Care sunt consecințele reducerii volumului remitențelor de la moldovenii de peste hotare? La ce trebuie să ne așteptăm de la anul economic 2016? La aceste întrebări a răspuns economistul de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul Sergiu Gaibu într-un interviu pentru Europa Liberă la sfârșit de an.
Sergiu Gaibu: „Remitențele au avut într-adevăr un declin substanțial în anul 2015 și aici au fost mai multe cauze, una din ele, în special ce ține de Est. E vorba de criza din Rusia, multiplicată de o serie de evenimente în relația Rusiei cu comunitatea internațională, atât conflictele în care este parte Rusia și cât și reacțiile la aceste conflicte, embargourile provocate. Plus un fenomen foarte important e vorba de scăderea prețurilor la petrol care deja este cel puțin al treilea val prin care trece Rusia, ea fiind semnificativ dependentă de exporturile de hidrocarburanți peste hotare. Respectiv, în aceste crize cumulativ au provocat căderea valutei rusești, o recesiune economică și diaspora moldovenească în Rusia a suferit semnificativ deoarece a contractat atât numărul de locuri de muncă cât și veniturile pe care le încasează angajații în Rusia, de fapt, orișicare imigrant care este în Rusia și acre lucrează, inclusiv și moldovenii astfel făcând câștigurile din această țară neeficiente.
Practic, lucrul în Rusia face dificilă acumularea unor economii pentru a reveni înapoi în țară pentru a-și soluționa problemele de acasă. Astfel 2015 a fost un an în care diaspora din Est a avut necesitatea de a-și revizui un pic abordarea. Mulți au luat anumite decizii: fie să rămână, adică să nu mai aibă acea menținere a două familii sau a două case, atât în Rusia, cât și în Moldova, sau să revină în țară, sau respectiv să se reorienteze către alte piețe. Și probabil o parte din fiecare persoană în parte a decis pe cale soluție să meargă.
Nici piața europeană nu a avut o creștere spectaculoasă, a avut o oarecare stagnare, dar este semnificativ mai stabilă decât piața din Est. Trebuie menționat că unele decizii a diasporei sunt și consecințe a situației din Republica Moldova. Situația politică dificilă din Republica Moldova și o serie întreagă de evenimente care au avut loc în 2015 au dezamăgit într-un fel, atât populația locală, familiile care sunt aici și care au rămas aici, cât și respectiv speranțele diasporei a persoanelor care au emigrat să lucreze din exterior și au influențat într-un fel deciziile lor de a reveni sau nu a mai reveni în țară. Lucrul acesta și criza din sectorul bancar de asemenea și-a făcut un oarecare efect. Cum anume s-a reflectata acest efect? Faptul că încrederea a scăzut în
sectorul bancar după anumite studii printre altele efectuate anterior o parte din banii care veneau în Republica Moldova de la diaspora moldovenească reprezentau un procent semnificativ mai mare decât veniturile care erau înregistrare de alte țări, de către diaspora lor.
Ce se are în vedere? De exemplu emigranții din Albania sau Macedonia returnau în țară un procent mult mai mic din venituri comparativ cu diaspora moldovenească. Aici erau mai mulți factori care determinau ca veniturile să vină în țară, inclusiv faptul că gradul de integrare a familiilor era mai redus, adică era mai dificil ca moldovenii să meargă peste hotare, respectiv să obțină documente oficiale pentru toată familia, respectiv aceasta îi determina să livreze în mod constant venituri în Republica Moldova.
Al doilea factor era faptul că sistemul bancar moldovenesc era suficient de stabil, dobânzile erau un pic mai mari decât în Europa, respectiv avea sens pentru ei ca să-și mențină chiar și o parte din economii în Republica Moldova. Având în vedere situația cu delapidările de fonduri masive din sectorul bancar, bancrotizarea și procesul de lichidare a trei bănci, riscurile asociate cu sectorul bancar fac ca diaspora dine exteriorul Republicii Moldova să-și revizuiască aceste atitudini de asemenea, dobânda la creditele valutare, fiindcă marea majoritate păstrează în valută străină, datorită politicilor Băncii Naționale, dobânzile au scăzut la depozitele valutare. Respectiv, sectorul financiar-bancar devine neatractiv pentru lucrătorii de peste hotare pentru a păstra economiile în Republica Moldova. Deci, astea sunt consecințele-cheie ale evenimentelor care s-au întâmplat în 2015 și care au influențat comportamentul lucrătorilor de peste hotarele Republicii Moldova.
Europa Liberă: Banii trimiși de migranții moldoveni constituie circa 25% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova. Până la urmă, economia țării are nevoie de moldoveni care trimit bani de peste hotare sau de moldoveni care lucrează în țară?
Sergiu Gaibu: „Republica Moldova în principiu ca națiune are nevoie de oricare venit posibil. De fapt, mai mult națiuni au beneficiat de faptul că o parte din populație a plecat peste hotare și au realizat venituri. Republica Moldova beneficiază de lucrul acesta de peste zece ani. Trebuie de remarcat că toți specialiștii spun că ciclicitatea respectivă are un sfârșit, aceste remitențe nu pot merge la nesfârșit. Ciclicitatea aceasta este estimată la circa 25 de ani, respectiv se ajunge la un oarecare vârf al acestui ciclu după care remitențele încep a scădea.
Cea mai mare problemă este că Republica Moldova n-a putut să valorifice și să beneficieze pe deplin de acest fenomen. Lucrul cel mai important era chiar dacă se întâmplă lucrul acesta fiindcă istoria are anumite evoluții și evident că după destrămarea Uniunii Sovietice trebuiau să decurgă anumite procese, inclusiv am ajuns la situația în care au început valurile acestea de lucrători. Era foarte important ca să se exploateze sau guvernatorii să obțină beneficii și să utilizeze cât mai mult această resursă în necesitățile națiunii. Dar din păcate lucrul acesta nu s-a întâmplat. Republica Moldova în loc să obțină niște creșteri economice semnificative și să-și reformeze structura economică din păcate nu a reușit să facă acest lucru, respectiv acum după scăderea remitențelor Republica Moldova va avea de suferit semnificativ.”
Europa Liberă: Persoanele fizice au primit în primele zece luni ale 2015 prin băncile din Republica cu 32% mai puține mijloace bănești decât în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru cumva s-a reflectat, cel puțin indirect, asupra economiei din țară, asupra felului în care trăiesc ceilalți oameni care poate nu primesc remitențe?
Sergiu Gaibu: „Economia națională la momentul actual are două componente majore de influx de valută, este vorba de exporturi și de remitențe. Scăderea remitențelor, de fapt și scăderea exporturilor, au determinat reducerea influxului de valută. Deoarece economia națională e bazată pe consum, evident că au scăzut și importurile. Lucrul acesta mai mult sau mai puțina echilibrat balanța valutară, cel puțin perioada de vară-toamnă a anului 2015. Dar situația dată nu poate să rămână echilibrată pe mult timp, cel mai mult probabil e că se va deteriora în timp. Aici a depus un oarecare efort și Banca Națională, pentru că și-a strâns foarte mult leii din economie, a sterilizat economia. Din acest motiv într-un fel sau altul s-a stabilizat situația. Dar nu ne putem aștepta și nu putem miza pe această măsură fiindcă prin sterilizarea dată de fapt se influențează masiv și negativ dezvoltarea economic. Fără dezvoltarea economică situația economică generală se va deteriora în continuare. Deci, scăderea remitențelor înseamnă de fapt reducerea veniturilor în cadrul economiei naționale și de fapt retezarea posibilităților de a crește în continuare. De asemenea, valuta națională devine semnificativ mai slabă din acest punct de vedere și supusă unor riscuri de devalorizare.”
Europa Liberă: În acest caz, care ar fi prognozele pentru 2016? Ar trebui economia Republicii Moldova să mai mizeze pe muncitorii din afara țării și pe influxul de bani de la diasporă?
Sergiu Gaibu: „Sunt sigur că deja după anumite situații din 2015 este foarte probabil că trendul acesta de creștere a veniturilor din remitențe nu va mai avea loc în republica Moldova. Deci s-au pornit anumite procese de comportament a lucrătorilor peste hotare, unele dintre ele fiind ireversibile. O parte care a decis să-și reîntregească familia peste hotare, iarăși e vorba despre sistemul bancar care nu este atât de credibil și respectiv deciziile de a păstra careva economii în Republica Moldova au fost revizuite.
Banca Națională, cel mai mult probabil, având în vedere istoricul deciziilor pe care le ia, își va păstra o politică similară și în 2016 în ceea ce privește sectorul bancar și politica monetară, ceea ce nu favorizează ca lucrătorii de peste hotare să aibă o atitudine mai bună față de sectorul bancar și față de oportunitățile de a păstra economiile în Republica Moldova. Astfel, eu cred că trendul în 2016 nu va fi cu mult mai pozitiv față de 2015. Va fi foarte bine dacă în 2016 vom atinge acel nivel inferior al economiei și vom începe încet relansarea economică. Probabil, va fi cel mai bun scenariu pentru Republica Moldova.”
