Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a amendat un şir de posturi radio şi TV pentru că nu au prezentat în termen declaraţiile regulamentare care să asigure transparenţa în domeniu. CCA a constatat, de asemenea, că un număr considerabil de radiodifuzori au prezentat date incomplete sau de-a dreptul inutile, inclusiv despre beneficiarii finali ai entităţilor radio sau TV. O convorbire la această temă cu jurnalistul Ion Terguţă, director al postului MIR TV Moldova.
Europa Liberă: Aşadar, Consiliul Coordonator al Audiovizualului arată, inclusiv prin ședința de ieri, că s-a concentrat asupra modului în care s-au executat prevederile amendamentelor recente la Codul Audiovizualului. Amendamente în conformitate cu care radiodifuzorii privaţi au fost obligaţi până 10 noiembrie la să facă publice numele proprietarilor beneficiari şi datele privind cota lor de participare la capitalul social, precum şi alte informaţii de interes public. Ce vi se pare în general salutabil în modul în care curg lucrurile în această privinţă şi ce - dezamăgitor?
Ion Terguţă: „Din punctul meu de vedere lucru salutabil este faptul că, în sfârşit, vom cunoaşte cine sunt beneficiarii acestor posturi de radio şi TV. De ce? Pentru că, de obicei, acel care comandă muzica este şi comanditarul politicii editoriale. Acum telespectatorul şi radioascultătorul va şti exact ce tip de mesaj ascultă şi pe ce tip de politici se priește. Vom avea cel puţin o claritate în ceea ce priveşte acest lucru. Nimeni nu ascunde, de exemplu, în Franța că anumite ziare sunt de stânga, iar anumite sunt de dreapta. Toată lumea ştie asta şi ştie de foarte mult timp. Problema era că la noi acest lucru se ascundea. Marea problemă care a apărut la noi este că acest Consiliu Coordonator al Audiovizualului (CCA) nu doreşte să aplice legea în forma în care este stipulată de Codul Audiovizualului. Este şi a părut absolut jenant faptul că acest consiliu a încercat să ascundă anumite lucruri sau să treacă uşor peste prevederile legale. Din acest punct de vedere, este, aşa cum spuneaţi şi Dvs., dezamăgire.”
Europa Liberă: De fapt, ce s-a dorit în mod expres prin prevederile noi ale legislaţiei: cele, bunăoară, care obligă radiodifuzorii să facă publice numele proprietarului /proprietarilor beneficiari şi datele privind cota lor de participare la capitalul social, precum şi alte informaţii de interes public?
Ion Terguţă: „Trebuie să pornim de la faptul că această insistenţă a venit din partea breslei jurnalistice. Organizaţiile de media au insistat foarte mult, după care şi partenerii externi de dezvoltare ai Republicii Moldova, în speță UE, a insistat foarte mult să existe această claritate în ceea ce priveşte finanţatorii instituţiilor media din Republica Moldova. De ce? Pentru că în Republica Moldova nu există o afacere, în forma ei clasică, în presă. Instituţiile media din Republica Moldova s-au dezvoltat şi au pornit de la nevoia de manipulare a populației şi apoi uşor, uşor s-au transformat în business. Aceste două lucruri atât de mult s-au suprapus încât lucrurile au devenit periculoase.
Toată lumea ştia, de exemplu, că Vlad Plahotniuc deţine foarte multe posturi de radio şi televiziune în Republica Moldova, dar nu exista o dovadă pentru acest lucru. Acum ştim foarte exact că există patru posturi TV, toate cu acoperire naţională, şi trei posturi de radio. Acum telespectatorul va şti foarte clar când va deschide aceste posturi de radio şi TV că acest mesaj se va prii pe un anumit tip de mesaj politic. După care, va şti, de exemplu, că TV7, NTV este proprietatea unui alt politician – Chiril Lucinschi şi, de exemplu, JurnalTV este proprietatea omului de afaceri Victor Ţopa.
Toată lumea va şti că aceste posturi de radio şi televiziune sunt finanţate de anumiţi oameni, cu potență financiară, dar şi cu interese politice. Mesajul pe care dânşii îl promovează se priește pe anumite interese politice. Cetăţeanul, telespectatorul şi radioascultatorul va putea să-şi formeze o opinie şi pornind de la aceste caracteristici. Nu va mai fi informaţia doar în starea ei pură oferită de aceste instituţii media. Pe acest mesaj se va suprapune şi informaţia primară că aceste posturi de radio şi TV servesc unui interes politic a unor oameni.”
Europa Liberă: Aţi invocat despre imperiul mediatic, cum îi zic unii, deţinut de controversatul om politic şi om de afaceri Vlad Plahotniuc. Preşedintele CCA Dinu Ciocanu a spus că nu consideră că deţinerea a şapte posturi radio şi TV de o anumită persoană drept o încălcare, pentru că legea ar permite acest lucru. CCA nici nu a considerat demn de vreo examinare aparte a acestui fapt. Publicul ar trebui să înţeleagă că nu e nicio problemă în faptul că un om de afaceri cu ambiţii politice domină, practic, piața audiovizualului?
Ion Terguţă: „O să vă citesc exact în lege ce scrie. Sunt două puncte dintr-un articol. La punctul 3 art. 66 scrie foarte clar – o persoană fizică sau juridică poate deţine cel mult cinci licenţe de emisie în aceeaşi unitate administrativ teritorială sau zonă fără posibilitatea de a deţine exclusivitatea, deci fără a avea monopol. La punctul 4 din acelaşi articol se scrie că, atenţie, o persoană fizică sau juridică, din ţară sau din străinătate, poate fi investitor sau acţionar majoritar, direct sau indirect, la cel mult doi radiodifuzori de diferite tipuri.
Ce înseamnă acest lucru? Există limita de sus – cinci frecvenţe, nu contează dacă e vorba de radio sau TV, dar în sumă pot fi doar cinci. Este vorba de persoană juridică. O persoană fizică nu poate obţine licenţă de la CCA. Dacă eu ca persoană fizică, Ion Terguţă, merg la CCA şi cer licenţă, ei îmi cer să mă constitui într-o persoană juridică şi apoi persoana juridică având investiţia mea ca şi capital primar sau total va obţine licenţă de activitate. Legea mai spune foarte clar că eu ca persoană fizică pot fi investitor sau beneficiar în maxim două instituţii media. Deci această persoană juridică pe care eu am constituit-o mai poate deţine, pe lângă asta, alte licenţe, dar nu mă poate avea pe mine ca şi fondator, cât nu ar fi de straniu.”
Europa Liberă: Trebuie să înţelegem că, din punctul Dvs. de vedere, CCA are o atitudine uşor neînţeleasă faţă de această situaţie? Prin faptul că nu consideră că este o derogare de la lege.
Ion Terguţă: „Mai mult, eu aş zice că în cazul dat este chiar vorba de protecţionism economic. Problema nici nu se mai pune din punct de vedere mediatic. Legea spune foarte clar că trebuie să ştii beneficiarii. Acum problema este strict de ordin economic. Ce face CCA? Protejează o companie sau două care sunt monopoliste pe piaţă? De ce CCA permite unei singure companii să deţină patru frecvenţe de televiziune cu acoperire naţională şi culmea - a cincea frecvenţă în această ţară aparţine televiziunii publice. Nici un alt radiodifuzor din Republica Moldova nu mai are acoperire naţională. Aceasta este problema cea mai mare.”
Europa Liberă: Ce are – eficient – la îndemână CCA pentru a pune la punct pe cei care nesocotesc prevederile legii?
Ion Terguţă: „Are legea, în primul rând. CCA, dacă era o instituţie într-adevăr autonomă şi care doreşte să reglementeze acest domeniu, ar fi trebuit să ceară o explicaţie sau o notă Parlamentului pentru a explica această lege. În al doilea rând, ar fi trebuit să se adreseze în contenciosul administrativ, o instanţă de judecată care, iarăsşi, ar fi trebuit să dea o interpretare juridică a acestei legi şi apoi să sesizeze Consiliul Concurenţei. Mie nu mi se pare suficientă această adresare la Consiliul Concurenţei care oricum nu va da nimic.
Consiliul Concurenţei şi-a expus deja opinia, mai devreme, că această companie nu este monopolistă ci are doar o poziţie dominantă. Ceea ce este uşor diferit decât situaţia monopolistă. Problema se agravează în momentul în care discutăm despre piaţa de distribuţie. Se agravează şi mai mult atunci când discutăm despre piaţa de publicitate. Casa Media care vine exact din mediul aceleiași companii deţine 72 la sută din piaţă de televiziune din Republica Moldova. Este o aberaţie în fond, pentru că businessul în domeniul media pur şi simplu nu mai există. CCA nu face decât să protejeze aceste companii.”
Europa Liberă: Domnule Terguţă, sugeraţi că declararea adevăraţilor proprietari, beneficiari ar trebui să fie doar un început al reformei în domeniul audiovizualului. Ce ar trebui să urmeaze? Care ar fi următorii pași întreprinși?
Ion Terguţă: „Următorii paşi pe care trebuie să îi facem este să modificăm integral Codul Audiovizualului pentru a-l readuce la rigorile pieței. Piaţa noastră nu este reglementată pur şi simplu. Am creat nişte legi la începutul anilor 90 pe când nici măcar nu exista CCA. Piaţa publicităţii, de exemplu, a apărut cam odată sau chiar înaintea CCA. Legea publicităţii deja nu mai este valabilă la momentul actual. Avem un şir de alte legi, dar şi prevederi din Codul audiovizualului care nu ţin cont de rigorile pieţii.
Piaţa media din Republica Modlova trebuie redimensionată, iar întreaga piaţă trebuie regândită. Momentul cel mai bun pentru aceasta este momentul zero când trecem la televiziunea digitală. Atunci putem regândi totul. Din păcate, iarăşi, CCA trece foarte uşor peste acest moment. Nu cunoaştem absolut nimic, nici un detaliu despre cum va arăta viitoarea piaţă, cine vor avea acces în viitoarele multiplexe.
Ţinându-se cont de potenţa financiară a acestor companii despre care vorbeam nu va fi deloc de mirare dacă pe banii, pe investiţia statului aceste companii vor ajunge, iarăşi, să aibă cea mai bună distribuţie şi cea mai mare cotă de publicitate. Cercul se închide. Avem nevoie, pur şi simplu, de legi şi oamenii care să le înţeleagă, să le citească sau să înţeleagă atunci când citesc. Chiar şi în formula în care există acum art. 66 mie, cel puţin, mi se pare destul de clar. Dacă eşti un om bine intenţionat, atunci ştii să citeşti legea.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, de ce nişte proprietari, chiar cu agendă politică sau de altă natură, s-ar împotrivi să fie dezvăluiţi ca proprietare ai unor posturi radio şi TV?
Ion Terguţă: „Eu zic că de data aceasta s-a trecut peste asta. Marii jucători politici s-au descoperit. Vorbim despre Vlad Plahotniuc, care a avut funcţii importante în Parlament, despre deputatul Chiril Lucinschi, care a avut şi are funcţii în Parlament, despre Victor Ţopa, iarăşi, un jucător important se pare deja şi pe scena politică. Problema care a rămas este dacă aceşti oameni s-au infliltrat şi în companiile mici din Republica Moldova, cele de nivelul doi sau companiile locale de radio şi televiziune. Dacă s-au infiltrat şi acolo deja vom vedea. Dar zic că marii jucători deja şi-au arătat faţa.”
