Născut la 20 aprilie, 1966, în satul Cotiujenii Mari, județul Soroca. În anul 1985 a absolvit Colegiul Tehnologic din Chișinău. Serviciul militar - or. Sankt Petersburg ( 1985-1987). Revenit acasă a urmat facultatea de Jurnalism la USM pe care o absolvă în anul 1992. De atunci muncește la Radio Moldova. Actualmente, este șeful redacției „Dezbateri, documentare, coproducție și investigații”
Luni
M-am trezit, ca de obicei, pe la ora 6. Am aprins lumina la bucătărie, am inclus difuzorul (asta o fac în fiecare dimineață din obligațiune și respect pentru postul de Radio unde sunt angajat). Mi-am făcut cafeaua mie și soției. De la o vreme încerc s-o beau cu mai putin zahăr. În cealaltă ceașcă am pus și o felie de lămâie, fapt pentru care soția, Angela, mi-a cerut un pupic. Am câștigat un sărut de draga dimineață! M-am gândit că e un semn bun și că voi avea parte de o săptămână calmă, dealtfel – ultima din acest an. Aș vrea să fie așa! Peste puțin timp a intrat în bucătărie și cățelușa Mona, Cockera mea. I-am pus terciul ei în farfurie, ca mai apoi să ieșim la plimbarea de dimineață. În casa în care locuiesc, anul acesta, am adunat bani și au venit meșterii , au făcut reparație pe scările comune. E bine, curat, gresie pe jos, pereti albi… Dar, ca să vedeți: un nenorocit de vecin, incognito, iese noaptea, fumează și aruncă pe jos bixurile de la țigări, care cad exact la intrarea în casă. Mi-a fost ciudă pe bădăranul care face aceste mizerii. Oare cine-i și cum arată așa soi de individ? Ce mai ?!.- suntem departe de conștiința și modul de viață european, civilizat, spre care tindem.
La radio, în ședința redacțională de luni, am discutat despre Campania “Fii Bun ca Moș Crăciun!” pe care am încheiat-o săptămâna trecută. Am colectat produse alimentare, îmbrăcăminte, mobilier și bani pentru familia Cioran din satul Bolohan, Orhei, familie care trăiește la limita sărăciei cu un copil de 9 ani, care suferă de o afecțiune neuro-cerebrală și are nevoie de o intervenție chirurgicală, un alt baiețel de 5 ani și o fetiță de 3 ani și jumătate – prea mici ca să-i fie de ajutor mamei, care îi crește de una singură. E puțin, dar am reușit să le aducem atmosfera luminoasă a Crăciunului prin acțiunile noastre de caritate, fapt pentru care le mulțumesc colegilor și radioascultătorilor, care ne-au fost alături.
Marți
Când m-am trezit era ora patru și jumătate. Straniu… Visasem că cineva mă urmărea și vroia să mă împuște. Ducă-se pe pustii!- oare ce vis o mai fi și ăsta? Fără prea multă implicare mi-am făcut cafeaua și am observat că afară fulguiește si în termometrul de la geam sunt vreo 3 grade minus. E un semn bun la sfârșit de an, căci până acum am avut parte de o iarnă blândă, cu soare, prielnică, de altfel, pentru trandafirii mei de la țară, care în luna decembrie mai înfloresc.
Din difuzorul de la bucătarie aud aceleași știri de aseară, proaste… Mă alintă, numai cele de la meteo – cică timpul se va schimba brusc și de mâine vom avea temperaturi joase, iar în noaptea de Revelion va ninge… -Te pui cu cei de la meteo? Și de ce m-as bucura? – Pentru că va trebui să plătesc facturile mai scumpe pentru încălzire?..În fine, am ajuns la servici. Aceeași rutină de la sfârșit de an: ședințe, planificări, norme lunare, verificarea mapelor de emisie, grila de programe, tabele… și, ediția de azi, planificată pentru “Loc de dialog” cu participarea domnului Ion Sturza, pică. El este ocupat, nu poate veni, o transferăm pentru ziua de mâine. Așa e pe la noi. Cine știe, poate mâine va fi mai bine…
Miercuri
Ieri, Curtea Constituțională a hotărât că președintele țării este obligat să desemneze la funcția de premier un candidat agreat de către fracțiuni, în momentul în care în Parlament s-a format o majoritate absolută. Curtea Constituțională a interpretat Constituția. Ar fi bine să parcurgem calea legală, altfel nu mai scoatem Moldova din această criză politică, dacă o majoritate o să propună un premier cu susținere, înseamnă că apare posibilitatea să nu ajungem în anticipate și să contiunuăm implementarea reformelor europene. Țara asta e suprasaturată de mlaștina politică pe care o traversăm, de parcă am fi blestemați. Ne sună la telefon lumea din toate parțile și ne întreabă când vom înceta să punem pe post toate frisoanele lor, ale politicienilor care ne duc țara în haos și minciună. Noi, cei de la radio Moldova nu inventăm nimic, doar reflectăm evenimentele echidistant, imparțial și transparent. Și eu cred că instituțiile trebuie respectate. Am spus-o în repetate rânduri, chiar dacă nu avem încredere în oamenii care le conduc. Fără instituții e haos. Fără instituții e anarhie. Ador oamenii care fac ceea ce spun. Spun ceea ce gândesc, gândesc în ceea ce simt și simt ceea ce zic. Gata. E ora de plecat pe la casele cui ne are… Mâine e o altă zi – ultima din 2015!
Joi
Trece anul! Ce am făcut în anul acesta? Oare am fost mai bun decât în anul trecut? Hmm, cu ce? Ce au văzut cei din jur (prieteni, vecini, colegi) în interiorul meu, ce nume mi-am zidit printre ei? Fiecare dintre noi ar trebui să ne punem aceste întrebări zilnic… Și să știm : cum am fost sau cum nu am fost; ce am făcut sau ce nu am făcut? Cel de Sus Ne-a dat încă un an de îndurare și plin de binecuvântări pentru noi, păcătoșii – fiindcă ne iubește și Îi pasă de noi. Numai cel care s-a eliberat de povara trecutului poate păși cu încredere pe poarta Noului An. Sentimentul că viața prinde viteză este și el o stare, or abilitatea noastră de a conștientiza trecerea timpului se anihilează odată cu înaintarea în ani?
Vine Anul Nou, o sărbătoare plină de mistere și mi se face un dor de Dumnezeu : un dor mare, mare de tot, dor de Mama și de Tata... Mirosul de cetină și făcliile lenoase din lumânări... iernile, cu troiene, legate de mâca Maria și bunelul Manole, de baba Dunea, de mos Toader, unchiul Fanuță și nana Tina...de Luca, moșul mamei, de Ghirla și Nana Dorea, de Elmira și Ghită Galușcă... Doamne, presoară-mă cu un val de ninsoare... Ca prin giulgiul unei perdele din matase - copilaria... Liniștește-ne visele, bătrâne... și adă-ne Mamele, lângă sufletele noastre, imaginar, tinere... acum... Doamne... putrezi părinții, prin straturi de lut... Mamă, într-un ulcior ai incăput... Tată, demult nu te-am văzut... Pe Masa de sărbătoare dintre ani, am așezat cu drag, farfurii și tacâmuri cu rezervă. Poate mai intră cineva…
La mulți ani!!!
Vineri
E prima zi a anului 2016! Un nou an, un nou început. Viața ne oferă surprize plăcute de tot soiul. Cele plăcute sunt date pentru a ne bucura sufletul, cele mai puțin plăcute - pentru a ne face mai puternici, să conștientizăm ceea ce avem. Știu că viața este imprevizibilă și voi gusta din plin din ea! Voi încerca să nu fiu trist, să nu renunț, nici în acest an, la visele mele, orice ar fi, oricât ar fi de greu. De azi, adică de ieri, seara, mi-am pus o dorință și voi lupta pentru realizarea ei. Și mai vreau, ca în acest an, să fim sănătoși și să acord mai mult timp familiei, cu mai puțină politică și mai multă dragoste și respect pentru societatea în care trăim.
Dacă toată lumea își doreşte ca această zi să fie una minunată, eu vreau ca toate zilele ce urmează să fie pline de bucurii şi realizări, astfel încât acest nou an să ne umple sufletul de voie bună! Iar celor de la guvernare le doresc o dinamică pozitivă pe segmentul implementării prevederilor Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și scoaterea statului din criza fără precedent, în care se află. La mulţi ani 2016!
