Organizaţia anticorupţie Transparency International Moldova a dat publicităţii un sondaj potrivit căruia Parlamentul şi justiţia sunt cele mai corupte puteri din stat. Fiecare al doilea chestionat spune că în ultimul an corupţia a sporit.
După tarife şi sărăcie, corupţia este cea mai gravă problemă din societate, în opinia respondenţilor. Au fost chestionaţi peste o mie de simpli cetăţeni şi 500 de businessmeni. Marea majoritate consideră că fenomenul corupţiei generează sărăcia, spune vicedirectoarea Transparency International Moldova, Ianina Spinei:
„Printre principalele cauze care generează coruţia respondenţii remarcă: organele de stat sunt controlate de oligarhi, persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, guvernanţii mimează lupta împotriva corupţiei şi justiţia nu este reformată – reforma justiţiei bate pasul pe loc.”
În opinia oamenilor simpli, cea mai coruptă putere din stat ar fi Legislativul, urmată de justiţie. Oamenii de afaceri chestionaţi scot în prim plan puterea judiciară. Majoritatea respondenţilor spun că cea mai simplă cale de a soluţiona problemele cu funcţionari publici sunt banii, adică mita. Din nou, Ianina Spinei:
„În acest sens este extrem de important de a consolida capacităţile instituţiei care controlează veniturile, proprietăţile şi interesele personale. Este foarte importantă identificarea averilor nejustificate, adică consolidarea capacităţilor CNI sau a entităţii care se va ocupa de acest domeniu.”
Sondajul mai constată că oamenii simpli dau cel mai des mită în poliţie, procuratură şi instituţii medicale. În topul celor mai mituţi de către businessmeni sunt vameşii şi judecătorii. Chiar dacă majoritatea respondenţilor cred că funcţionarii corupţi ar trebui mai dur sancţionaţi, puţini au curajul să denunţe cazurile de corupţie.
Experţii Transparency International Moldova au estimat că volumul mediu al mitei plătite în Republica Moldova în 2015 ajunge la 1 miliard 200 de milioane lei, afirmă directoarea TI, Lilia Carasciuc:
„Este vorba de corupţie uzuală. Nu estimează toate tranzacţiile tenebre din Republica Moldova. Este o metodă de abordare a fenomenului corupţiei la nivelul mediu şi jos. Parcă ar trebui să ne bucurăm şi să spunem că avem careva succese, cel puţin situaţia nu s-a înrăutăţit. Însă ne punem întrebare –mita scade la nivel uzual pentru că devenim mai conştienţi sau pentru că nu prea avem de unde da.”
Frecvența mitelor s-a diminuat în acest an, iar ponderea celor care dezaprobă fenomenul corupţiei a crescut, se mai arată în studiu. 3 din 10 respondenţi se arată convinşi că fenomenul corupţiei poate fi redus substanţial.
Peste 50 la sută dintre chestionaţi cred că Moldova ar mai multe şanse să combată corupţia dacă va fi supravegheată de UE. Din nou Lilia Carasciuc:
„Procentul vorbeşte mai degrabă de câţi dintre noi sunt europenei şi câţi anti-europeni. Foarte mulţi aşteaptă ca instituţiile europene să combată corupţia de la noi. Se tot aude DNA – trece Prutul” ş.a.m.d. Noi trebuie să ne asumăm responsabilitate pentru ţara noastră. Putem cere asistenţă sub formă de expertiză, putem cere asistenţă financiară, putem cere opinii, consultaţii, dar nu trebuie să ne aşteptăm că ei trebuie să combată corupţia noastră.”
Căile de combatere a corupţiei ar fi, în opinia chestionaților, confiscarea averilor nejustificate ale demnitarilor, scoaterea instituţiilor de drept de sub controlul oligarhilor şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de comiterea jafului din sectorul bancar.
