Adunarea Parlamentară Euronest este o instanță inter-parlamentară bazată la Bruxelles și compusă din deputați din Parlamentul European și din cele șase țări ale Parteneriatului Estic: Ucraina, Moldova, Bielorusia, Georgia, Armenia și Azerbaijanul.
În realitate, este vorba astăzi doar de cinci țări, pentru că după alegerile parlamentare din 2010, denunțate de OSCE, Bielorusia a fost suspendată din Euronest pentru nerespectarea celor mai elementare drepturi.
Adunarea nu are competențe decizionale, ci e doar un forum pentru discuții in prelungirea participării la Parteneriatul Estic. Ea joacă însă un mare rol prin felul în care oferă o platformă de discuții, mai ales în perspectiva acelor țări care ar putea dori să caute o integrare europeană cât mai mare, eventual chiar o candidatură la aderarea la Uniunea Europeană. Acele țări sunt în primul rând Moldova, dar și Ucraina și Georgia.
Decizia guvernului de la Baku de a se retrage din Euronest, după ce Parlamentul European a criticat situația drepturilor omului in Azerbaijan, are desigur o pură valoare demonstrativă, care se înscrie in perspectiva situației speciale ocupate de Azerbaijan in cadrul Parteneriatului Estic.
Curtat si de Occident și de Rusia pentru rezervele de gaz si petrol ale țării, autoritarul Ilham Aliev, care a preluat puterea de la tatăl sau, raposatul Haidar Aliev, nu îngăduie nici o critică, nici din interior nici din exterior.
Oficialii europeni o stiu, astfel că, atunci cand a vizitat Azerbaijanul, fostul președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a evitat sa menționeze situația drepturilor omului. Europarlamentarii, insa, formând singura instituție europeană ai cărei membri sunt aleși direct, nu sunt ținuți de nici un fel de prudență politică si cauta cel mai adesea sa isi exercite pe deplin competentele democratice.
Co-președinții Euronest, Heidi Hautala, din Finlanda, și Victor Dolidze, din Georgia, au deplâns astfel decizia Azerbaijanului de a se retrage din Euronest, dată fiind importanța pentru țările Caucazului de a putea participa într-un for inter-parlamentar.
Co-președinții au reamintit Majlisului (parlamentului de la Baku) că, potrivit statutului adunării, orice retragere din Euronest trebuie făcută cu un an înainte de a deveni efectivă, așa încât în următoarele 12 luni vor avea loc discuții cu membrii azeri pentru a-i convinge să rămână.
----------
ALLA
Republica Moldova participă activ la lucrările Adunării Parlamentare EURONEST a Parteneriatului Estic, dar şi la celelalte foruri de cooperare multilaterală din cadrul acestui aranjament regional. Astfel, are loc un schimb de experiență cu celelalte statele din Parteneriatul Estic, dar şi mai important - contactul cu reprezentanții statelor membre UE şi ale instituţiilor europene, spune şefa Direcţiei generale Integrare Europeană din cadrul Ministerului de Externe, Daniela Morari:
„Instituţiile noastre participă foarte activ la toate platformele care au loc. Sunt foarte multe reuniuni sectoriale, în domeniile: politică de apărare şi securitate, statistică, mediu şi schimbări climaterice, întreprinderi mici şi mijlocii, migraţiune şi azil, administraţie publică locală, transporturi etc. Se preiau anumite standarde pe domenii sectoriale. Doar pentru octombrie sunt programate peste 30 de reuniuni la care instituţiile noastre participă. Pentru noi este benefică astfel de cooperare pentru că are loc un schimb de experienţe.”
Pe dimensiunea bilaterală cooperarea are loc în baza Acordului de Asociere, care îl include şi pe cel de liber schimb, şi a regimului liberalizat de vize.
Daniela Morari spune că platformele de cooperare ale Parteneriatului Estic ajută Republica Moldova să-şi facă tema pentru acasă în ce priveşte punerea în aplicare a Acordului de Asociere:
„La moment, Parteneriatul Estic oferă instrumente necesare şi noi încercăm să le folosim la maxim, cum reuşim, pentru a ne ajuta să implementam toate condiţionalităţile pe care le avem în Acordul de Asociere. De aceea, în obiectivele pe care le setăm pentru reuniuni sectoriale includem obiectivele sau condiţionalităţile pe care le avem în Acordul de Asociere în care avem nevoie de mai multă experienţă sau instruire sau trebuie să lucrăm la un anumit regulament în implementarea unei directive. Le includem pe agenda reuniunilor tematice pentru a câştiga din timp, din resurse, din experienţă. Pentru noi este o platformă care să ne ajute să facem tema de acasă în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere.”
După Acordul de Asociere şi cel de liberalizare a vizelor, următorul obiectiv pe care ar vrea să-l atingă Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Estic este obţinerea statutului de ţară candidat pentru aderarea la UE, spune Daniela Morari. Or, acest obiectiv se regăseşte şi în programul de activitate al actualului guvern:
„Pentru noi acum este prioritar implementarea Acordului de Asociere, care va servi o platformă de a ne pregăti pentru a ne apropia de UE, pentru a deveni ţară candidat pentru a adera la UE. Acesta este obiectivul principal al Republicii Moldova. Credem că ceea ce facem acum ne pregătește pentru atingerea acestui obiectiv. O implementare eficientă a acordului ne duce către acest pas.” 2
Daniela Morari crede că acum, când politica Europeană de Vecinătate, implicit Parteneriatul Estic sunt în proces de evaluare şi revizuire, ar fi momentul ca să existe un răspuns tranşant dacă Parteneriatul Estic oferă sau nu perspectivă de aderare la UE:
„Considerăm că acum este momentul în care trebuie de avut un asemenea răspuns pentru statele care îşi doresc, care sunt pregătite. Noi credem că este necesar ca Politica europeană de Vecinătate să dea răspuns la această întrebare, eventual Parteneriatul Estic va oferi această perspectivă sau noi vom depăşi acest cadru pentru a consolida relaţiile şi dialogul pe care îl avem cu UE în dependenţă de conținuturile, de obiectivele, de felul în care eventual o să evolueze lucrurile.”
După un an de punere în aplicare cu titlul provizoriu a Acordului de Asociere, Moldova mai are multe de făcut în domeniul financiar-bancar, în sectorul justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei. Se arată într-o declaraţie comună a parlamentarilor moldoveni şi cei europeni adoptată după prima reuniune a Comitetul Parlamentar de Asociere UE – RM, care a avut loc la începutul acestei săptămâni (21-22 septembrie) la Bruxelles. Deputații europeni au apreciat realizările Moldovei, în același timp şi-au exprimat îngrijorarea în privința sectorului financiar-bancar din Republica Moldova și au solicitat autorităților moldovene să ia măsuri urgente, să asigure transparența deplină a anchetelor, recuperarea activelor și tragerea la răspundere a celor vinovați.
