Al patrulea om din ierarhia politică a Rusiei, Serghei Narîșkin a ținut vineri un discurs în parlamentul de la București, cu ocazia predării de către Rusia a șefiei unei organizații regionale. Prezența lui Narîșkin în capitala română a provocat proteste din partea unor ucraineni, dar și a unor politicieni români care au atras atenția că el se află pe lista rușilor „interziși” în UE după anexarea Crimeii în 2014.
Ministerul de Externe a explicat că România „are o obligație de drept internațional de a permite intrarea pe teritoriul său” a șefului Dumei de Stat din Rusia, Serghei Narîșkin, care a venit să preia președinția Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) de la Călin Popescu Tăriceanu, liderul Senatului de la București.
Narîșkin a fost deci primit în România în ciuda faptului că se află pe lista persoanelor care nu au voie să călătorească în Uniunea Europeană, ca parte a regimului de sancțiuni impus de Bruxelles, autorităților de la Moscova care au amenințat și subminat integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.
Decizia Bucureștiului este blindată de hotărâri internaționale și decizii ale Comisiei Europene, în primul rând Protocolul adițional privind privilegiile și imunitățile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre semnat la Baku, în Azerbaidjan în 2003 și ratificat de România în 2006, devenind astfel lege (Legea nr 42).
Procesul de predare-primire a președinției așa zisului „parlament” al Mării Negre între România și Rusia, a avut loc pe fondul nemulțumirilor deputaților ucrainieni, care au strigat, s-au revoltat și au agitat pancarte pe care scria “2008 Georgia. 2014 Ucraina. Cine urmează?” “Putin oprește-te” și “Putin dă-ne Crimeea înapoi”.
Șeful Dumei de Stat nu s-a lăsat însă intimidat, cu toate că discursul lui a fost întrerupt de mai multe ori. Narîșkin a întrebat doar puțin arogant „ce-i circul ăsta?”.
Oficialul rus a vorbit despre Marea Neagră, ca și cum ar fi fost trimis dintr-o țară vestică: „din păcate –a spus el – astăzi, în regiunea Mării Negre, nu există stabilitate politică. În schimb sunt conflicte nerezolvate și chiar dacă nu participă statele nemijlocit în aceste conflicte, totuși acestea au repercursiuni serioase” asupra “colaborării economice”.
Oarecum neașteptat, Narîșkin, cunoscut ca un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a declarat că NATO a reușit să convingă Federația Rusă că scutul antirachetă pe care îl vor amplasa americanii în sudul României nu va fi îndreptat spre Rusia, adăugând însă, că „nicio infrastructură a Alianței Nord Atlantice nu a putut salva Parisul de la atentatele teroriste”.
Șefului Dumei de la Moscova nu crede că amplasarea scutului pe teritoriul țării ar fi alegerea poporului român, ci a conducerii politice a României, iar Rusia „accesptă această alegere”.
Serghei Narîșkin s-a referit și la eforturile Moscovei împotriva grupării Statul Islamic, argumentând că Rusia așteaptă solidaritate din partea comunității internaționale și o susținere reală, nu doar declarații lipsite de substanță.
În ce privește avionul rus doborât de Turcia la granița cu Siria, liderul de la Moscova a subliniat că este un mare prejudiciu adus relațiilor bilaterale dintre Rusia și Turcia și că în calitate de președinte al Dumei de Stat nu poate spune cât va dura pentru a reface atmosfera de prietenie și încredere” dinainte de 24 noiembrie.
Parlamentarii ucrainieni prezenți la întâlnirea deputaților și senatorilor din statele riverane Mării Negre au demonstrat vineri că nu este nici liniște, nici pace la Pontul Euxim, însă celelalte state membre au trecut mai degrabă sub tăcere sau au fost foarte discrete în legătură cu agresiunea Rusiei din regiune.
Din Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Mărea Neagră fac parte Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federația Rusă, Serbia, Turcia și Ucraina.
