Buza Fionia: născută la 14 septembrie 1948, în s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești. Am absolvit școala medie din Ciuciuleni și colegiul Cooperatist din Chișinău, specialitatea contabil. Mi-am început cariera de muncă în calitate de vînzătoare. Din 1974 și pînă în 2004 am lucrat în primăria satului Ciuciuleni la diferite funcții. Am început cu funcția de contabil, mai tîrziu ca perceptor fiscal și, în sfîrșit, ca șef de evidență militară, de unde am ieșit la pensia bine meritată, dar nu am putut sta acasă mult. Din 2007 am fondat un muzeu de istorie și etnografie în sat și am lucrat ca director, mai tîrziu, cedînd funcția de director, trecînd la funcția de muzeograf, unde lucrez pînă în prezent. Sînt cetățean de onoare al satului Ciuciuleni din anul 2009. Meșter popular în domeniul țesutului și croșetatului. Organizez manifestații culturale la sărbători, organizez expoziții, particip la toate evenimentele culturale în sat și în raion. Pe parcursul muncii mele am fost menționată cu 9 gramote și diplome pentru activitatea în muncă.
Luni
Azi pentru funcționari e zi liberă
E sărbătoare mare, e ziua limbii
m-am sculat dimineață
m-am spălat întîi pe față
am dat mîncare la găini
să nu sară la vecini
și cînele l-am hrănit ca să stea de hămăit
hrănesc porcul și căprița
și la urmă hrănesc mîța
mi-am udat puțin grădina
pepeni, curechi și țelina
pe afară am terminat
și-n bucătărie am intrat
în frigider m-am uitat
ce mai este de mîncat
am făcut un ceișor
am fiert cîte-un oușor
și de caș o bucățică
fără pîine, fără nimica
căci nu știu de unde am luat
un diabet zaharat, beau pastila, fac curat
din nou afară am plecat și iată așa a început ziua mea de luni.
Ieri mi-am cumpărat 35 pui și mai am vre-o 35 rațe mute și vre-o 25 găini bătrîne, m-am dus în grădină, am cules un braț de buruian, o căldare de mere de pe jos, perjele și pepenii cei bătrîni, bostăneii cei cruzi și le-am ras prin răzătoare pentru amiază. Am tăiat un copac de cais uscat pe unde cu toaipa, pe unde cu ferestrăul, dar l-am dat jos. La ora 12 am, dat foc la cotlon și am pus să pregătesc de mîncare. Am făcut un ceaun de zeamă de găină, din cucoș am făcut 3 farfurii de răcituri. Am adus din grădină un harbuz. Și am făcut prînzul, după prînz m-am apucat de croitorie, mi-am cusut niște fețe de pernuțe vre-o şase pentru expoziție și mai am intrat în noapte. De la ora 800 am luat cina, am privit noutățile la televizor și așa s-a mai dus o zi din viața mea.
Iată poezia care i-am dedicat-o Domnului
Mult stimate Ghiță
Pentru tine azi e mare sărbătoare
Cu 70 de ani în urmă
Tu ai apărut pe lume
V-a fost viața o grădină
Încărcată cu lumină
Voi 5 trandafiri frumoși
Ce nu v-ați aplecat nici cînd în jos
Să-ți fie Domnul de bine
Ce ziua ce-o sărbătorești
Să-ți rămînă în amintire
Clipele ce le trăiești
Jumătate pe atîta (35 ani)
Să crești nepoți și strănepoți
Să-i ai în grija ta pe toți
Multă, multă sănătate
Și de bine să ai parte
Cu soția împreună
Să duceți o viață bună
Pîn la o sută și o lună
La mulți ani!
Marți
Dimineața mea se începe în toate zilele la fel. Nu caut că sînt pensionară și nu am puterea cea de cîndva, dar inima tot e aceea, azi m-am sculat mai dimineață și am făcut o felicitare unui prieten de familie, consilier local și raional cu împlinirea vîrstei de 70 ani. Am vrut să fiu eu prima care îl felicită. Pe urmă le-am luat toate pe rînd pînă la 7 30 ca să dovedesc la serviciu. La ora 800 am ajuns la muzeu, fac o vizită prin toate camerele că avem 16 la număr, văd că totul e la locul lor, dau mîncare la broasca țestoasă pe care o avem, pe urmă scot cărțile pe masă și mă apuc de lucru. La toate obiectele colecționate de săptămîna trecută le fac fișe, acte de donație, de primire, înregistrez în registrul fondului de bază sau fondului auxiliar, le numerotez și le duc pe toate la locul lor. În timpul lucrului ne apar și vizitatori. Astăzi au venit un grup de 16 copii de la grădinița de copii „Albinuța” cu educatoarea Colesnic Valeria, care au făcut o excursie prin muzeu, s-au fotografiat în căruță, în sanie, cu animalele împăiate. Și iată așa am petrecut ziua de marți. Acasă le-am luat din nou pînă a înoptat.
Mercuri
Astăzi cînd m-am deșteptat
Poarta întîi am descuiat
Am așteptat un băiat
Care un nuc mi-a scuturat
El cu prăjina bătea
Nucile șirag curgeau
Eu cu sîrg le culegeam
Și în sac grăbită le turnam.
La 7 jumate mi-am luat geanta în spate, la serviciu am plecat, puțin am întîrziat, dar toate s-a regulat, de lucru ne-am apucat, fiindcă afară e cald și nu pre avem vizitatori, azi am hotărît să vopsim podele în sala mare și în camera cu mobilă veche. Am scos zestrea și broboadele la soare, le-am scuturat și le-am așezat la loc împreună cu diridicătoarea și supraveghetoarea. După masă au venit vre-o cîțiva copii cînd se întorceau de la școală, însă le-am spus să vină în altă zi că am dat cu vopsea. Am ras gardul de vopsea veche ca să-l înnoim și pe el. Am cules merele de pe jos și le-am dus la gunoi. Am încleiat niște fotografii pe un panou și s-a făcut ora 1700 ora de plecare, m-am întors acasă și le-am luat din nou de la un capăt. Am cules zmeura, am făcut-o cu zahăr pentru ceai așa crudă. Am cules din grădină ardeii cei copți și roșiile care erau coapte de pe la vîrfuri că din cauza secetei s-au uscat deja. Am pregătit de mîncare și s-a făcut noapte. Am mîncat și m-am așezat în pat să privesc televizorul, dar cînd m-am trezit se uita televizorul la mine și eu dormeam dusă.
Joi
Joi s-a început ca toate celelalte zile, am făcut tot cei necesar în casă și ogradă și am plecat la muzeu. O zi în săptămînă avem fiecare pentru a pleca prin sat după exponate și a venit și rîndul meu. Eu de duminică în piață am vorbit mai cu multă lume care mi-au promis să-mi deie lucruri vechi pentru muzeu. Mi-am scos lista și am pornit la cei mai aproape de muzeu. M-am dus la cumătra Grafina Tiron care mi-a dat un covor de vre-o 100 de ani, se numește „bucheții” de vre-o 3,5 metri lungime și 1,5 metri lățime, era foarte greu, dar l-am tîrît pînă la deal. Pe urmă m-am dus la Natașa Bezer care mi-a promis multe lucruri vechi de la mezinie de la soacra și cumnata ei. Ajugînd la ea, am văzut o grămadă de lucruri, da ca să nu se răzgîndească le-am luat pe toate în spate și pe poartă, pe drum le scăpam din mîini, arșița și soarele dogoritor mă puneau la pămînt, sudoarea îmi curgea în ochi, mă usturau de nu vedeam nimic, mînile îmi erau ocupate și nu mă puteam șterge pe față, le scăpam din mîini, ridicam una și cădea alta, era vai și amar de mine, dar m-am ales cu o mulțime de
exponate de valoare. M-am mai odihnit oleacă, am mîncat și mi-am adus aminte ca la Paștele Blajinilor la cimitirul vechi de pe suta II am văzut o răstignire veche de pe care căzuse două chipuri a lui ISUS Hristos, cioplite din lemn și căzute la pămînt, atuncea le-am ridicat, dar nu le-am luat. Azi m-am dus la cimitir cu o femeie Sofia Grigoraș care m-a ajutat să le aduc, că erau mari și grele, și așa am petrecut o zi de muncă. Acasă am venit și mi-am vînturat fasolile, că adia o boare de vînt. Am dat pe răzătoare o căldare de mere pentru orătănii și am pregătit pentru noi cina, mi-am udat florile din cameră și pe cele din grădină și am intrat la televizor, era orele 2000 știrile PROTV.
Vineri
M-am trezit în zori și am avut grijă să mă duc în mahala să-mi cumpăr 3 kg de lapte de la Angela Untu din care mi-am pus un kg să fac chișleag, iar restul l-am fiert de mîncare. Pe urmă, am dat mîncare la toate celea și la 730 am ieșit din casă și am plecat la serviciu la muzeu. Vinerea e ziua sanităriei, facem curat în curtea muzeului. Ne-am împărțit fiecare cu lucrul lui. Bărbații au acoperit moara cu tablă, ca a putrezit șindrila. Diridicătoarea și cu supraveghetoarea au vopsit gardul. Eu am curățit lucrurile colectate în ajun, le-am înregistrat, le-am numerotat, am făcut la fiecare fișă de evidență. Fișă analitică, actele de donație, mai pe scurt toate documentele necesare. Și am sfîrșit ziua de lucru cu o plăcere deosebită ca să dovedim tot lucrul. Acasă cînd am ajuns, mă așteptau nucile de curățit, dar mai întîi mi-am înmuiat botcală, am plămădit, ca mîine, sîmbăta, să-mi coc pînică, să-mi umplu borș și alte lucrări de sîmbătă, curățenie, spălat ş.a., și iată așa, zi cu zi, trece viața noastră la sat, cu griji și nevoi, dar e frumoasă și plină de viață, și nici nu observăm cînd îmbătrînim, și nici nu avem cînd ne gîndi la asta.
Ciuciulenii de ieri şi de astăzi
