul mai mulți factori și să privim și situația pe interior și Chișinăul, și Tiraspolul, dar și pe zonă per ansamblu.”
Europa Liberă: Deci, pe parcursul mandatului puțin ce ar putea să schimbe situația în bine, ținând cont că e nevoie de a identifica această soluție durabilă pentru criza transnistreană, iar soluția trebuie să pornească de la punerea pe masă a unui proiect de statut pentru regiunea transnistreană.
Oleg Serebrian: „De proiecte de statut nu s-a dus lipsă. Și nu asta cred că este în fond, nu am observat aici intenția de a lansa noi proiecte de statut. Deblocarea dialogului, soluționarea unor probleme concrete stringente pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului, o mai mare vizibilitate a acestui conflict care e într-un con de umbră triplu, cred că în momentul de față, întâi a fost eclipsat cumva de evenimentele din Estul Ucrainei, apoi de criza refugiaților, apoi de evenimentele din bazinul mediteranean. Deci, pe agenda politicii europene, politicii internaționale sunt alte lucruri acum. Ar fi foarte bine să reușim să sensibilizăm Germania. Și Germania, la rândul ei, să reușească să scoată în evidență această problemă, să nu fie cu desăvârșire uitată. Reluarea dialogului în formula „5+2”, bineînțeles, dar și „1+1” care este foarte importantă și mai ales va fi importantă după ce se va clarifica situația cu așa-zisa administrație de la Tiraspol, după pretinsele alegeri care urmează să aibă loc în septembrie.”
Europa Liberă: Sunt voci, deja destul de multe, care spun că nu ar mai fi funcțional acest mecanism de soluționare a crizei transnistrene – formatul de negocieri „5+2”. Pentru că au intervenit și aceste pauze de lungă durată. Și chiar dacă a activat, puține rezultate a livrat.
Oleg Serebrian: „Succesul mecanismului constă în faptul că în Republica Moldova a fost calm, în faptul că a fost un dialog menținut, cu pași mici, dar pe anumite probleme, mai greu sesizabile pentru publicul larg, s-a avansat. Nu putem nega cu totul faptul că diferendul transnistrean, spre deosebire de alte
Mecanismul „5+2” pentru noi poate fi un mecanism bun, având parteneri care sunt interesaţi să stingă acest dosar fumegând. Nu aş fi chiar atât de critic cu „5+2”.
conflicte din zona Mării Negre, este cel mai dezgheţat. Faptul că se circulă liber între Chişinău şi Tiraspol, că există schimburi de toate felurile este un mare ajuns. Uitaţi-vă chiar la conflictul din Crimeea, nu mai vorbesc de Abhazia, Osetia de Sud, Karabah, unde nu există comunicare de niciun fel, unde hotarul este total netransparent, aceasta nu se întâmplă în cazul nostru. Cred că după ce a intervenit această schimbare de atitudine la Kiev, şi Ucraina este deja mai interesată în soluţionarea conflictului transnistrean decât poate era în 2012-2013, când neglija sau nu era neapărat o necesitate de prim ordin pentru Kiev. Iată că şi Ucraina are un ochi destul de atent pentru Tiraspol. Deci, mecanismul „5+2” pentru noi poate fi un mecanism bun, având parteneri care sunt interesaţi să stingă acest dosar fumegând. Nu aş fi chiar atât de critic cu „5+2”. Știu că mai ales comentatorii politici de la noi, unele ONG-uri sunt critice şi faţă de OSCE, şi faţă de mecanismul „5+2”. E bine să vedem şi partea plină sau măcar sfertul plin al paharului. Şi aceasta o putem face atunci când vedem în comparaţie lucrurile cu alte dosare din zonă.”
Europa Liberă: De-a lungul timpului, s-a spus că una dintre cheile rezolvării acestui conflict transnistrean s-ar afla la Moscova, iar Germania ar putea să poarte un dialog constructiv cu cei din Federaţia Rusă, astfel încât să-i facă mai cooperanţi în soluţionarea problemei transnistrene. Ţinând cont că Uniunea Europeană a impus aceste sancţiuni economice Federaţiei Ruse, credeţi că Moscova mai ascultă de partenerii occidentali? Sau Moscova mai este interesată să discute cu partenerii occidentali şi despre criza transnistreană?
Oleg Serebrian: „Moscova este interesată, fără îndoială. Situaţia economică a Federaţiei Ruse nu este strălucită, dar orice ţară este interesată ca în jurul ei să fie stabilitate şi canalele de comunicare dintre Moscova şi Vestul Europei rămân foarte importante pentru Federaţia Rusă, adică nu este chiar opacitate nici în gândire, nici în iniţiative din partea lor şi nici din partea occidentalilor. Eu cred că Moscova rămâne un partener important, fără Moscova nu poate în niciun caz găsită o soluţie a acestui conflict. Conflictul transnistrean are multe chei în multe capitale, una din ele este şi Chişinăul, pentru că şi noi trebuie să avem un interes mai mare pentru acest dosar. Aceasta este ceea ce ni se reproşează uneori în Vest. Faptul că, preocupaţi poate prea mult în ultimii ani, pe de o parte, de dimensiunea europeană, pe de altă parte, de problemele de politică internă, ne-a scăpat atenţiei acest dosar de sensibilitate pentru toată Europa.”
Europa Liberă: Berlinul este interesat de ceea ce se întâmplă actualmente în Republica Moldova, această criză care a perpetuat instalarea noului guvern care trebuie să accelereze implementarea reformelor stipulate în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, aplicarea prevederilor Zonei de Liber Schimb pe întreg teritoriul Republicii Moldova? Există interes din partea Germaniei pentru Moldova?
Oleg Serebrian: „Bineînţeles că există. Suntem stat asociat la Uniunea Europeană, suntem vecini ai Uniunii Europene, avem un regim liberalizat de vize, spre deosebire de alte state din Parteneriatul Estic. Nu putem spune că la Berlin sau în alte capitale din Vestul Europei interesul pentru noi a dispărut cu desăvârşire. Că sunt alte lucruri care, aşa cum ziceam, distrag atenţia marilor capitale în momentul de faţă – criza greacă, criza refugiaţilor, criza siriană ş.a.m.d., chiar şi cea din estul Ucrainei – este adevărat, am nimerit într-un con de umbră, dar depinde şi de abilităţile noastre de a suscita sau de a resuscita interesul pe acolo pe unde a dispărut.”
Europa Liberă: Cum poate fi resuscitat acest interes? Şi cine trebuie să aibă iniţiativă?
Oleg Serebrian: „Aceasta este sarcina diplomaţiei. Sarcina diplomaţiei noastre este menţinerea sau resuscitarea acestui interes. Politica externă este făcută de diplomaţie.”
Europa Liberă: Ce vă zic partenerii germani despre ceea ce se întâmplă în Moldova?
Oleg Serebrian: „Toţi aşteaptă stabilizarea situaţiei, întâi de toate. Pentru că îngrijorător, la un moment dat, situaţia părea să scape de sub control. Toţi îşi doresc o stabilizare, o claritate, reforme. Este ceea ce ni se solicită în permanenţă – reforme, întâi de toate, în domeniul justiţiei, mai multă libertate poate în zona mass-media. După ani de zile, când am fost foarte lăudaţi la acest capitol, acestea ar fi câteva elemente.”
Europa Liberă: Nemţii au cerut şi un mediu de afaceri prietenos, au existat şi anumite litigii pe parcursul timpului, pentru că unii din investitorii germani erau gata să-şi ia valiza şi să plece.
Oleg Serebrian: „S-au mai întâmplat. Este adevărat că Republica Moldova, din păcate, are această imagine a unui stat în care corupţia, inclusiv la nivel local, pentru că era vorba de nişte afaceri la nivel local, mai prosperă încă. Germania este un investitor important, iar faptul că investiţiile germane cresc în Republica
La toate capitolele cred că avem restanţe, începând de la educaţie, sănătate şi terminând cu mediul de afaceri. Din păcate, tranziţia durează foarte mult în Republica Moldova.
Moldova şi ultimul exemplu cu sucursala germană a companiei Sumitomo, care îşi va deschide în curând o întreprindere în ţara noastră confirmă acest fapt, că investiţiile germane îşi păstrează interesul pentru noi. La capitolul mediul prietenos sigur că încă mai trebuie să lucrăm. La toate capitolele cred că avem restanţe, începând de la educaţie, sănătate şi terminând cu mediul de afaceri. Din păcate, tranziţia durează foarte mult în Republica Moldova. Dar oricum, spuneam, investiţiile germane sunt deja prezente în Republica Moldova. Vin noi investiţii şi cred că am putea atrage în viitorul apropiat alte investiţii, nu de proporţii foarte mari, de proporţii medii, poate, chiar mici întreprinderi germane care s-ar interesa de o prezenţă în Republica Moldova, dar este oricum o dinamică pozitivă. Ceea ce aşteptăm în anul 2016 este organizarea unei vizite a preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova în Germania. Sperăm ca acest lucru să se poată întâmpla până la sfârşitul anului. Acum având Germania preşedinţia OSCE, evident că lucrăm în direcţia organizării unor vizite a unor înalţi oficiali germani şi în Republica Moldova.”